858 matches
-
mai multă vreme, oamenii locului au tăiat pădurea, pentru a face ogoare și grădini, iar din lemnul din acele locuri s-au construit de către gospodari case și acareturi. Și acel sat de pe locul fostei păduri care l-a adăpostit pe slăvitul domn a primit numele Ștefan Vodă, care azi e în comuna Dofteana”.* 2. Legenda Uzului “În vremuri de demult, pe când blestemele se împlineau, trăia pe acest meleag un împărat care avea o fată frumoasă, de pica luna de pe cer. Dar
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din această poveste s-a tras locului respectiv denumirea de Fata Moartă”. 9. Legenda satului Dărmănești “Acum demult, în vremuri bătrâne, au venit pe aceste locuri trei frați vitregi, și anume Coman, Dorman și Timofte, toți oșteni viteji în oastea slăvitului Ștefan cel Mare. Dorman s-a așezat la vărsarea Uzului în Trotuș, Coman, mai la deal, pe malul Trotușului, și Timofte, la vărsarea apei Dofteana în Trotuș. Ștefan cel Mare i-a dăruit lui Dorman, drept răsplată pentru vitejia sa
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
se spune din vechime că a fost construit de chiar Ștefan cel Mare. Spun unii că ar fi fost pe la anul 1490 sau câțiva după data asta. Podul a fost zidit din piatră brută, iar pentru a zidi bucățile meșterii slăvitului Domn au pregătit un fel de var “gras”. Unii din bătrâni spun că multă vreme acest pod a fost numit și Podul lui Ștefan cel Mare. Alții din moșii și strămoșii povesteau celor mai tineri că în zidirea de piatră
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
se află el. După ce m-am rugat multă vreme, într-o zi, am căzut în extaz și am văzut un bărbat frumos la chip, care m-a luat de mâna dreaptă și m-a dus într-un loc frumos și slăvit. Acolo mi-a arătat pe predicatorii credinței și pe dascălii Bisericii. Eu mă uitam de jur împrejur să văd pe cel pe care îl doream, pe marele Ioan. După ce mi-a arătat pe toți și mi-a spus numele fiecăruia
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
și uns și îmbrăcat/ în inul alb și vechile sandale/ ți le-a legat prin vămile astrale/ depresurând cenușile. Bogat// pe coasta muntelui cu orz floare/ e stupul nalt în ceară și în grai/ în pulberea de morți la desfătare/ slăvita curte urcă guri de rai". Sau primele două din Purificat și bun: "E oboseala inimii o tobă/ vestind în gol intrarea în tăcere/ când Doamna trece în albastra robă/ ca un apus de secol la galere.// Nu-i mai îndemni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai pe sus de fiește ce laudă, cu adevărat prea înnălțate Doamne, la aceastea următoriu ești sfântului Ioan cel milostiv. Iar după râvneala pravoslavniciei, ca un bun creștin, te aseameni cu marele împărat Constantin. Împodobit-ai cu adevărat, Doamne, prea slăvitul neam al strămoșilor Măriei tale Băsărăbeștii, așa de bun Domn den mila lui Dumnezău păzitei Tărâi Rumânești fiind, care Țară alt Domn ca Măriia ta n-au avut până în zioa de astăzi den dăscălecătoarea ei. Laude alții ceale vreadnice de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Într-o bucată de pânză fără să o atingă cu mâna, fetele vor fi căutate la horă.” Dansul ritual și formulele magice completează ceremonia. Formulele diferă În funcție de scop. De exemplu, când este culeasă Într-un scop medicinal, se spune: „Mult slăvită mătrăgună, Împărăteasă./ Te cinstesc cu pâine, cu sare si mă Închin,/ dă-mi hainele tale./ Spală-mă, curăță-mă, desfă-mă de dătătură, de făcătură./ Ca să rămân curată, strălucitoare ca argintul strecurat,/ ca Maica Domnului care m a adus pe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Monserrat Caballé (n. 1933). Ceea ce m-a emoționat, nespus, rămânând cu-n mare semn de întrebare, pentru care voi încerca, dacă se va putea, să aflu și-un răspuns. Marea artistă a avut fericirea, și onoarea, să se bucure de slăvite prietenii. Pe lângă multiplele nume, am reținut pe acela al profesorului Matei Călinescu, pe care marea artistă îl numește „reputatul profesor de literatură”. Ei bine, gândul mi-a fugit către Néné (Ioan Petru Culianu, de curând, 20 de ani de la asasinarea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în Țara - fără-cale-întoarsă, Pe junci n-a mai sărit un taur, asinul n-a mai venit spre-asină; Pe uliță nici omul n-a mai oprit femeia; Dormea bărbatul singur în odaie; Dormea soția singură în cotlonul ei (...) Vizir, de zei slăviți, Papsukkal își înclinase chipul său,/ Iar fața îi era posomorîtă. Purta cernite straie și păr lung. Plîngînd s-a dus Papsukkal