1,118 matches
-
și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de a participa: - situaționali - respectiv situația experimentată de persoană la un anumit moment (probleme familiale, de sănătate, lipsa banilor sau a timpului necesar ș.a.); - instituționali - constând din toate acele practici și proceduri existente la nivel de societate, care pot conduce la descurajarea adultului în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vechi, conflictul a fost generat, probabil, de trecerea de la endogamie, la exogamie; manifestarea lui cea mai frecventă era atunci căsătoria prin rapt (răpirea miresei). Alegoria vânătorii fabuloase nu-și leagă semnificațiile doar de momentul pețitului, ci și de un context situațional larg, modelat, la nivel ideal, de căutarea soției (vânătoarea); de cererea soției și de unirea popriu-zisă. Vânătorii dau de o urmă de fiară și Încearcă s-o descifreze; descifrarea implică un șir de ipostaze metaforice: urmă de zână, urmă de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe această lege (Antena 3, 23.X.2007), discuții ulterioare pe problema partajului (OTV, 15.XI.2007), pentru un instrumental: pe SMS (Radio InfoPro, 4.III.2008), pe agențiile de știri a venit o informație... (Antena 3, 19.X.2007), situațional (locativ sau temporal) - ceea ce s-a întâmplat astăzi pe conferința de presă... (Antena 3, 30.X.2007), pe radio (Radio Guerrilla 4.III.2008, 19.III.2008) etc. Vezi și Croitor, în acest volum, p. 10.3. Gruparea din punct
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
clasificare ce aduce În discuție o perspectivă complexă este cea elaborată de I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 25-45) care disting următorii factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de perceție, motivație, Învățare, personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este una simplă (Radu și colab., 1994). Atitudinile, ca stări dispoziționale latente ale personalității, sunt mult mai stabile și mai durabile, În vreme ce opiniile, ca expresii verbale ale atitudinilor, sunt mult mai mobile, mai fluctuante, fiind mult mai legate de factori situaționali. În al doilea rând, atitudinile conțin În structura lor, dispoziția, intenția subiectului de a acționa (Într-un anumit mod), pe când opiniile nu presupun această dispoziție spre acțiune. Așadar, atitudinea implică dispoziția subiectului de a acționa conform unor convingeri și credințe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de divergență dintre atitudini și comportament trebuie abordate Într-un cadru mai larg, acela al relației de interacțiune Între persoană și situație. Divergența atitudine comportament poate fi generată atât de factori care țin de personalitatea individului cât și de factori situaționali. Trebuie spus Însă că atitudinile dezirabile social nu sunt atât de profund sedimentate În structura personalității, precum sunt ele de ușor exprimate În opinii și, uneori, chiar În comportamente. În anumite situații, omul este constrâns să adopte un comportament "deviant
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1.4. Schimbarea atitudinală - efecte În comportamentul de cumpărare și consum Formarea atitudinilor este un proces complex. Punctul de pornire Îl constituie nevoile consumatorului atât cele utilitare cât și cele afective. Acestea determină motivația consumatului de a prelucra informațiile. Variabilele situaționale În care se află marca sau produsul vor afecta de asemenea procesul de formare a atitudinii. Expunerea la stimulii reprezentați de reclamă joacă un rol important În favorizarea proceselor de Învățare și formare a atitudinilor, Însă imboldul principal Îl reprezintă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
p. 224) afirmă că emoțiile traduc o relație specifică Între noi și situație. El definește emoțiile ca fiind “stări afective, de scurtă durată, care traduc un specific al relațiilor mele cu un obiect ori o situație, deci au un caracter situațional”. Intensitatea emoțiilor este variată și poate fi de intensitate mica, mijlocie sau foarte mare. În ultimul caz aceasta se numete afect sau emoție șoc. Există patru tipuri de emoții-șoc clasificate de A. Cosmovici: frica, furia, disperarea și bucuria. Dicționarul Oxford
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
intensitatea atitudinii negative a acestora față de alternativa preferată, fie prin motivația acestuia de a se supune dorințelor altor persoane. Astfel, la o intensitate negativistă mare a persoanelor apropiate, consumatorul este tot mai tentat să-și revizuiască intenția de cumpărare; factori situaționali ce nu pot fi anticipați și care pot schimba intenția de cumpărare, cum sunt: pierderea locului de muncă, urgența altor cumpărături, creșterea prețurilor etc. În această etapă apar și probleme legate de riscul perceput de către cumpărător (R. Boier, 1993, 109
