906 matches
-
a-i pedepsi cu moarte, ca lucru ce se cuvine numai domnului stăpânitor; nici nu putea ei ca să vândă pe vreonul din satul de unde era el născut, nici să-l mute într-alt sat. În alte ținuturi țăranii sânt oameni slobozi și așa au ei o volnicie ca un chip de republică, precum în Cîmpul-lung din ținutul Sucevei. Târgoveții de pre la orașe și târguri sânt moldoveni adevărați și fac neguțătorii cu negoață de mînule lor. Boierii sânt curați moldoveni și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
călărimea slujitorilor, care pentru veniturile moșiilor ce li s-au dăruit lor de la Domni sânt datori numai cu a lor cheltuială să iasă cu domnii la oaste. În sfârșit, sânt răzeșii, cari mai bine s-ar chema oameni de țară, slobozi, ca și partea boierească, numai că acești de pe urmă nu au case țărănești sub stăpânirea lor, ci locuiesc prin sate și-și lucrează pământul lor însuși. Cu toate că mitropolitul de Moldova își ia bloagoslovenia de la patrarhul de Țarigrad, dar nu este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
depind de un anume stăpân. Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, include pe răzeși la capitolul Despre boierimea moldovenească, starea a treia a acesteia, din ea recrutându-se călărașii, dar pe care - scrie el - „i-am putea mai bine numi țărani slobozi decât boieri”. Controverse referitoare la originea răzeșilor întâlnim în destule lucrări de profil, cea mai greu de acceptat părându-ni-se a fi aceea care o pune pe seama „unui autor comun - întemeietor al satului”, ori urmași ai unui „autor comun
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Din aur colivia dac-ar fi,/ De mii de ori mai bine și-ar petrece/ Răgazul în pădurea grea și rece,/ Hrănindu-se cu viermi și scârnăvii;/ Căci orice pasăre, cât va trăi,/ Căta-va a fugi din închisoare/ și slobodă să viețuiască-n soare.”88 În Povestea economului, soția lui Phoebus este ucisă fără a i se oferi însă șansa de a se apăra sau măcar de a rosti un singur cuvânt, de aceea poate nici numele nu îi este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca în fața unui senior: „Stăpânul nostru ești, ci fă cum vrei/ Cu ce-i al tău și sfatul nu mi-l cere./ Cum mi-am lăsat veșmintele-n bordei/ Când te urmai, la fel, de bună vrere,/ Lăsai și traiul slobod, când avere/ și trai bogat mi ai dat. Rogu-te mult/ 793 Ibidem. 794 Ibidem, p. 353. 795 Ibidem, p. 354. 796 Ibidem. 797 Ibidem, p. 356. 216 Urmează voii tale; eu te-ascult.”798 Deși admirabilă în acceptarea rolului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Din aur colivia dac-ar fi,/ De mii de ori mai bine și-ar petrece/ Răgazul în pădurea grea și rece,/ Hrănindu-se cu viermi și scârnăvii;/ Căci orice pasăre, cât va trăi,/ Căta-va a fugi din închisoare/ și slobodă să viețuiască-n soare.”88 În Povestea economului, soția lui Phoebus este ucisă fără a i se oferi însă șansa de a se apăra sau măcar de a rosti un singur cuvânt, de aceea poate nici numele nu îi este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ca în fața unui senior: „Stăpânul nostru ești, ci fă cum vrei/ Cu ce-i al tău și sfatul nu mi-l cere./ Cum mi-am lăsat veșmintele-n bordei/ Când te urmai, la fel, de bună vrere,/ Lăsai și traiul slobod, când avere/ și trai bogat mi ai dat. Rogu-te mult/ 793 Ibidem. 794 Ibidem, p. 353. 795 Ibidem, p. 354. 796 Ibidem. 797 Ibidem, p. 356. 216 Urmează voii tale; eu te-ascult.”798 Deși admirabilă în acceptarea rolului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
propus o privare condiționată a libertății alienatului, atâta timp cât durează nebunia: “ Cel nebun măcar că nu să va certa la nebuniele lui de va face vreo greșală iară tot nu să cade să-l slobozească de tot să îmble pe drumuri slobod, ca să aibă pază pre lângă oamenii săi până se va înțelepți”. Măsurile de siguranță. Măsurile de siguranță se iau numai față de persoanele care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală și au un caracter exclusiv preventiv, luându-se atât în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
privitoare la gloria eternă obținută prin artă. Versurile următoare descriu, de fapt, intențiile operei din acest moment încolo, parodiind și tipul uneori rezumativ de prezentare a episoadelor anterioare din versurile unor epopei: Lesne sătul de socratica turmă, să lase mai slobod/ Hățul să zăngăne armele lui Demostene cel Mare/ să-l înconjoare romanele cete scăpate de-accentul/ Grecilor și să-l inspire, schimbându-i de-asemenea gustul/ Forului, smuls uneori, să-i alerge condeiul pe-o filă,/ Soarta s-o cânte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