la Sin, al său părinte, Vărsă lacrimi și-n fața lui Eà, regele: - Iștar, plecată-n Lumea-de-apoi, n-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Cum au văzut oameni străini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni și le-au ieșit înainte cu năfrămile de la urechile cailor fîlfîind. Au întins plosca ș-au ridicat pistoalele. Ori beau în cinstea feciorului de împărat și a slăvitei doamne mirese, ori îi omoară acolo pe loc”. Vitoria nu se dă în lături să participe la veselia generală, ba face față nesperat de bine, cu firea ei mobilă și cu prezența de spirit de bună calitate. Nu-i scapă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în relief pe un bloc de piatră de 95cm x 67cm are următorul conținut: „Io Ștefan Voievod cu mila lui Dumnezeu Domnitor al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod zidit-am acest hram în numele Tăierii cinstitului cap al Sfântului și slăvitului prooroc și înainte și botezător Ioan. Începutu-s-a în anul 6998 (1490) luna aprilie 27 și săvârșitu-s-a în același an septembrie 20”. Încă din secolul al XVII-lea se încetățenise ideea că biserica domnească din Vaslui a fost zidită
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
După ce au zburat mii de kilometri, vulturii s-au întâlnit la Delfi. Atunci Zeus hotărî chemând în fața sa pe cei doi preaiubiți fii:Bachus și Apolon. -Tu Bachus vei stăpâni lumea de dincolo și te vei retrage în Parnas. Tu slăvite Apolon vei domni peste cei vii, peste toată Terra. Din marea noapte din spațiul hiperboreean apare maiestos Apolon și zeii îl salută la unison pe iubitul și frumosul lor frate. -Bineaivenit mărite Apolon. -Pace și lumină vouă-le răspunde Apolon
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
marea calmă palpită. După numirea sa ca stăpân al lumii, coboară la Delfi. Templul strălucește în baia de flăcări divine și aure sfinte. Preoții din templu se prosternează în fața sa, felicitându-l pentru numire, urându-i bun venit. -Bun venit slăvite zeu. -Pace, iubire și lumină. Și fie ca acest templu să fie un edificiu al frăției și cunoașterii. Pentru bunătatea sa și libertatea mare dată oamenilor, Zeus la trimis în surghiun, purificându-se sub dafinii amari ai Tempei. Geniu și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
suflarea. El vechiul zeu. Copile te-am făcut să pătrunzi adâncuri de mistere, sublimii zei ți-au vorbit și i-ai văzut. Acum în ceasul morții mele îți las moștenire făclia mea s-o duci mai departe. -Smerit mă supun, slăvite. -Pe-această cărare să mergem. Să ne grăbim. Vrăjmașii să-i surprindem pe căile pedestre. Ascultă și întipărește în minte păstreză tainele, sublim. -Cu litere de foc le-ntipăresc și veacuri nu le șterge. -Acum știi că sufletul este copilul cerului
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
atunci avu o viziune, i se arătă o ființă imensă, fară definită formă, care-i vorbi astfel: -Hermes nu te teme. Sunt Osiris și vreau să te ajut, dar trebuie să te supui suferințelor și supliciului. -Mă supun luminate și slăvite Osiris-răspunse Hermes. -Da?Atunci te rog să mă urmezi-îl invită Osiris. Au început să urce în astralul superior infinit până au ajuns la sferele divine translucide. Ființe se perindau în încântătoare unde diafane, dar dintr-o dată a fost cuprins de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
îl invită la palatul său pe Osiris, sub pretextul unui ospăț. După câtva timp Seth și curtenii înferbântați de vin glumeau, intrând în sarcofagul rezemat de perete. -Vedeți e pe măsura mea -spunea Seth. Nu vrei să încerci și tu slăvite Osiris? Îl îndemna Seth când se apropiase, împingându-l pe Osiris în sarcofag, închizând surprizător de repede capacul. Porunci pe dată ca sarcofagul să fie plombat și ferecat cu lanțuri și lacăte, după care fu aruncat în apele tulburi ale
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Cambyse. -Zeița naturii și Zeul fertilității, Măria Ta. -Dacă Osiris este Zeul fertilității vreau să vorbesc cu el-hotărî Cambyse. -Slăvite, dar e imposibil, nu vei rezista. -Nu hotărăști tu, la ce pot rezista eu. Fă ce ți spun. -O clipă slăvite. Rama fiind mare hierofant și maiestru al magiei, prin câteva mișcări ale brațelor, făcu ca cele două statui de aur să strălucească orbitor. Cambyse și celelalte căpetenii persane au orbit pe loc, având irisul ars, se văitau de durere, orbecăind