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și insecuritate, considerând-o ca principală modalitate de atingere a superiorității. Prin studiul biografiilor unor inventatori și convorbirile biografice cu peste 300 de tineri, Marina Caluschi a relevat trăirea de către o parte dintre ei a unor adevărate stări de handicap situațional datorat lipsei competențelor de a se manifesta și de a se afirma În anumite momente (1996, 38-43). Pentru actualizare și afirmare de sine, autoarea propune În lucrarea citată mai sus un program denumit " Arta de a te impune prin creativitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ale dezvoltării unui model bazat pe motivație al conceptului de sine: nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază noncalculativă, nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației, nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului și nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
modelul bazat pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază non-calculativă. 2. Nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației. 3. Nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului. 4. Nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul de sine
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
Leonard, 2002). 3.3.4.2 Atribuirile Procesul de atribuire este centrat pe modul în care indivizii încearcă să determine cauza comportamentului. Atribuirile externe sunt cele care sunt făcute atunci când observatorul unui tipar comportamental crede că actorul răspunde la forțe situaționale, cum ar fi așteptarea unui bonus. Atribuiriile interne sunt făcute atunci când observatorul consideră că un comportament este rezultatul unei dispoziții a actorului cum ar fi o trăsătură de personalitate sau o valoare internă. Din moment ce conceptul de sine este compus din
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
Acest principiu al politeții dictează și selectarea formulei de adresare potrivite. În limba curentă, alegerea este determinată de variabilele sociologice numite de Brown și Levinson "distanță socială" și "putere relativă"9, care definesc relația socială dintre partenerii de conversație. Contextul situațional are o importanță sporită, delimitând, în cazul locuțiunilor pronominale alocutive, recomandările politeții de norma de protocol. Distanța socială este o relație simetrică determinată de frecvența interacțiunilor dintre subiectul vorbitor și destinatar, de natura schimburilor care au loc între ei (schimburi
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
-tip, un rol important în determinarea caracterului neutral vs. marcat pragmasemantic al unei structuri-ocurență în care apare respectivul conector revine unui alt factor, de tip contextual-situațional: distanța inferențială între informația efectiv prezentă în mesaj și/sau în contextul lingvistic și situațional - și cea care trebuie calculată pentru a confirma natura cooperantă a enunțului (asigurându-i astfel validitatea, deci acceptabilitatea ca mesaj). Astfel, pentru un enunț ca Mașina s-a dat peste cap, dar șoferul n-a pățit nimic, distanța inferențială e
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ușor reconstituit și atunci vorbim de elipse lexicalizate. O elipsă este considerată lexicalizată atunci când conversiunea gramaticală este permanentă, consemnată de dicționare, iar decodarea semnificației termenului existent în enunț se face automat, fără alte informații suplimentare preluate din contextul lingvistic sau situațional. De exemplu, sintagme precum produse lactate sau concediu prenatal se reduc, aproape automat, la forma lactate, respectiv prenatal: Consumul de lactate este foarte important pentru copii Sora mea a intrat în prenatal acum două zile. Sunt predispuse să persiste în
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
ale elevilor deficienți de auz pentru un stil de Învățare, trebuie recunoscut potențialul acestora În flexibilitatea de a alege Între stiluri. Grasha (1990) a sugerat că profesorii pot vedea mai degrabă aceste preferințe ca „stări” care pot varia În funcție de circumstanțele situaționale ale actului de predare Învățare, decât ca și caracteristici imuabile ale elevului. Sprijinirea elevilor În dezvoltarea unui repertoriu echilibrat al stilurilor de Învățare În scopul potrivirii acestuia cu diferite modalități de predare ale profesorilor, pare un obiectiv dezirabil. Cercetările au
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
muncă (deci condițiile în care ne desfășurăm cea mai mare parte a vieții) sunt considerate, drept urmare, principala cauză a stress-ului, în general, al celui ocupațional, în special, dar acțiunea lor este filtrată (mediată) de caracteristicile intrinseci ale indivizilor și / sau situaționale concrete. Vorbind despre această situație, se impune punctarea stresorilor ce acționează în aceste condiții analizate: 1. Munca oamenilor este afectată de cinci tipuri de factori motivanți proprii indivizilor, ținând cont de modul cum fiecare își organizează activitatea și timpul și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
urmărește să-și adapteze textul În funcție de coordonatele manifeste și pertinente ale contextului receptorului și ale contextului general: „el Își alege semnele din sistemul lingvistic cunoscut de partenerul său, preferă valorile semnificative pe care știe că le cunoaște acesta, utilizează corelate situaționale comune cu el. Necontenit poate uneori fără să bage de seamă se folosește de Împrejurarea comună, de faptul că ambii fac parte din același moment istoric, din aceeași profesie sau se găsesc În colectivități diferite” <ref id=”83”>Ibid., p.
