1,822 matches
-
tensiunea arterială mai mică de 140 mmHg sistolică și 90 mmHg diastolică. Hipertensiunea arterială este de asemenea clasificată în următoarele categorii: JNC7 o diferențiază în hipertensiune arterială stadiul I, hipertensiune arterială stadiul II și hipertensiune arterială sistolică izolată. Hipertensiunea arterială sistolică izolată se referă la tensiunea arterială sistolică ridicată cu tensiune arterială diastolică normală, care reprezintă forma cel mai frecvent întâlnită la persoanele vârstnice. Standardele ESH-ESC (2007) și BHS IV (2004), definesc un al treilea stadiu (stadiul III) de hipertensiune arterială
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
sistolică și 90 mmHg diastolică. Hipertensiunea arterială este de asemenea clasificată în următoarele categorii: JNC7 o diferențiază în hipertensiune arterială stadiul I, hipertensiune arterială stadiul II și hipertensiune arterială sistolică izolată. Hipertensiunea arterială sistolică izolată se referă la tensiunea arterială sistolică ridicată cu tensiune arterială diastolică normală, care reprezintă forma cel mai frecvent întâlnită la persoanele vârstnice. Standardele ESH-ESC (2007) și BHS IV (2004), definesc un al treilea stadiu (stadiul III) de hipertensiune arterială în cazurile în care tensiunea arterială sistolică
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
sistolică ridicată cu tensiune arterială diastolică normală, care reprezintă forma cel mai frecvent întâlnită la persoanele vârstnice. Standardele ESH-ESC (2007) și BHS IV (2004), definesc un al treilea stadiu (stadiul III) de hipertensiune arterială în cazurile în care tensiunea arterială sistolică depășește valoarea de 179 mmHg sau tensiunea arterială diastolică depășește 109 mmHg. Hipertensiunea arterială este clasificată ca "rezistentă" atunci când tratamentul medicamentos nu determină revenirea tensiunii arteriale la valorile normale. Hipertensiunea arterială în cazul nou-născuților este rară și se întâlnește la
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
medicale de rutină. Înainte de diagnosticarea unui copil ca fiind hipertensiv, tensiunea arterială crescută trebuie confirmată în rânduri repetate în cadrul vizitelor medicale. Tensiunea arterială crește odată cu vârsta în perioada copilăriei iar la copii hipertensiunea este definită printr-o medie a tensiunii sistolice sau diastolice a trei sau mai multe măsurări ca fiind egală cu sau depășind cu 95 de procente nivelul corespunzător pentru sexul, vârsta și înălțimea copilului. La copii, pre-hipertensiunea se definește ca tensiune arterială sistolică sau diastolică care în medie
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
printr-o medie a tensiunii sistolice sau diastolice a trei sau mai multe măsurări ca fiind egală cu sau depășind cu 95 de procente nivelul corespunzător pentru sexul, vârsta și înălțimea copilului. La copii, pre-hipertensiunea se definește ca tensiune arterială sistolică sau diastolică care în medie este egală cu sau mai mare de 90 procente, dar fără a depăși 95 de procente. În cazul adolescenților se propune diagnosticul și clasificarea hipertensiunii arteriale în baza criteriilor folosite pentru adulți. Hipertensiunea arterială este
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
absente pot indica coarctație de aortă (îngustarea aortei la mică distanță de inimă). Hipertensiunea arterială cu manifestări intense ca dureri de cap, palpitații, palori și transpirație sugerează posibilitatea feocromocitomului. Tensiunea arterială extrem de ridicată (egală cu sau mai mare de tensiunea sistolică de 180 sau diastolică de 110, definită uneori ca hipertensiune malignă sau accelerată) este denumită uneori „criză hipertensivă.” Tensiunea arterială ce depășește aceste nivele este un indiciu al unor complicații cu risc înalt. Persoanele cu tensiunea arterială ce se încadrează