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pe măsura cutezanței. PEDEAPSA ASTRALULUI SUPERIOR Supremul vizită pe neașteptate Patriarhul, luând înfățișarea de om. Era insoțit de doi îngeri, având și aceștia înfățișare umană. S-au teleportat în fața locuinței Patriarhului. Acesta văzându-i le ieși în întâmpinare: -Mărite și Slăvite Doamne, fii binevenit în modestul meu lăcaș. Și fără să întrebe porunci să fie servite cele mai alese bucate, pe care nimeni nu le refuză. Patriarhul avea fapte făcute în slavă, dar avea și momente de frică și lașitate, dar
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de îngeri, coborâtori din razele de soare. E forfotă în cetate. O lume pestriță multicoloră umple piața. Intrând în liniște și ordine în marea catedrală, unde primesc cununi de aur, enoriașii și soborul de clerici, trimise-n liturghie de prea slăvitul Domn ceresc. Robert un cavaler rătăcitor aștepta pe marmura treptelor catedralei, scrutând intrarea acesteia. Frumos cu trăsături fine, simțea în piept iubirea triumfală. Văzând-o pe Roberta inima-i tresaltă, când liturghia suna-n divină simfonie, în trupul tânăr simțea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Deodor cu ostașii din gardă, năvăli în apartamentele marelui duce Serghei. Nu era acolo. -Să mergem spre budoarul împărătesei-hotărî Deodor. Serghei era acolo. -Cum îndrăznești Deodor să-mi calci budoarul-se indignă împărăteasa. -Asta să-l întrebi Măria ta pe slăvitul împărat Iulian. -Dar e mort, e mort. -Ba nu Teodora sunt mai viu ca niciodată-spuse împăratul intrând. Duce Serghei ești arestat. Pentru complot, trădare, uzurpare de tron, Practicarea magiei negre și adulter. Ești condamnat la moarte prin decapitare. Luați-l
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mai viu ca niciodată-spuse împăratul intrând. Duce Serghei ești arestat. Pentru complot, trădare, uzurpare de tron, Practicarea magiei negre și adulter. Ești condamnat la moarte prin decapitare. Luați-l, să nu-l mai văd că mi se face silă. -Iertare slăvite. Iertare Mărite împărat-urla uzurpatorul. -Tu Teodora, pentru necredința ta ar trebui să ai același sfârșit. Dar te iert ca mamă a copiilor mei. Din clipa asta vei fi dusă la una din mânăstirile împărăției de răsărit. Spunând acestea împăratul o
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Duelul a condus la moartea fulgerătoare a celor doi prinți. Drama zgudui de durere întreg imperiul. Împăratul îndurerat ordonă funeralii naționale, declarând doliu în tot imperiul, timp de trei zile. Împăratul Iulian eliberă popoarele subjugate, redându-le libertatea. -Măria ta, Slăvite Doamne, poporul te aclamă anunță marele sfetnic Deodor. -Oameni buni!Libertatea minții, frumusețea și bunătatea sufletului sunt adevăratele comori ale lumii, pentru împărați și pentru oameni simpli. Fără pace, iubire, fără descătușarea minții, care este adevărata libertate a savanților și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în "Albina romînească" au fost date la iveală constatările doctorului Maier (Mayer) din Viena asupra holerei, pe baza observațiilor sale făcute în Rusia și Galiția 74, iar din "Gazeta de Berlin", din 7 noiembrie 1831, era reprodusă Doftoriceasca sfătuire a slăvitului doftor Huveland (Chr. W. Hufeland) privind combaterea epidemiei de holeră 75. Același ziar publica articolul Despre holera morbus, un comentariu al "Gazetei de Petersburg" (Journal de St. Petersburg) asupra părerii unui doctor din Berlin că, "spre stingerea holerei, [trebuie] să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
abia-i un an - Când Tit era puternic, Și Vau, Vau, Vau, cel șarlatan Era smerit, cucernic. Dar, ah! acum - sărmanul Tit! La Văcărești el e menit, O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Și-atunci când mare Tit era, Slăvita caracudă La Trei-Sfetite conăcea, Lipsită de-orice trudă. Sărmana Caracudă-acum Cu traista calicește-n drum. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Porunca de surghiun ș-aman Samson nu vra s-asculte, Dar iată vine Petrovan Din Bolgrad cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
anul când acest Melentie Balica a zidit biserica este oleacă de cântec, vere. Eu zic s-o luăm băbește și dacă n-om ghici anul, om afla măcar perioada în care a fost zidită biserica. Să auzim! Cum am văzut, Slăvitul Ștefan voievod vorbește la 15 februarie 1469 (6977) de „prisaca numită Balica, care se află în partea de jos a târgului Iași”. Păi măritul voievod nu putea pomeni acest nume dacă un Balica (din neamul Buzeștilor ai Țării Românești) nu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]