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
al coordonatele externe ale situației, care se referă la ambianța social-istorică „... cel care impune momentul personal, care provoacă o schimbare emoțională, o succesiune de percepții etc.” Acest context nu este suficient explicat. Ar trebui incluse aici, probabil, și acele „corelate situaționale” care reprezintă cordonatele spațio temporale În care se desfășoară actul de comunicare. O caracteristică comună a contextelor emițătorului și receptorului și a contextului general, așa cum au fost ele descrise mai sus, ar putea fi aceea că ele par să existe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de comunicare se configurează mai multe niveluri contextuale, Înglobate unul În altul, astfel: * contextul lingvistic * contextul explicit care include o contextul lingvistic și o o componenta auxiliară care, la rândul ei,conține * ansamblul elementelor non verbale (gesturi, mimică) și * corelatele situaționale * contextul implicit; acest ansamblu nu este exteriorizat, dar se regăsește În fiecare semn al textului produs de căter emițător, semn care a fost ales și „modulat În conformitate cu acest context”; el se referă la toate informațiile pe care receptorul le deține
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contribuția lui C este mai mică. Elementele unei situații sunt infinite ca număr; orice caracteristică a acesteia (de ordin fizic, social, mental etc.) influențează interpretarea. Heylighen și Dewaele, pornind de la clasificarea lingvistică a elementelor deictice, disting patru clase de factori situaționali: persoanele implicate, locul/cadrul comunicării (setting), timpul și discursul anterior enunțului de interpretat. Cu cât diferența de background psihologic și cultural (sunt incluse aici vârsta, clasa, naționalitatea, educația etc.) dintre interlocutori este mai mare, cu atât va fi mai redus
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
foarte precis se poate transmite nu numai prin comunicarea formală (low-context situations), ci și prin cea contextuală (high-context situations), atunci când situația de comunicare este una specială. Startul: Ce cap ai? 326: 260. Urmând clasificarea de mai sus, clasele de factori situaționali se prezintă astfel: 1) persoanele implicate: doi piloți militari care pilotează avioane de vânătoare-bombardament; 2) setting: Startul, unul dintre cei doi piloți care este și conducător de zbor, se află la sol; 326, celălalt pilot, se află În zbor la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Roy, 2005, "Le nom de l'adjectif", în Recherches linguistiques de Vincennes, 34, p. 99-124. Bourciez, Édouard, 1956, Éléments de linguistique române, Paris, C. Klincksieck. Braun, F., 1988, Terms of Address, Berlin, Mouton DeGruyter. Brăescu, R., 2005, "Observații asupra adjectivelor "situaționale"", în: Până Dindelegan (coord.), p. 49-54. Brăescu, R., 2007, Clase de adjective, (mss.). Brâncuș, Gr., 1975, "Observații asupra sufixului gramatical -ez- al verbelor neologice", în SCL, XXVI, 3, p. 247-254; reprodus în Brâncuș (2007), p. 37-45. Brâncuș, Gr., 1976, Limba
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
elevilor posibilitatea să surprindă diferite relații între cunoștințele anterioare și noile cunoștințe prin soluțiile pe care ei înșiși, sub îndrumarea învățătorului, le elaborează. "Experiența trecută este cuprinsă explicit în datele inițiale ale problemei, necunoscutul fiind sugerat și implicat în complexul situațional creat de profesor. Tensiunea dintre acest necunoscut sugerat și implicat, pe de o parte, și datele inițiale ale problemei, pe de altă parte, imprimă un sens explorator gândirii elevului."<footnote Ion Nicola, Pedagogia, p.313. footnote> În orele de gramatică
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]