5,781 matches
-
pădure”, „pe lângă deal”, „la râpa”, „la poiana”, pe care le găsim și în documentele de cancelarie. Pe baza acestor repere, s-au putut stabili, înainte de formarea statului Moldova, hotarele viitoarelor moșii și sate care au făcut obiectul daniei către unii slujitori credincioși. Pe baza informațiilor transmise de documentele de cancelarie, pentru zona în care s-au format satele comunei Filipeni - Valea Dunavățului și a Dunaviciorului (Pârâul Roșu), putem aprecia că cele mai vechi locuințe au fost în „poiana lui Coste călugărul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jumătate a secolului al XVIII-lea, atunci când condițiile, care au amplificat producția pentru piață, au impus nevoia de mai multe brațe de muncă. în tot Evul Mediu românesc, domnii șării Moldovei, ca stăpâni absoluți ai pământului și oamenilor, dădeau privilegii slujitorilor credincioși, înscrise în acte de danie - urice cu tot venitul, în veci, constând din moșii și sate, veniturile de la vămi, mori, lacuri și bălți etc. Unele dintre aceste documente se refereau și la dreptul beneficiarului de a-și face sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuită înainte de secolul al XVIII-lea. La inițiativa proprietarilor, boierii Rosetti, s-a organizat, la locul numit ipotul lui Olaru un punct administrativ pentru strângerea și depozitarea recoltei, constând din magazii, grajduri și saivane, coșare, ateliere, precum și locuințe 63 pentru slujitori. Moșia Dobreana, ca parte a moșiei Filipeni, a fost pierdută de proprietarul Rosetti la un joc de cărți, fiind câștigată de frații Sterian, care au păstrat punctul administrativ, în jurul căruia se va dezvolta cătunul Dobreana dup ce moșia Dobreana a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeșilor Oțelești, dar nu de Mărăști!). Slobozia - Filipeni, cu 12 permanenți (scutiți) - 4 săraci și 12 duhovnici. Din nota făcută de autorii recensământului ar rezulta că băneasa avea 12 scutelnici din cei 25 aprobați de divanul Moldovei. Aici ar intra slujitorii de la curtea boierească, care nu făceau „boieresc”, nici bir nu dădeau. Nu știm cu siguranță unde au fost curțile sau curtea boierească veche, nici unde a fost biserica din Slobozia - Filipeni unde slujeau cei 12 duhovnici, scutiți de bir și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și politice, și-a păstrat vechiul ritual bizantin, nu a acceptat nicio schimbare și nicio reformă, în principal datorită caracterului ei popular, al credinței poporului pe baza tradiției și nu a studiului cărților sfinte, iar o lungă perioadă de timp slujitorii bisericii nu se deosebeau de credincioșii de rând, împărtășeau aceeași soartă socialeconomică, cel mult șștiau să scrie și să citească. Pregătirea preoților se făcea pe lângă bisericile mănăstirilor, cu călugării mai învățați, iar dintre metode nu era ocolită bătaia. În a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de școli, 3 pe lângă episcopii și 23 în capitalele de județ. în ce privește pregătirea preoților pentru satele din ocolul Berheciului, putem aprecia că s-a făcut pe lângă mănăstirea unde a fost Coste Călugărul, iar după dispariția acestuia în condiții necunoscute, pregătirea slujitorilor bisericii și a dregătorilor se făcea la mănăstirea Răchitoasa care, multă vreme, a fost în conflict cu răzeșii de la Oțelești. Dacă cele mai vechi sate din actuala comună Filipeni au fost Filipeni și Fruntești, despre care avem mai mult documente
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și din 15 august 1696 întâlnim pe popa Simion, în legătură cu vânzarea părților de moșie din Bucovina Runcului și a moșiei Sălașele dintre Fruntești și Filipeni. Timp de un secol și jumătate nu mai 228 apar în documentele de epocă alți slujitori ai bisericii din Fruntești. Abia în 1845 un Ianacache, fiul diaconului Toma, vinde lui Grigore Rosetti 3 stânjeni din moșia Fruntești cu 2 galbeni stânjenul. în pridvorul bisericii vechi din Fruntești se află o pisanie în care sunt preluate de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din relatări contemporane cum s-a ajunsă la acest aranjament. Putem bănui că satul Lunca concentrase majoritatea forței de muncă de pe moșia Filipeni a boierului Grigore Rosetti și se impunea să aibă biserică proprie. 