1,355 matches
-
te temi tu oare [.......................... ]? Cum el e-o corăbioară de lustre și colori, Ți-a îmbătat viața cu-avere și onori. Păcat! Neînvingibil ai fost - și o minciună, O singură-nșelare [...................................................... ] [CAVALERUL] L-am întrecut cu calu-mi. L-am slobozit din frâie, Zbura ca și când nara-i ar fi simțit pustie... Și am ajuns... [REGINA] A, fluturul meu mândru, corabie de aur, De [-'- ] și de lumină. [CAVALERUL] O, Sara, [-'- - ]-mi Sara! [Nu] te silesc, deschide... Dorești, spre a deschide, să îmi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
În seara acestei strălucite zile către un ceas după miezul nopții, paznicul strejii portului zări o mică barcă care, cu doi oameni într-însa, ieșa pe furiș și se îndrepta către Sorrenta... După ce îi strigă fără să aibă nici un răspuns, slobozi asupră-le carabina, însă glonțul se pierdu în valuri și, vântul priind velei cei albe a păscarului, Beppo și tovarășul său se făcură nevăzuți, dimpreună cu bărculița, în fumegoșii aburi ai nopții. II Soarele era către apusul său și clopotul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stă încolăcit”. b) Apelul împăratului (el însuși în panică) : „Strigă, Doamne, cine-mi strigă ?/ Și-mi strigă cu mare frică./ împărat/ Din Țarigrad/ Peste țară, peste lume/ Cătră toți vitejii-anume :/ - Cari din voi se va găsi/ Drumul a mi-l slobozi”. c) Tăcerea și teama vitejilor : „Nime-n lume se afla,/ Toți se tem ca și de drac”. d) Apariția adevăratului erou : „Numai Gruia lui Novac/ La-mpă- ratul se ducea...” etc. (18, pp. 489 și 223). în baladele și colindele „de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel păr mare din sat Zace Donciul pe un pat ; Nouă ani și giumătate De când zace el pe spate ! Pe de-o parte carnea-i cade, Pe de alta v[i]ermii-l roade El se roagă tot mereu Să-l sloboază Dumnezeu (133). Când bolnavul moare la poalele copacului consacrat, sufletul lui găsește cu ușurință „scara-copac” pe care se urcă la cer (vezi infra, subcapitolul „Paltinul funerar”). Uneori, el este chiar îngro pat la rădăcina unui „păr mare rotat”, precum haiducul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pat încheiat Cu scânduri de brad. În pat îmi ședea Tot Maica Marie ; Scria pe hârtie ; Carte îmi făcea La [Ion] îmi da Și mi-l trimitea Sus la Cristos, La Domnul Cristos. [Ion] se ruga Cristos se-ndura Scară slobozea Scară de argint Pân’ jos la pământ [Ion] se urca La Cristos carte-i da Cristos o loșea Și cartea-i citea Și pe scămnel îl punea La lină fântână, La-al scămnel de-odihnă. Vreme ți-o venit, A
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
văzduh, bălaurul întreabă de șolomonar, că îs la țară, ori pe pădure. Șolomonarul, știindu-i gândul, răspunde că îs la țară, când îs pe pădure, și astfel bate piatra pe păduri și locuri pustii. Dacă bălaurul cu toate acestea ar slobozi piatra pe sămănături, atunci șolomonarul smâncește din frâu, și îl abate pe păduri. Dacă nu poate învinge... atunci îl trântește [pe bălaur] la pământ (8, p. 138). Balaurul nu este răspunzător numai pentru excesul de ploaie, ci și pentru lipsa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
eroul de basm este înscăunat domn. Similar se întâmplă lucrurile în balade : Capul șarpelui tăia, Cu o sfoară îl lega, Lângă brâu îl încingea, La-mpăratul se ducea, Ca să vadă Și să creadă, Șarpele că a pierit, Drumul țării-i slobozit. Împăratul când vedea, Hei, pe Gruia-l așeza Cu el pe scaun [= tron] alăturea Și lui Gruia că-i da Jumătate Din cetate Și din sate A treia parte (30, pp. 492 și 229). în legătură cu motivul ritual al înscăunării eroului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fetiță de paftalele tale și leagă bălaurul de gât cu acel brâu al tău. Și îndată făcu fata așa. [...] Dacă voi vă veți boteza eu oi omorî heara și vom crede în Dumnezeu, iar de nu [vă] veți boteza eu sloboz heara și unul nu veți scăpa [...]. Și ridicându-și mâna lovi șarpele cu sulița [...] și omorî pre acel înfricoșat bălaur (76). Sigur că simbolistica de factură creștină și-a lăsat, în aceste cazuri, amprenta-i inconfundabilă. Simbol al păgânismului înfrânt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui copil de șapte ani”), „este urmărită și respectată, până în cele mai mici detalii, asemănarea cu modelul uman” (47, p. 116). Intonat de copii, recitativul care dublează ceremonia („Caloiene, Iene/ Du-te-n cer și cere/ Să deschiză porțile/ Să sloboază ploile...” sau „Iene, Iene, Scaloiene/ Du-mi-te la Dumnezeu/ Și te roagă tot mereu/ Să dea drumul cerului/ Ca să curgă ploile...”, cf. 19, p. 247 ; 40, p. 153) sugerează statutul de mesager între oameni și zeu al eventualului sacrificat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