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
inimă, pot crește încărcarea inițială a mușchiului cardiac și pot cauza, în cele din urmă, disfuncția diastolică. Rolul jucat de o constricție activă crescută a vaselor de sânge în hipertensiunea esențială stabilită este neclar. Tensiunea arterială diferențială (diferența dintre tensiunea sistolică și cea diastolică a sângelui) este frecvent mai mare la persoanele în vârstă cu hipertensiune arterială. Această tensiune poate implica o tensiune sistolică anormal de mare, dar tensiunea diastolică poate fi normală sau scăzută. Această stare este denumită hipertensiune arterială
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
crescută a vaselor de sânge în hipertensiunea esențială stabilită este neclar. Tensiunea arterială diferențială (diferența dintre tensiunea sistolică și cea diastolică a sângelui) este frecvent mai mare la persoanele în vârstă cu hipertensiune arterială. Această tensiune poate implica o tensiune sistolică anormal de mare, dar tensiunea diastolică poate fi normală sau scăzută. Această stare este denumită hipertensiune arterială sistolică izolată. Tensiunea arterială diferențială mare la persoanele de vârsta a treia cu hipertensiune arterială sau cu hipertensiune arterială sistolică izolată se explică
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
și cea diastolică a sângelui) este frecvent mai mare la persoanele în vârstă cu hipertensiune arterială. Această tensiune poate implica o tensiune sistolică anormal de mare, dar tensiunea diastolică poate fi normală sau scăzută. Această stare este denumită hipertensiune arterială sistolică izolată. Tensiunea arterială diferențială mare la persoanele de vârsta a treia cu hipertensiune arterială sau cu hipertensiune arterială sistolică izolată se explică prin rigiditate arterială, care însoțește de obicei procesul de îmbătrânire și poate fi exacerbată de tensiunea arterială mare
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
implica o tensiune sistolică anormal de mare, dar tensiunea diastolică poate fi normală sau scăzută. Această stare este denumită hipertensiune arterială sistolică izolată. Tensiunea arterială diferențială mare la persoanele de vârsta a treia cu hipertensiune arterială sau cu hipertensiune arterială sistolică izolată se explică prin rigiditate arterială, care însoțește de obicei procesul de îmbătrânire și poate fi exacerbată de tensiunea arterială mare. Mai multe mecanisme au fost propuse drept cauză a creșterii rezistenței observate în cadrul sistemului arterial în cazul hipertensiunii. Cele mai multe
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
cu excepția alfablocantelor. Multe persoane au nevoie de mai mult de un singur medicament pentru controlul hipertensiunii arteriale. Recomandările JNC7 și ESH-ESC susțin începerea unui tratament cu două medicamente atunci când tensiunea arterială este mărită cu mai mult de 20 mmHg (cea sistolică) sau cu mai mult de 10 mmHg (cea diastolică). Combinațiile preferate sunt de inhibitori ai sistemului renină-angiotensină și blocante ale canalelor de calciu sau inhibitori ai sistemului renină-angiotensină și diuretice. Combinațiile acceptabile includ următoarele: Combinații inacceptabile sunt următoarele: Trebuie evitate
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
bolnav care prezintă paloare, tegumente reci și umede, hipotensiune și tahicardie trebuie menținut pentru cel puțin 24 de ore sub strictă observație. Ca un criteriu de diagnostic orientativ rapid, unii autori propun inversarea valorilor ritmului cardiac și a presiunii arteriale sistolice: dacă în mod normal ritmul cardiac este de 70-90 bătăi pe minut și presiunea sistolică între 120-130 mmHg, la un individ care riscă să intre în șoc sau a intrat deja în această stare, presiunea sistolică scade spre 90 mmHg
Șoc (medicină) () [Corola-website/Science/301543_a_302872]