1.1 Biserica din Lunca și slujitorii ei Despre prima biserică din satul Lunca au fost înregistrate două păreri: prima se referă la faptul că în 1840 biserica din Filipeni - Slobozia a fost mutată la Lunca. Această părere se sprijină pe mărturiile oamenilor bătrâni , înregistrate de preotul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și 880 lei. S-au trimisă pentru soldați 22 flanele, 14 perechi de ciorapi, 6 perechi mănuși de lână. Se trimiteau obiecte de îmbrăcăminte și de la Legiunea de Jandarmi Bacău și prin Cercul de recrutare. După terminarea războiului, școala și slujitorii ei s-au confruntat cu alte provocări, cu sarcini noi, reieșite din situația politică nouă, diferită de perioada interbelică. țara avea de achitat datorii de război, era sub ocupație, trebuiau întreținute trupele sovietice, trebuia refăcută economia distrusă de război. Avusese
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu cerințele programei de gimnaziu. Dar nici învățătorii nu erau suficienți, așa că s-a recursă la suplinitori, absolvenți de liceu. Dacă ne raportăm la perioada istorică prin care a trecut școala și întreaga societate românească, trebuie să recunoaștem că acei slujitori ai școlii și-au făcut cu prisosință datoria. Trebuie avut în vedere că învățătorul de atunci era chemat să facă o sumă de alte activități, care nu aveau legătură cu școala. Erau la dispoziția organelor de partid și de stat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apărare se impuneau. Cnezatele și voievodatele la români au reprezentat organisme prestatale, fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au fost libere, însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști. Obștile libere - răzășești - au fost conduse de juzi. Cu un termen modern, putem spune că juzii, cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nici un caz, pentru că nu sînt prezentabil, iar acesta e un stabiliment respectabil; am să vă fac de rușine... Tata se ivi În ușă, Îl examină rapid pe cerșetor și apoi mă privi pieziș. — Tăticule, acesta este Fermín Romero de Torres. — Slujitorul domniei voastre, zise cerșetorul aproape tremurînd. Tata Îi zîmbi senin și Îi Întinse mîna. Cerșetorul nu Îndrăznea să i-o strîngă, rușinat de aspectul său și de rapănul care Îi acoperea pielea. — Auziți, mai bine plec și vă las pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
fost. Știa foarte bine, fără îndoială, dar asta nu mai avea importanță. El și Lysia Verhareine plecară de la Castel. Destinat rămase acolo. Multă vreme. Nemișcat, în același loc. Apoi urcă în apartamentele sale, cu un pas greoi: știu asta de la slujitorul lui, Gravul, care nu-l mai văzuse niciodată atât de încovoiat, de lent și de năucit, iar Destinat nici măcar nu-i răspunse atunci când acesta îl întrebă dacă se simțea bine. Dar probabil că se întoarse în aceeași seară în vestibul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
fir, Gândacul serii urcă ghiocul de porfir. Cer plin de rodul toamnei îmi flutura - tartane - Tot vioriul umed al prunelor gîtlane: Grădină îmi sta cerul; iar munții - parmalîk. Un drum băteam, aproape de alba Isarlîk, Cu ziduri forfecate, sucite minarete Și slujitori cu ochii rotunzi ca de erete Și, azmuțit câmpiei, un fluviu leșios; În gânduri încărcate, când căutam pe jos Argintul unei scule de preț, atunci picată: Cuțit lucrat, vreo piatră în scump metal legată, Greu cearcăn de cadână topit la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-i fiu și eu!... Cu alte cuvinte, așadar, Părintele Isidor Berbecar - preot slujitor la Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din comuna Botiza, județul Maramureș, este și ne este (re)cunoscut ca un intelectual rafinat, vrednic misionar și apologet, autentic liturghisitor și slujitor al altarului străbun, precum și un neobosit condeier, scriitor, cărturar și participant activ la multe conferințe, simpozioane și manifestări culturale ori spirituale - momente și evenimente la care l-am întâlnit și cunoscut și eu, de atunci rămânând, amândoi, într-o sinceră
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruire, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe acești slujitori ai vieții noastre bisericești și ai spiritualității noastre duhovnicești, fiindu-le prea puțin recunoscători pentru toate câte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... Și totodată vrednicului propovăduitor și mărturisitor, pe care ținem să-l felicităm pentru această
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
îi dorim să ne mai hrănească mințile și sufletele noastre și cu alte lucrări ziditoare și folositoare nouă și urmașilor noștri, arătându-ne prin toate acestea tinerețea spirituală cu care l-a înzestrat Dumnezeu pe devotatul și iubitul Său fiu - slujitor!... Stelian Gomboș
