3,519 matches
-
din elevi, coordonator prof. Măndița Coloșenco. Format 21/30 cm. ne nenumerotată, la S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad, str. 259 În aprilie 2005 (Anul V nr.7) din colectivul redacțional făceau parte elevii Miruna Chertif (clasa a VIII-a B), Vlad Smântână (clasa a VII a A), Manuela Ștefăniță (clasa a VI-a), iar în iunie 2007 (Anul VI nr.11) elevele Manuela Ștefăniță (cl. A VIII-a), Florina Iancu (cl. A VI-a A), Mădălina Ațigăncei (cl. A VI-a B
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
continuare. Alimente interzise în regimul alimentar al persoanei obeze: cașcaval, brânzeturi grase și sărate, lapte integral, iaurt gras; carne grasă, pește gras, mezeluri grase, afumături; ouă prăjite; fructe: stafide, smochine, curmale, struguri, prune, cireșe; oleaginoase: alune, nuci, arahide; grăsimi: frișca, smântână, slănină, untură; sosuri cu rântaș, maioneză; supe și ciorbe grase; dulciuri concentrate, aluaturi cu grăsimi; băuturi îndulcite, siropuri, alcool, lapte integral, ceai rusesc; sarea peste 5-8 g/zi; excesul de condimente. Vitaminele sunt importante în hrănirea celulelor, împiedică descuamerea pielii
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
de acest lucru au profitat cei de la conducerea țării, ca să facă iar trăsnăi. Până a da vara aceasta în clocot, eu stăteam la pândă și zilnic le mai dădeam peste mână când o băgau prea adânc în oala cu smântână, îi mai dojeneam părintește folosind doar cuvinte blajine ce aminteau de Dumnezei, sfinți, mamă și alte rubedenii, și încercam să le bat obrazul îngroșat de atâta stat la cârma țării. Am stat eu un timp în expectativă, dar acum gata
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de opincuțe. Să-i fi văzut atunci cum se străduiau să-și încerce noile încălțări... Ca din senin, nu știu unde le ținuse până atunci, pe masă au apărut: mămăliguță și friptură de porc cu cârnați, chișcă cu varză murată, brânză cu smântână, plăcintă cu brânză, vin și țuică ca la orișicare gospodar. M-au invitat la masa de Crăciun. Le-am mulțumit și le-am urat sărbători fericite și sănătate lor și copiilor lor. Le eram recunoscătoare pentru pentru omenia lor. în timp ce
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
vaci nivelul taxelor vamale consolidate a fost de 285%, iar cele utilizate efectiv 3%; pentru animale vii: porci (285% și 15%); pentru carne de bovine: carcase și semicarcase, dezosată (304% și 40%) pentru grâu dur (270% și 0%); pentru lapte, smântână, amabalaj sub 2l (138,8% și 35%), etc. Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (PNADR), aprobat de Comisia Europeană în decembrie 2000. În ceea ce privește relațiile comerciale cu UE în domeniul produselor agricole, au fost încheiate acorduri preferențiale succesive în cazul vinului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
după o expiere dură, el urcă în final spre sacru. Ficțiune de grad secund, Ospitalierul lui Emil Brumaru trăiește (cum îl prezintă detectivul Arthur) "departe de lume c-o bilă în mână", sărută îngenunchiat "șifonierul" și îndoapă "șerpișorii sinilii cu smântână". Ca într-un curriculum vitae, iată-l creionându-și singur identitatea: "Mă numesc Julien Ospitalierul. Am treizeci de ani. / Duc o viață destul de retrasă la țară (...). / Și prieten nu-mi este decât detectivul Arthur". Parcă vorbește cuconul Vichentie dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
zbânțui pe izlaz deodată cu iezii și cârlanii. Sau măcar să iasă la scăldat, la iaz, ori să sară ulucii la furat de prin livezile vecinilor. S-ar fi mulțumit și cu furișatul în podul casei, unde mamele piteau oalele cu smântână de feluriți pofticioși. Nu trecu prea multă vreme căci, dintr-o dată, copiii se ridicară din nou de pe băncuțele de lemn... Apăru preotul care ținea strâns la piept un ceaslov. Legiunile de diavoli, care torturau sufletele sătenilor, se temeau de puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