-
puțin 24 de ore sub strictă observație. Ca un criteriu de diagnostic orientativ rapid, unii autori propun inversarea valorilor ritmului cardiac și a presiunii arteriale sistolice: dacă în mod normal ritmul cardiac este de 70-90 bătăi pe minut și presiunea sistolică între 120-130 mmHg, la un individ care riscă să intre în șoc sau a intrat deja în această stare, presiunea sistolică scade spre 90 mmHg sau chiar mai puțin, iar ritmul cardiac depășește cu mult 100. Insuficiența circulatorie acută indusă
Șoc (medicină) () [Corola-website/Science/301543_a_302872]
-
și a presiunii arteriale sistolice: dacă în mod normal ritmul cardiac este de 70-90 bătăi pe minut și presiunea sistolică între 120-130 mmHg, la un individ care riscă să intre în șoc sau a intrat deja în această stare, presiunea sistolică scade spre 90 mmHg sau chiar mai puțin, iar ritmul cardiac depășește cu mult 100. Insuficiența circulatorie acută indusă de factorii menționați mai sus duce la alterări ale funcțiilor celulare, la care organismul, in virtutea homeostaziei, răspunde prin: Este important
Șoc (medicină) () [Corola-website/Science/301543_a_302872]
-
zile la pacienți cu hipertensiune arterială de gradul I și II controlată cu lisinopril , administrarea de celecoxib 200 mg de două ori pe zi nu a determinat creșteri semnificative din punct de vedere clinic , comparativ cu placebo , ale tensiunii arteriale sistolice sau diastolice zilnice medii , determinate prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore . Printre pacienții tratați cu celecoxib 200 mg de două ori pe zi , 48 % dintre aceștia au fost considerați ca non- responsivi la lisinopril la vizita
Ro_730 () [Corola-website/Science/291489_a_292818]
-
zile la pacienți cu hipertensiune arterială de gradul I și II controlată cu lisinopril , administrarea de celecoxib 200 mg de două ori pe zi nu a determinat creșteri semnificative din punct de vedere clinic , comparativ cu placebo , ale tensiunii arteriale sistolice sau diastolice zilnice medii , determinate prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore . Printre pacienții tratați cu celecoxib 200 mg de două ori pe zi , 48 % dintre aceștia au fost considerați ca non- responsivi la lisinopril la vizita
Ro_730 () [Corola-website/Science/291489_a_292818]
-
de mucus la nivelul căilor aeriene care influențează calibrul acestora și deci fluxul ventilator 77 2.3.1.Presiunile intravasculare pulmonare. Presiunea absolută este dată de sistola ventriculului drept în condițiile rezistenței scăzute a vaselor pulmonare. In artera pulmonară presiunea sistolică este de 20-25 mmHg iar cea diastolică de 6-12 mmHg cu o presiune medie de 15 mmHg. In capilarele pulmonare presiunea este de doar 6-9 mmHg, cu mult mai mică decât cea din capilarele circulației sistemice. Dacă un cateter este
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
Manifestările clinice din criză hipertensivă sunt cele ale disfuncției de organe interesate. Nivelul absolut al tensiunii arteriale nu este la fel de important ca rata de creștere (pacienții cu o hipertensiune arterială, ce evoluează de multă vreme, pot tolera bine o presiune sistolică de 200 mm Hg sau o presiune diastolică de 150 mm Hg fără să dezvolte o encefalopatie hipertensivă, în timp ce tinerii sau femeile însărcinate pot dezvolta encefalopatie la o presiune diastolică de cca 100 mm Hg). Cefaleea, alterarea nivelului stării de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de presiune a ejecției ventriculare stângi. De aceea, în aceste cazuri, terapia specifică urmărește două ținte: tensiunea arterială și rata de creștere a presiunii. Modul de abordare a pacientului hipertensiv trebuie să fie simplu și pragmatic, utilizându-se ambele valori (sistolica și diastolică) în definirea nivelelor de control și a riscului global. Inițierea tratamentului antihipertensiv trebuie să țină cont de valorile tensionale, dar și de factorii de risc cardiovasculari asociați (inclusiv la pacienții cu tensiune arterială normal înaltă). ! Aprecierea riscului global
