3,963 matches
-
rugină, Parâme desfăcute în uitare își suspină Tăcut și resemnat eterna imobilitate. Himera de oțel se-nvăluie în ceață, Povestea ei a naufragiat la mal, Un pântece metalic izbit de-al mării val Doar liniștea scufundă, tăcerile prind viață. Nu sunt sirene vocile ce-ngână vântul, Nu-s păsări săgetate într-a zborului derivă Și nici meduza mării cu mișcarea ei lascivă; E cântecul epavei murmurând descântul. Referință Bibliografică: Cântecul epavei / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I
CÂNTECUL EPAVEI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361120_a_362449]
-
marea smulgea ca să deade uscatte iubeam... XXI. APĂ ȘI PIETRE, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1213 din 27 aprilie 2014. apa citește cu voce tare pietrele peștii spune cuvinte pe care le varsă în mare uneori ele vin sirene la țărm să se lipească de tălpile goale de inimile goale de cuvinte nu aruncați piatra de sub talpă este un cuvânt atât de dulce prin care curge sânge de mare nu aruncați cuvântul ce se leagă de inimă precum ulise
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
mare nu aruncați cuvântul ce se leagă de inimă precum ulise de catarg este o poezie care pășește cu picioarele desculțe peste pietre ... Citește mai mult apa citește cu voce tare pietrelepeștiispune cuvinte pe care le varsă în mareuneoriele vin sirene la țărmsă se lipească de tălpile goalede inimile goalede cuvintenu aruncați piatra de sub talpăeste un cuvânt atât de dulceprin care curge sângede marenu aruncați cuvântul ce se leagă de inimăprecum ulise de catargeste o poeziecare pășește cu picioarele desculțepeste pietre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ORFICE I, II Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Orfică I Cânt de sirenă o fata morgana pețită de zei Orfică II Cânt de fecioară țintuită de catarg surd aplaudând... Relicvă Pană de înger de pe urma zborului prăbușit în vis Referință Bibliografică: Orfice I, II / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250
ORFICE I, II de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361243_a_362572]
-
fier, cum scrie la Biblie. Dumnezeule, mă gândisem, omul acesta nu e normal, ne pierdem vremea cu un idiot! Da? îl auzisem, spre surprinderea mea, pe Lămpi continuând discuția, peste două ore spui? Atunci ar trebui să se audă deja sirenele de alarmă. O să le auziți cât de curând, domnu’ inginer. Uitați ce vă rog, de cum s-o da alarmă, cocoșii ăștia s-or trage la adăposturi. Nu-și pun ei pielea pentru dumneavoastră...Unul n-o să mai rămână pe afară
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
Asta se cheamă evadare și în război se pedepsește cu împușcarea pe loc! Domnu’ inginer, venise răspunsul lui Echim, cănd s-o iscă iadul pe pământ, cocoșii numai de evadarea voastră n-o să poarte grijă! În acel moment, aproape simultan, sirenele din oraș își începuseră prelungul vaier prevestitor de moarte. (Fragment din românul Întoarcerea din larg) Referință Bibliografica: Lagărul / Dan Florița Seracin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228, Anul I, 16 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dan Florița
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
de la Dumnezeu și legea e lege, dai de dracu!” ,, Eu, dom’ sergent? Să fur eu ? Neam de neamul meu n-a avut obiceiul ăsta !”. și cum termină el vorba, se-auzi din senin, întâi mai încet, apoi din ce în ce mai tare urletul sirenelor. Iar fac ăștia exerciții de alarmă !” - își dădu cu părerea Praporică. Mie parcă mi s-a înfipt un cuțit în inimă...și mă întreabă Praporică :,, da’ ce dom’ sergent ți-e frică de moarte ?” ,, Mi-e frică, Praporică, eu am
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
de frică, iată, mi-e descântul,/ Regina mea, te rog, aștept cruțare!// Să fug, n-am unde! Numai el, Psalmistul, / Neîmpăcat stinse focul Gheenei,/ În timp ce eu rămân, pe veci, copistul!// Oglinda, spartă, îmi ascunde plânsul,/ Aud din larg, e cântecul sirenei:/ Venit-a vremea să începem strânsul!” (Sonetul CCLXXXVIII). Autor al reflexiei deschise, circulare, Theodor Răpan relevă ipostaza inedită a limbii române, reinventând o nouă și originală gramatică a poeziei. Această antologie de autor este, de fapt, o realizare unitară a