30); cașcaval (25); lactate (25); sărată (23); sărat (17); aliment (16); albă (14); oi (14); mîncare (13); telemea (13); mămăligă (11); capră (8); topită (8); bună (7); foame (7); de oaie (7); plăcinte (7); șoarece (7); burduf (6); mucegai (6); smîntînă (6); cioban (5); gustoasă (5); hrană (5); urdă (5); gustos (4); miros (4); plăcintă (4); țară (4); de vacă (4); vaci (4); zer (4); pîine (3); produs (3); roșii (3); sare (3); sănătate (3); vaca (3); acru (2); bio (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîncat rar; mîndrie; moale; moft; murdar; murdară; mușcat; necesitate; noroi; nou; particulă; de pădure; pepeni; piatră; piersic; plantă; plin; porumb; prăjeală; prăjite; preferințe; produs alimentar; prost; pui; repede; rizom; roade; sac; sapă; sare; sămînță; sănătate; sănătos; sărat; sărăcie; seara; sferă; smîntînă; tare; tocană; tomate; tulpină; țărănesc; unt; uscat; veche; vede; vegetal; viață; zbîrcit (1); 788/161/61/100/0 casă: familie (99); locuință (70); masă (44); cămin (34); mare (34); acasă (28); vilă (23); părinți (22); acoperiș (21); căldură (18); liniște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lung; mama; mamă; al mamei; masă; manea; măiestrie; meditație; melodicitate; melodii; mîngîiere; mlădios; moară; muzicalitate; muzicant; nai; nani-nani; notă muzicală; orchestră; pace; patriotic; păsări; pian; potîrniche; privighetoare; prost; radio; redare; refren; relaxant; rimă; romantic; scenă; scriitor; sentimente; serenadă; simfonie; sirenă; smîntînă; solist; somn ușor; sport; stare; strofă; suav; sufletesc; sufletul omului; nu știu; talent; timp liber; tonuri; tril; țipăt; viață; vocație; vocea ta; de voie bună; vorbe; youtube (1); 798/206/81/125/0 cîștiga: bani (175); noroc (63); pierde (36
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dulce (37); acru (26); cereale (22); brînză (21); mîncare (20); hrană (18); calciu (16); copil (14); bun (13); miere (11); lactate (10); cacao (9); gustos (9); mamă (9); proaspăt (8); fiert (7); iaurt (7); cald (6); lichid (6); ouă (6); smîntînă (6); băutură (5); gras (5); praf (5); vaca (5); bebeluș (4); capră (4); dimineață (4); foame (4); puritate (4); sănătate (4); vitamine (4); aliment (3); băut (3); cafea (3); crud (3); greață (3); mama (3); oaie (3); prăjitură (3); proteine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tanc; taxi; tehnică; test; Tidit; tir; de tocat; toxicitate; traseu; tren; urît; ușă; ușurință; visată; vreau; vuiet; VW Phaeton (1); 780/234/96/138/0 mămăligă: mîncare(143); brînză(78); mălai(73); galben(34); porumb(32); tradiție(31); galbenă(22); smîntînă(21); făină(18); pește(18); caldă(17); pîine (16); foame(15); gustoasă(13); hrană(13); bunica(11); friptură(9); cu brînză(8); bună(8); acasă(7); fierbinte(7); gustos(7); moale(7); Moldova(6); bun(5); lapte(5); România(5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fierbinte(7); gustos(7); moale(7); Moldova(6); bun(5); lapte(5); România(5); terci(5); bunici(4); ceaun(4); tradițional(4); țară(4); sărăcie(4); carne(3); casă(3); ceapă(3); bleg(3); sat(3); ață (2); brînză cu smîntînă(2); bunică(2); căldură(2); casa bunicilor(2); cir(2); gustare(2); jumări (2); lingură(2); moldovean(2); români (2); rustic(2); sarmale(2); țăran (2); țărănesc (2); tare(2); tochitură(2); ?; aburi; aliment; apă fiartă; Ardeal; arsă; au; borș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
murături; naționalism; neplăcere; obîrșie; pescuit; nu îmi place; plăcere; plăcinte; cu pește; poate; poftă; popular; popușoi; prăjită; pufuleț; pufuleți; rară; rece; roată galbenă; român; română; românesc; românește; românitate; salivă; sănătos; sărbătoare; sărmăluțe; sătul; scaun; sfințenie; sîrmă; slab; slăbiciune; slănină; cu smîntînă; soare; șofer; taină; telefon; tocăniță; tradiții; tradițională; trăire; ulei; uscată; usturoi; vechi; vreau (1); 805/160/55/105/0 măr: fruct(197); roșu(93); dulce(57); păr(37); verde(33); sănătate(30); pară(25); pom(24); fructe(21); copac(20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
16); supă (16); ceaun (18); capac (11); bucătărie (10); apă (9); goală (9); borș (6); ceramică (6); de lut (6); farfurie (6); cană (5); castron (5); gătit (5); obiect (5); adîncă (4); fasole (4); fierbe (4); plină (4); recipient (4); smîntînă (4); veselă (4); argilă (3); cazan (3); fier (3); ghiveci (3); hrană (3); lighean (3); masă (3); murdară (3); strachină (3); veche (3); (2); alimente (2); borcan (2); casă (2); de mîncare (2); fierbere (2); fiert (2); foame (2); inox
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