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
strămoșilor, ale Cuviosului Pahomie, ale Sfântului Iosif Mărturisitorul au fost ascultate de Cel Preaînalt. După secole de suferință, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Justinian Chira - Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului, și cu aprobarea Sfântului Sinod, Părintele Paroh din localitatea Săpânța - vrednicul slujitor Grigore Luțai, a rectitorit voievodala mănăstire, dincoace de graniță, în Parcul Dendrologic „Livada“. Tot același Părinte Grigore Luțai - Parohul Bisericii Ortodoxe Române din comuna Săpânța și al renumitului Cimitir din localitate, rectitorește acum biserica parohială, conturându-i și conferindu-i
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
aproape tot timpul și ne-au sprijinit cu binecuvântare, cu dragoste, cu toată dărnicia, ca să putem trece peste momentele grele ale începutului. De asemenea, de mare ajutor ne-a fost Părintele Protopop Vasile Pop de la Sighet, dimpreună cu toți preoții, slujitorii și credincioșii din împrejurimi și, în special, de mare ajutor ne-au fost și ne sunt, în continuare, autoritățile locale și credincioșii noștri, în frunte cu cei doi Părinți din comuna noastră - Grigore și Iustin Luțai, cărora le mlțumim, și
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
cerească în noaptea de 25 spre 26 august, anul mântuirii 2008. Fiind argeșean de origine, la 25 iunie anul 1953 tânărul Gheorghe a intrat ca frate și viețuitor în mănăstirea Slănic, adică la vârsta de 17 ani, apoi a fost slujitor al mănăstirii domnești - voievodale din Curtea de Argeș. Când se afla încă aici, a fost arestat în noaptea de 25 august anul 1964 (ce coincidență) de către autoritățile comuniste sub acuzația că distribuie cărți de învățătură creștină, în special ale marelui slujitor și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
fost slujitor al mănăstirii domnești - voievodale din Curtea de Argeș. Când se afla încă aici, a fost arestat în noaptea de 25 august anul 1964 (ce coincidență) de către autoritățile comuniste sub acuzația că distribuie cărți de învățătură creștină, în special ale marelui slujitor și misionar, un alt argeșean, anume Părintele Nicodim Mândiță. A devenit duhovnicul Mănăstirii de maici Zamfira - Prahova, la 1 august anul 1978 (așadar, cu puțin timp în urmă a împlinit aici treizeci de ani de slujire mărturisitoare și duhovnicie), unde
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
slujire mărturisitoare și duhovnicie), unde iată, a rămas până la sfârșitul vieții. A fost ucenic și apropiat al vrednicului de pomenire și amintire ori vestitului duhovnic - Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Techirghiol - Constanța. Tot familia sfinției sale a odrăslit un alt slujitor vrednic al altarului bisericii noastre sfinte - adică fratele său după trup, în persoana Părintelui Ierodiacon Iustinian Stoica - economul Schitului Românesc Prodromul din Sfântul Munte Athos - Grecia. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că Părintele Gavriil a fost un apropiat și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român. Preacuviosul Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
Iată momentul în care Irodiada și-a zis că poate să se răzbune pe Ioan, si a îndemnat-o să ceară capul lui. Amețit de băutură dar și pentru promisiunea pe care o făcuse în fața invitaților săi, Irod trimite un slujitor să taie capul sfanțului. Și iată cum pentru o vorbă nelalocul ei, pentru o promisiune în alb dar și pentru lipsa să de discernământ, Irod trimite la moarte nu un om oarecare ci chiar pe cel despre care Biblia mărturisește
TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364397_a_365726]
-
alias Kopek (nepotul lui Piști Kovacs, faimosul antrenor) de la Dinamo, Viorel Popescu (Băiatu' Popii) și Aurică Munteanu de la Sportul Studențesc, baschetbaliștii Gigi Lungu, Gică Irimie, Titus Tărău și mulți alții. Rareori „onorau cu prezența” băieți ai politrucilor, ambasadorilor, sau ai slujitorilor statului de drept: Ioșca și Marian Teodosiu, Gyuri Fazekas, Moțu Haiducu, Alexandru Inocan & Co. Capo dei tutti capi de la „Chinezu” era Florin Ciorcilă, poreclit și „Tăticu", campion modial la lupte greco-romane, avându-l ca locotenent pe fratele său Tache, student
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]