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
POARTA COSMICĂ În blițurile fascinante ale nopții cerului Delfinul albastru îmbrățișat de Jupiter Înoată în striațiile marmoreene - Inele cafenii printre râuri înstelate... Jupiter, zeul cel bun, ne guvernează Învârtindu-se maiestos pe ax vertical Ademenindu-ne ca un cântec de sirenă În noaptea de Crăciun. Noul An sosește Cu lentile roz vede lumea terestră Din spectacolul universului înstelat Oferind aștrii-mii din Cornul abundenței. Planeta se transformă iar după amurg... Apare cu talismane regale, stăpân al bolții Devine Poartă cosmică. Suspendat
ELISABETA IOSIF POARTA COSMICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364161_a_365490]
-
puțin și-l arestau, în direct, pe însuși Dimitrie Bolintineanu. Noroc că l-au confundat cu Dimitrie Leonida, pe care nu l-au găsit acasă. Era teleportat! Să-i văd acum!... La Poștă și căpușele ei, birjar!... Tiptil-tiptil, nu cu sirene, mascați, reflectoare... Aniversare De ziua statelor unchiului Sam, adevărul a ieșit la suprafață. Ca untdelemnul! Încă din 2011, iarna, cvorumul era îndeplinit, cu mult sub numărul de votanți din 29 iulie 2012. Între timp, populația României a mai scăzut, cu
TABLETA DE WEEKEND (40): PARA POŞTALO-FILATELICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364252_a_365581]
-
timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi frunțile, nu poți
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
Într-un moment de luciditate, întrebată fiind cu cine este, a răspuns că este singură... Se pare că este medic, dar nu suntem siguri. Nu putem ajunge la mașină pentru că este toată acoperită de crengi grele, foarte bogate în ramuri. Sirenele au anunțat sosirea echipajelor de intervenție: ISU, Pompieri-Descarcerare, două echipaje SMURD și Ambulanță, Poliție și Poliție Locală. Au sosit în trombă, aproape toate deodată, invadând curtea spitalului și înfiorându-i pe cei prezenți. Au coborât organizat, fiecare membru al echipajelor
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-odată dispare. Referință Bibliografică: CRĂIASA ZĂPEZII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1455, Anul IV, 25 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367897_a_369226]
-
1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului De supărare... m-am dat de trei ori peste cap, mutându-mi traiul într-un broscoi bătrân, cu picioare crăcănate, articulații umflate, gura lungă, holbat, și cu multe dungi pe spate. Nici o sirenă nu se mai ferea de mine. Apoi m-a deranjat cântecul lor târziu și m-am mutat între prăpăstii abrupte, lângă un tău neștiut, întunecat și liniștit. De bine ce-mi era, uitasem de unde-am venit. Într-o zi... o
ÎNTRE APUS ŞI RĂSĂRIT de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 () [Corola-blog/BlogPost/367962_a_369291]
-
se-nchideau. Atunci m-a sărutat și vraja s-a schimbat! Ne-ntâlnim doar la răsărit și la apus: Ea noaptea e un corb, eu ziua sunt un lup. Noaptea-i place să zboare în lumina lunii, frații mei urlă, sirenele îi ajută, împletiți cu țipete răgușite de corb... Zorile ne preschimbă, ea mă sărută, eu alerg iute să-mi apăr haita vânată. Referință Bibliografică: Între apus și răsărit / Cristian Pop : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09
ÎNTRE APUS ŞI RĂSĂRIT de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 () [Corola-blog/BlogPost/367962_a_369291]
-
din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului Vine... Vine iubirea și mă întreabă cu glas de înger, blând, cristalin: De ce e-n tine atâta grabă când parcurgi drumul dat de destin? Vine speranța zâmbind și-mi spune cu șoapte care sirene par: Crede în mine și o minune plină de farmec îți dau în dar. Vine-mplinirea și îmi alintă visuri și gânduri, în timp ce-ascult săgeți albastre vibrând în țintă și promițându-mi un nou tumult. Vine dorința, mă
VINE... ALTER EGO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368054_a_369383]
-
de viață și de greutăți, să lupte cu o fată puternică, dar fără minte? Nici nu-mi pot imagina!” Nici bine n-au terminat de discutat că mașina salvării își făcu apariția, furnicând în spate pe toți acei care auziseră sirena cu timbrul ei strident și binecunoscut. Coboară pe rând, un bărbat în jur de 35-40 de ani, plăcut la chip, șaten, cu o statură impunătoare și o femeie tânără, frumoasă, cu un păr superb, negru, prins într-o coadă împletită