s-a așezat pe umeri «caftanul iertării». Și, o vreme, a sperat că va scăpa cu zile. În dimineața zilei de 15 august 1714, Brâncoveanu împlinea șaizeci de ani. Se gândea că poate va dobândi eliberarea. Va fi sărac, dar slobod. În adevăr, l-au scos din închisoare și l-au dus spre palatul sultanului. În loc însă a-l înfățișa sultanului, paznicii l-au oprit în piața palatului. L-au dezbrăcat, l-au descălțat și i au pus o cămașă albă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Am suit așa ceasuri întregi, sugrumați în acest defileu spart în stânci de năvalele primordiale. Numai o curea albastră deasupra noastră însemna că acolo e cerul. Când și unde, drumul răsufla mai slobod [...]: ne opream să admirăm primitivitatea peisa giului, arhaismul geologic, grandioasa nuditate a coclaurilor rudimentare, fără o floare, fără o iarbă. Uriașele răsturnări și rostogoliri, îngrămădirile elementare coborau dea dreptul din potop, mărturii ale giganticelor chinuri telurice. Drum lung și istovitor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cititorul să-l considere o critică la adresa romantismului, cum ar fi descriere savuroasă a înfățișării acestui Sarsailă, descriere ce subminează ironic neliniștea, zbuciumul sau aspectul fizic neîngrijit: "...mai întâi de toate trebuie să fiu fără căpătâi, ca să zică că sunt slobod [...] în camara mea cu cât va fi mai nemăturat, cu atâta o să dau un ton că prea puțin mă gândesc la lucrurile astea trecătoare, ce n-au a face cu nemurirea [...] crevata mare, dezmățată sau nicidecum [...]. Când oi scrie să
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
făcut de mână − cu slava luminii cerești, devenind fii ai luminii (In. 12, 36); ei nu vor mai privi unul la altul cu ochi viclean, pentru că viclenia va fi îndepărtată. Nu va mai fi atunci bărbat sau femeie, rob sau slobod (Gal. 3, 28), toți se vor transforma în natură divină, vor deveni Hristoși dumnezei, și fii ai lui Dumnezeu. Atunci fratele va adresa cuvânt de pace unei surori, fără să se rușineze, pentru că toți vor fi una în Hristos (Gal
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu se atingă de copiii boierului Gavriliță "pentru căci el vedea și cunoștea Gavriliță că feciorii lui, că nu sunt toți așezați la minte, că o samă sunt cam slobivi"37. Termenul caracterizează nu alienarea în sine, ci un comportament slobod, superficial. În secolul al XVIII-lea acest termen nu se mai utiliza. S-a pierdut și termenul de îndrăcire, termen care ilustra odinioară alienarea. Variantele ca: "i-a luat dracul mințile" sau "îndrăcit", "are pe dracul într-însul" s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Totuși, acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci îndrumați: "Cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșeală, iară tot nu se cade să-l slobozească de tot să umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea referitoare la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșeală în vremea nebuniei lui, nu să va certa, iar de va
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
educația în școala normală trebuie să se supună unor comandamente sociale, culturale și etice, altele decât în celelalte școli. Ceea ce se petrece în vremurile tulburi ale tranziției pe tărâmul educației, adică indisciplina și degringolada care s-au instalat și domnesc slobode, nu pot fi acceptate în școala normală, care pregătește viitori educatori. Preocuparea pentru acuratețe în formarea personalității învățătorilor s-a manifestat în școlile normale de-a lungul existenței lor. Am în față Decalogul școlarilor, publicat în Anuarul Școalei Normale „Vasile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
s-a aflat pe sine" (Sf. Efrem Sirul). Odată realizată unitatea lăuntrică, în mi-cul univers care suntem, ea se va proiecta și în exterior, asigurînd unitatea cu semenii noștri. Între oameni a fost slobozită o prăsilă de cîini", răul umblă slobod prin lume și dezbină, separă, distruge. Trebuie deci reconstituită rețeaua de sens a ansamblului pentru ca aceasta să toarcă mai departe esența lumii. Căci undeva în adînc suntem Unul, aparținem aceleiași Ființe și împărtășim același destin. Toate expresiile și depresiile umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pasiune; pene; periculos; peșteră; picătură; piele; pîine; plisc; poftă; probleme; prostie; puf; pufos; pungă; pupă; pupă-mă; răbdare; răutăcioasă; răutate; relaționare; respingere; respirație; rîde; rîu; de rîu; rotund; rotundă; rujată; salivă; sărut; scanare; scuipat; senzuală; sex; sfîntă; simț; simțuri; sincer; slobodă; sobă; spălat pe dinți; speranță; spune; spurcat; stricată; sunete; de șarpe; șoapte; ca o șură; tată; umed; urechi; uriașă; urla; uscat; uscată; vorbărie; vorbe înțelepte; vorbește mult; cea cu care vorbește; vorbitoare; zice; zîmbitoare; zonă de admisie (1); 1496/268