norii de ploaie, „după spusele celor mai bătrâni” : „norii sunt boii Soarelui, aceștia cară apa la curtea Soarelui... Când Soarele îi dus de acasă și nu-i vede [e acoperit de nori - n. A.O.], boii, fiindcă li-e greu, mai slobod din apa ce o cară în buți mari, și atunci zicem că plouă” (9, p. 55). Norul negru, de grindină, este „în chip de bou” sau „de buhai” (taur) sau este tras de Sf. Ilie „cu un bou” (20, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pardoseala incredibil de curată. Începu să vorbească pentru sine: ― Înseamnă că atunci când un Abate va crede că a venit sfârșitul lumii, când va crede că Dumnezeu și-a atins propria-I nemărginire și tremură de frică într-un ungher, o să slobozească toate Ouăle astea și o să strice Lumile Agricole. Atunci întreg Universul se va transforma în haos și... ― Asta e o interpretare simplistă, zise Abatele. Deși trebuie să recunosc că e destul de exactă. Nimeni nu poate ști cu certitudine ce se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se manifeste, să țâșnească precum o săgeată sau ca o realitate subită.” Gestul este firesc și necesar atunci când nici o voință personală nu se interpune. „Când scopul nu mai este separat de mine, pot vedea săgeata atingând ținta Înainte de a o slobozi din arc.” Orice activitate presupune să devii În stare să percepi și să lași să se manifeste ceea ce este, fără a reține sau a bloca și fără să vrei să influențezi nimic. Finalitatea nu se situează atât În cucerire, cât
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fi aplicat lui Isus Hristos 238. Semnificație: salvator al credinciosului sau al poporului din primejdii și necazuri. 3.1.16.2. Go’el: „cela ce mântuiaște” (Is 41,14; Prov 23,11), „sprijănind” (Is 49,26), „Cel ce vă a ma slobozi” (Iov 19,25), „Mântuitoriul” (Ps 18,15) (SC); „Cel ce izbăvește” (Is 41,14), „am ajutat” (Is 49, 26), „Cel ce-i apară” (Prov 23,11), „Cel ce mă va răsipi” (Iov 19,25), „Izbăvitoriul” (Ps 18,15) (Blaj); „Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
să rămână cât mai mic numărul ascultătorilor. Într-adevăr, cumplite sunt aceste istorii! 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) (Socrate și Adeimantos) Dacă mai ținem la ideea noastră de mai înainte, anume că trebuie ca paznicii noștri, slobozi de orice altă ocupație, să fie doar artizanii desăvârșiți ai libertății cetății și să nu se îndeletnicească cu nimic altceva care nu duce spre acest scop, ei n-ar trebui să facă nimic altceva și deci nici să imite. Iar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lup” după cum îl mai numește Platon, și va fi nevoit să își angajeze o gardă personală pentru ca el, „sprijinul poporului”, să nu fie ucis la rândul lui. Tiranul va avea ca strategie de conducere, la început, o atitudine demagogică, va slobozi de datorii pe cetățeni, va împărți pământ tuturor, va părea blajin și binevoitor, dar în același timp, cu celelalte cetăți, va căuta motive de război, pentru ca poporul să resimtă nevoia de a avea un conducător puternic. Aceste războaie provocate mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Bonneville a fost aleasa sufletului tău, adaugă ea. Poftim? Poftim? Aleasa sufletului său n-a fost nici Într-o mie de ani nemernica aia snoabă de Sacha de Bonneville! Am fost eu! Soția lui! — În afară de tine, firește, Becky! exclamă ea, slobozind o cascadă de hohote, În chip de scuze. Mă refeream la perioada de atunci, de demult. La gașca noastră. Acestea fiind zise... Venetia Își aruncă părul ca focul pe spate și-și ia din nou clipboardul și stiloul. —...să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la coloană? Crede-mă, știu despre ce vorbesc, am lucrat un an de zile cu o fizioterapeută, adaugă către Luke. N-ai idee cîte a văzut Întîmplîndu-se de la cărat genți exagerat de mari! — Dar asta e moda, zic scurt. — Moda! slobozește Venetia un nou șir de hohote melodioase de rîs. Moda Îți dăunează sănătății. Încearcă asta, Becky. Recomandată de fizioterapeuta mea. Deschide un dulap și scoate o borsetă cu curelușe kaki. — E mult mai ergonomică pentru spate. Poți chiar s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Așa, cum stăm cu copilul? — Nu schimba subiectul! țip. Mi-ai spus că ai o relație cu Luke. Mi-ai băgat numai prostii În cap. — O relație? cască ochii Venetia. Becky, Luke și cu mine sîntem doar vechi amici! Își slobozește hohotul melodios. Îmi pare rău, Luke. Îmi dau seama că Becky are o problemă cu mine. Dar habar n-am avut că e atît de posesivă... Stă așa În fața noastră, În halatul ei verde, de autoritate medicală, ca un om