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
ar fi un mic lac Como din Italia la “Bellagio”, un vulcan care erupe și fumegă de câteva ori pe seară la “Mirage”, gondole, canale și trubaduri la “Venetian”, cascadă cu apă și chiar un munte la “Wynn”, pirați și sirene la “Treasure Island”, arhitectura, termele și străzile vechii Rome imperiale la “Caesare Palace”, lumina de la “Luxor” care se vede din spațiu, cel mai înalt punct din Vegas de 340 de metri la “Stratosphere”, circ și circari avem destui la “Circus-Circus
JOCURI DE NOROC ŞI CÂTE CEVA DESPRE ALTELE ÎN LAS VEGAS(VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366900_a_368229]
-
și mici logofeți până la marii bani și domnitori. Băltărețu e om de jos, dar averea pe care a adunat-o îl face important. Se deplasează în butcă cu bronzuri și poleeli, dinainte și de-a stânga caprei vizitiului, cu două sirene aurite, cu coadele încolăcite”. Se spune că „Scrisorile lui Ghica”, în afara „Scrisorile către V.Alecsandri”, despre care Alecsandri spunea:”Oaspete iubit, el va veni să ia loc în familiile române spre a le povesti cu graiul său limpede, vesel, plăcut
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016 Toate Articolele Autorului ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ Fascinați și totodată înspăimântați de tainele și miracolele lumii apelor pe
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016 Toate Articolele Autorului ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ Fascinați și totodată înspăimântați de tainele și miracolele lumii apelor pe care n-au putut să și le explice, dornici de senzațional, încă din cele mai vechi timpuri și până astăzi oamenii au creat o
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
tainele și miracolele lumii apelor pe care n-au putut să și le explice, dornici de senzațional, încă din cele mai vechi timpuri și până astăzi oamenii au creat o literatură fantastică, foarte bogată care vorbește de monștri marini, de sirene, de crăiese și zâne ale apelor, de obicei, cu implicații malefice asupra vieții omenești. Celebră a devenit relatarea lui Homer despre apariția seducătoarelor sirene, ființe acvatice, jumătate femeie și jumătate pește cu un glas fermecător, care îi atrăgeau pe corăbieri
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
până astăzi oamenii au creat o literatură fantastică, foarte bogată care vorbește de monștri marini, de sirene, de crăiese și zâne ale apelor, de obicei, cu implicații malefice asupra vieții omenești. Celebră a devenit relatarea lui Homer despre apariția seducătoarelor sirene, ființe acvatice, jumătate femeie și jumătate pește cu un glas fermecător, care îi atrăgeau pe corăbieri în adâncuri și de care Ulise a reușit să scape numai printr-un vicleșug. Chiar dacă explicația realistă a acestui fenomen este destul de plauzibilă: dorul
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
în adâncuri și de care Ulise a reușit să scape numai printr-un vicleșug. Chiar dacă explicația realistă a acestui fenomen este destul de plauzibilă: dorul de casă al navigatorilor și de femeia iubită sau confundarea lor cu niște animale marine, mitul sirenei a reușit să-i fascineze secole de-a rândul pe poeți, prozatori și dramaturgi din întreaga lume care l-au îmbogățit cu noi și noi semnificații. În majoritatea operelor studiate femeile subacvatice sunt frumoase, ademenitoare, au corpul jumătate omenesc, jumătate
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
ca moto un citat dintr-o doină „Eu sunt floarea de pe mare,/ Cine mă iubește moare.” prezintă tristețea unui plutaș aflat în căutarea neîncetată a nereidei definite metaforic „Mladă din plămada spumii/ Floarea spumii, floarea mării!” Gheorghe Asachi în poezia Sirena lacului inspirată din tradiția populară românească amintește de o fată înșelată în dragoste care își mărturisește suferința fetelor mării și se aruncă în valuri de unde metamorfozată în sirenă vine să-și alăpteze feciorul. Într-o veche legendă Crăiasa apelor se
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]