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
19); libertate (18); fericit (17); ocupat (17); zbor (17); aer (16); om (15); democrație (12); închis (12); bucurie (10); odihnă (10); profesionist (10); timp (10); vacanță (10); cer (9); fără griji (9); mare (8); liniștit (7); natură (7); porumbel (7); slobod (7); eu (6); gol (6); fără obligații (6); pace (6); viață (6); călătorie (5); free (5); frumos (5); independență (5); liniște (5); orizont (5); tînăr (5); acasă (4); concediu (4); închisoare (4); afară (3); aripi (3); cătușe (3); cîmpie (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plece liniștiți... După atîtea compromisuri... A plecat pentru că e laș. Pentru că n-a fost învățat să tragă la greu și să fie solidar. E un laș. Un trădător! Un transfug! Și asta numai din vina mea. L-am lăsat prea slobod. Irina: Nu, tata, vina ta este că ne-ai împins, ca și azi, la compromisuri, la concesii, la a trece cu vederea, la tăcere. Și uite unde ne-a adus tactica ta! Alex a fugit, sau a plecat, spune-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în care ați lăsat să vă scape informații delicate sau ați împărtășit un secret unei alte persoane, este aproape garantat că secretul dumneavoastră va deveni în curând o informație publică. Așa cum spunea o zicală din al doilea război mondial: „Gurile slobode scufundă vapoare”. Atunci când polițiștii le citesc suspecților drepturile, întotdeauna le comunică acestora că au dreptul să păstreze tăcerea. Problema este că cei mai mulți oameni nu au tăria de caracter necesară pentru a-și ține gura. Atunci când aveți de a face cu
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
de concurență, probleme de personal sau schimbări delicate în afacerea dumneavoastră, învățați să păstrați tăcerea. Scurgerile de informații și zvonurile pot fi extrem de periculoase în ce privește distrugerea încrederii, loialității și inspirației. Dacă păstrați tăcerea, secretele dumneavoastră sunt în siguranță. +++ +++ TEMĂ „Gurile slobode scufundă vapoare”. Scrieți acest lucru pe un carton de 3 × 5 și revedeți-l des. Păstrați informațiile delicate pentru dumneavoastră. +++ +++ Epilog Câteodată trebuie să păstrați informațiile numai pentru dumneavoastră pentru a vă proteja de concurență, nu de propriii angajați. +++ Ideea
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
fie învățat să acționeze ca un microfon, atât în interiorul, cât și în exteriorul companiei, pentru a alerta conducerea când aude comentarii nepotrivite cu privire la companie. Pentru a vă aminti acest aspect crucial, scrieți pe un carton de 3 × 5 următoarele: „Gurile slobode scufundă vapoare. Toată lumea trebuie să vorbească pozitiv despre companie. Veniți la mine dacă nu reușiți acest lucru și vom încerca să găsim o soluție”. Folosiți cartonașul pentru a reaminti acest lucru echipei din când în când. +++ Imaginați-vă cum au
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
căci atunci au putere, pentru că ele cu dracul, cu necuratu îmblă..."; "chiar pe drum a merge, noaptea, la lună nouă, e cu groază și cu primejdie timpul acela, până nu se face slujba; atunci e ceasul Necuratului, el are atunci slobod de la Dumnezeu să îmble și toate necurățeniile"; "toate farmecele cele rele la lună nouă se fac și totul ce se face de bine se face la lună veche"; Tot răul la lună nouă se înnoiește și rămâne cum a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
După Ziua Crucei, dacă găsești șerpe n-ai voie să-l omori. Șerpii numai pân` la Ziua Crucei se pot omorî, pe urmă e pacat, căci le vine timpul să se ascundă iar în pământ; dar pân-atunci au avut slobod de la Dumnezeu ca să umble prin lume. În ziua de Ziua Crucei intră dihăniile în pământ, și care șerpe a mușcat pe cineva, om sau vită, pe acela nu-l primește pământul să intre înapoi și umblă rătăcind în toate părțile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]