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
haiducești, Sân Gheorghe Nou debordează de o imaginație hâtră, demitizantă, enormă. Plictisit să își joace rolul sacru-eroic, Sfântul Gheorghe coboară în lume, „la făgădău”, ca să bea „trascău” cu notabilitățile rurale, în timp ce țara, bântuită de „zauru-balauru”, e izbăvită de o cătană slobozită de la oaste, Gheorghe din Boiabârz (numele pare coborât din Țiganiada lui Budai-Deleanu), care devine astfel, prin „remitizare ironică” (Ion Vartic), noul sfânt. Sunt valorificate eroi-comicul grotesc, situațiile hilare, savuroase, susținute de o oralitate neaoș arhaică. Socotit al patrulea baladist al
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
cu mult har în vorbire sau cu mult „stuchit la furcă”. Ce crede el despre lumea de azi și de mâine nu are răgaz să ne spună în dulcele grai moldovenesc, fiindcă niciodată gândul lui nu este destul de pritocit, destul de slobod în a o lua razna prin pădurile întunecate ale spiritului. S-ar părea că înlăuntrul lui vibrează diapazonul celor zece sfere muzicale celeste, trăind în el însuși fără tăgadă tristețile omului și ale omenirii. Și dacă totuși, în anumite momente
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
marcat printr‑un eveniment bine determinat - momentul în care diavolul este aruncat pe pământ, eveniment care se va petrece „la sfârșitul celor trei ani și șase luni din profeția lui Ilie” (12, 6). Așa se explică faptul că Anticristul „este slobozit din iad”. Cel mai puternic simbol rămâne însă cel al „fiarei care se ridică din mare” (Apoc. 13), pe care Victorin îl dezvoltă recurgând la datele capitolului 17: „Cele șapte capete sunt șapte coline pe care «șade» femeia - adică, cetatea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
doamna de la Vinețiea...”; [turcii] „temându-se de o primejdie ca aceasta” [hainire] „au poruncit domnului să-și trimiță doamna cu coconii la țarigrad”; „să meargă [același Grigore I Ghica] la țarigrad să-și vază fămeaea și copiii”; „ferman să-i sloboază pre doamna și coconii [ai lui Grigore I Ghica] den închisoare, că-i închisese”; Duca Vodă (după asediul Vienei) „pă doamnă-sa o au găsit fugită la Brăila, de nevoea răzmeriților ce să ațâțase în țară2; (trimisă de același Duca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dus la Padova și au învățat carte din destul...”; „și s-au dus [Alexandru Coconul] la țarigrad cu mumă-sa...”;), de soacre, câteodată („dar Dabijoae, soacra Ducăi Vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi [Cantacuzinii] și i-au slobozit” - Cronica Bălenilor). Cronicarii și-au ales cu multă parcimonie figurile de prim plan: femei care s-au impus prin exercitarea puterii, precum Elina Basarab („Iar doamna Elena a lui Matei vodă venit-au în scaun în București, marți dechemvrie 18
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iertăciune...”) este perfect congruentă cu vitejia combatanților în lupta de la Cahul: „Acolo, dacă l-au dobânditu, cu multă mânie l-au mustrat și l-au dat de viu, de l-au legat de codile a doao cămile și l-au slobozit prin tabără de l-au fărâmat”. (E de crezut că vorbele - pe care, citindu-le în letopisețul lui Ureche, le-a reținut pentru cronica sa și Anonimul Bălenilor -, proiectate de contextul în care au fost rostite în rândul celor „ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mare jalbă și plângere, poftând ca să se milostivească să-i erte și o au pecetluit, și o au dat lui Petru Vodă...”. Pe un traseu ascuns și prin agenți fideli misiva va ajunge la Stanbul: „[...] iar Petru Vodă o au slobozit pre o zăbrea din cetate de sus, și au căzut jos, dinafară lângă zidul cetății. Și de aci au chemat pre o slugă a sa crezută, ce era sârb, și i-au arătat cartea, și i-au zis în taină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]