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
orizontal, • administrarea de oxigen 100% pe mască 4-6 l/minut, • administrarea de Nitroglicerină sublingual, • se pot administra până la trei doze de 0,5 mg la intervale de aproximativ 5 minute; • administrarea de nitroglicerină trebuie evitată la pacienții cu tensiune arterială sistolică scăzută (< 100 mm Hg), • psihoterapie anxiolitică. Dacă simptomatologia dureroasă persistă peste 20-30 de minute după instituirea măsurilor terapeutice de urgență: • se suspicionează instalarea unui infarct miocardic acut, • se iau măsuri adecvate: se solicită ambulanța, se continuă oxigenoterapia, se administrează, se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
mai ales pe fața internă a buzei inferioare (comprimată printr-o lamă de sticlă). De asemenea, la nivelul cavității bucale se întâlnește în IA sindromul sau triada Muller compusă din: 1)alternante de înroșire și paloare a luetei; 2)oscilația sistolică a limbii; 3)apropierea sistolică a amigdalelor și pulsația lor. Cianoza mucoasei labiale și vestibulare este aproape constant întâlnită în stenoza mitrală (SM). Aceasta se produce din cauza unor tulburări circulatorii, datorate îngustării suprafeței orificiului mitral la < 1 cm2. Creșterea presiunii
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
a buzei inferioare (comprimată printr-o lamă de sticlă). De asemenea, la nivelul cavității bucale se întâlnește în IA sindromul sau triada Muller compusă din: 1)alternante de înroșire și paloare a luetei; 2)oscilația sistolică a limbii; 3)apropierea sistolică a amigdalelor și pulsația lor. Cianoza mucoasei labiale și vestibulare este aproape constant întâlnită în stenoza mitrală (SM). Aceasta se produce din cauza unor tulburări circulatorii, datorate îngustării suprafeței orificiului mitral la < 1 cm2. Creșterea presiunii în venele și capilarele pulmonare
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Astfel, el ameliorează somnolența diurnă, îmbunătățește funcția cognitivă, memoria, atenția, statusul emoțional și dexteritatea manuală. În condițiile în care SAOS poate fi un factor comorbid pentru diferite afecțiuni cardiovasculare, tratamentul cronic cu presiune pozitivă continuă nazală determină scăderea tensiunii arteriale sistolice, diastolice și a frecvenței cardiace. Efectele ar putea fi legate de scăderea secreției de catecolamine prin reducerea activității sistemului nervos autonom simpatic. Tratamentul cu CPAP îmbunătățește, de asemenea, controlul aritmiilor cardiace asociate cu SAOS moderat sau sever. În ceea ce privește efectul CPAP
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului); ... f) pacientul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului) ... g) pacientul este cu tensiunea arterială sistolică ... (8) Pe lângă transmiterea datelor menționate la alin. (7), echipajele de intervenție ale ambulanțelor de tip B2 comunică următoarele informații minime telefonic sau radiotelefonic: ... a) vârsta pacientului ... b) sexul pacientului ... c) starea generală a pacientului: dacă este cooperant/confuz/agitat/inconștient
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206784_a_208113]
-
adulților „relativ sănătoși” și sub valoarea de 8% în cazul celor vârstnici sau cu o speranță de viață mai mică de 5 ani (17). 35.2.3. Controlul hipertensiunii arteriale Pentru fiecare reducere cu 10 mmHg a tensiunii arteriale (TA) sistolice, se reduce cu 12% riscul cardiovascular total și cu 16% riscul de amputație a unui membru inferior și a mortalității corelate cu boala vasculară periferică (18). Prin urmare, este necesar controlul strict al TA la valori sub 140/90 mmHg
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]