coace; margarină; maro; miere; mîine; mîncare de bază; morar; mucegăită; muștar; necesar; necesitate; nefeliată; nisip; a noastră; noastră; nucă; nu-mi place; ouă; pateu; patrie; pămînt; părintesc; piță; pîine; plictiseală; prostie; roadă; sabia; sațietate; sănătate; sărăcie; sătulă; scorțișoară; sec; sfințită; smîntînă; tare; tărîță; trăire; trup; umplute; veche; veșnicie; vitamina B(1); 795/178/70/108/0 plăcut: frumos (175); drăguț (42); dulce (22); drag (20); bun (19); agreabil (17); neplăcut (17); miros (14); plăcere (10); zîmbet (10); fericire (8); iubit (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); gheare (2); grijă (2); grill (2); gustos (2); iepuraș (2); iubire (2); iubit (2); început (2); mei (2); neajutorat (2); nou-născut (2); de om (2); ouă (2); proteine (2); pufoșenie (2); rață (2); la rotișor (2); sat (2); cu smîntînă (2); viitor (2); zbor (2); adult; afecțiune; ajutor; aliment; animal pufos; de animal; animale; apetit; ardei; arici; aripi; cu bacon; bebeluș; blînd; boț galben; bucătărie; Buleu; cal; capră; cartofi; cățel; cățeluș; chicken; cioară; de cioară; cioc; ciorbă; cîine; copane; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
baie și nu stați prea mult în cadă. Puneți în baie o jumătate de cană de făină de ovăz, care ajută la alinarea mâncărimii. Nu abuzați de săpun și de produse cosmetice. Hidratați-vă pielea cu produse pe bază de smântână grasă. Nu purtați îmbrăcăminte de lână, mătase sau poliester, care irită pielea. Lenjeria intimă trebuie să fie din bumbac și lejeră. Nu consumați condimente ca ardeii iuți, ceapa sau usturoiul. Nu mâncați carne de miel, crabi sau creveți. O vreme
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
cât mai mult posibil zona afectată. Faceți frecvent băi calde în care puneți o jumătate de cană de făină de ovăz. Nu folosiți decât săpun foarte moale, cu adaos de agenți hidratanți. Ungeți pielea umedă cu un strat gros de smântână grasă. Frecați zona afectată cu coajă de banană (partea interioară), o perioadă lungă. Și gelul de aloe vera este eficient. Dacă apare o reacție alergică, întrerupeți aplicarea. Calmați mâncărimea cu ajutorul unui aspirator reglat la minimum: scoateți peria de pe tub și
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
atacat. Îmi stabilisem un target ambițios, așa că am pomenit ciorba de burtă. Cred că m-au ținut vreo oră ca să-mi explice fiecare cea mai bună rețetă. Una insista cu „Puișor, oțet să pui, oțet“, cealaltă cu „Maică, vezi la smântână, că asta-i dă gustul“. M-am bazat pe memorie, dar a fost o eroare imensă; m-am pierdut în amănunte, nici nu mai știu ce-am pus în oală, dar știu că ciorba m-a lăsat fără extraterestru. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te doresc ibovnicii. Dacă ți se sloboade brîul cînd mergi pe drum, află și alții că tot umbli laturile [aiurea]. Broască Cînd intră broaște în casă e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în săptămîna întîi din Postul Mare faci bube. Dacă o femeie însărcinată mănîncă borș umplut în zi de sec, copilul va avea bubușoare, cum le zic, „focuri“, și se lecuiesc cu cărbune viu pisat pe pragul ușii și amestecat cu smîntînă. Dacă pui pe foc fașa copilului ori vreun scutec, copilul se îmbolnăvește rău și face tot soiul de bube. Mama îngreunată să nu dea cărbuni aprinși cuiva, că face copilul cu bube pe trup. Se crede că dacă copiii se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de boală. Cînd vremea rea începe sîmbăta, ține mult. Sîmbăta cine se îmbolnăvește scapă foarte greu. (Gh.F.C.) Sînger Cu sînger* să nu dai în bou, că sîngeră. Omanul* fiert în oțet se întrebuințează cînd corpul bolnavului e acoperit de sînge. Smîntînă La Sf. Gheorghe se pun brazde pe la porți și se scot bu dăile la pîrîu, ca să se prindă smîntînă multă peste an. Soare Să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară soarele peste tine dormind. în timp de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînger* să nu dai în bou, că sîngeră. Omanul* fiert în oțet se întrebuințează cînd corpul bolnavului e acoperit de sînge. Smîntînă La Sf. Gheorghe se pun brazde pe la porți și se scot bu dăile la pîrîu, ca să se prindă smîntînă multă peste an. Soare Să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară soarele peste tine dormind. în timp de un an să nu apună soarele pe hainele copilului, că apoi capătă spaimă. Hainele copilului nu se lasă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face turtă și altul îi rănește vatra, se ceartă cineva din casă. Turturică Mai înainte de a-ți cînta turturica întîi primăvara, să mănînci brînză cu smîntînă, că de nu, te-a spurcat cînd ți-a cîntat. Tuse Cînd ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]