750 matches
-
Câte unul dintre ei urina îndelung, profilat, negru ca smoala, pe galbenul zorilor, de pe mica platformă de nuiele, împrăștiind peste noroiul de mătasea-broaștei stropi scânteietori, ca de chihlimbar. Duhoarea de urină plutea mereu deasupra colibei, amestecată ciudat cu efluvii de smirnă și tamîie. Cam în acea vreme, în oraș, mai întîi printre negresele ce vindeau mango și avocados în piețe, apoi pătrunzând, prin mijlocirea servitoarelor și spălătoreselor, în toate cartierele și în toate mediile, se răspândi zvonul unei conspirații diavolești, cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
aduna la un loc pilcul pâlpâitor de clopotnițe, le-aș confunda ciupercăria una în alta, le-aș strivi ușor, ca pe niște boabe de strugure, până ce în căușul palmelor mele ar rămâne un mare clopot de gelatină albastră, mirosind a smirnă, tămâie și nard, cu care mi-aș spăla ochii scânteietori. Oh, Doamne, singurătatea este doar un alt nume pentru nebunie. Știu bine că nu voi putea niciodată să modific prin voință proprie nici măcar procesul de cariere a dinților mei. Știu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
să mai simtă, oricât de pricepute muieri avea să mai încalece - și, slavă Domnului, franțuzoaicele de prin oteluri nu erau de colo - lumina aceea de foc, limbile de foc și de pucioasă topită, de argint viu și de har, de smirnă și de tămâie, niciodată n-avea să se mai simtă Arhanghelul despicîndu-l pe diavol cu paloșul, Ilie trăznindu-l unde-l vedea, Gheorghe împungîndu-l cu sulița în pieptul acoperit de solzi. Rămăsese inert, încă-mplîntat bine în gaura cu miros de știucă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
brațele sale sfântul locaș, biserica ne-a întâmpinat ca o mireasă. Călcând sfioși pe aleea pietruită, înconjurată de trandafiri parfumați ca de catifea și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o lume nouă: mirosul de smirnă și de busuioc însuflețea picturile, chipurile sfinților spunându-ne prin priviri că aici e casa Lui Dumnezeu. După slujbă am întâlnit o măicuță cu chip ca de înger, care la rugămintea noastră ne-a vorbit despre istoria Mănăstirii Probota. De la
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
brațele sale sfântul locaș, biserica ne-a întâmpinat ca o mireasă. Călcând sfioși pe aleea pietruită, înconjurată de trandafiri parfumați ca de catifea și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o lume nouă: mirosul de smirnă și de busuioc însuflețea picturile, chipurile sfinților spunându-ne prin priviri că aici e casa Lui Dumnezeu. După slujbă am întâlnit o măicuță cu chip ca de înger, care la rugămintea noastră ne-a vorbit despre istoria Mănăstirii Probota. De la
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
lapte și buruieni, împotriva voinței mele. Odată, după ce a intrat, se instală la căpătâiul meu, îmi luă pulsul, îmi examină limba și, la urmă, îmi prescrise lapte de măgăriță, infuzie de orz și, de două ori pe zi, inhalații cu smirnă și arsenic. De asemenea, îi încredința doicii mele rețete de infuzii și unguente bizare, în compoziția cărora intrau frunze de isop, măslinuță, extrase de lemn-dulce, camfor, frunze de strașnic, ulei de granat, ulei de dafin, semințe de in, de pin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
atît pe Churchill, cît și pe american, zice Curistul. Nu dăduseră cam de multișor cu mucii-n fasole capitaliștii, nu-i așa Părințele? întreabă Roja. Deși chipurile ieșiți învingători din război, erau mai sterili decît niște eunuci, au stat cu toții smirnă în fața Tătucului. Așa e, cugetă Părințelul, gîndindu-se la Zidul Berlinului, la Tito, Franco și Salazar. Cine a știut să cadă în picioare a căzut în picioare, cine s-a tras pe cur a suferit consecințele, adaugă Roja, dacă tot e
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
înălțat o mânăstire la Hurezi și a pus de s-au întărit mormintele de la Brâncoveni, iar amintirea rădăcinilor din care s-a ridicat nu este întunecată, nu vrea să-i răzbune, este senină și albă ca fumul tămâii adus de la Smirna, nu și-a tras prin ele blestemul de a se fi născut, ci binecuvântarea de a trăi. Te-ai uitat cum sunt zugrăviți Papa ot Brâncoveni și Preda, și Mihai Vodă cel Viteaz și Constantin postelnicul? Nu prea înțeleg ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
papagali la poale, o pereche de blugi strâmți-mănușă, o șosetă albă, deraiată la franj, cu călcâiul puțin murdar, ruptă în dreptul degetului mare, un chițibuș de atârnat la gât, un glonț, o lamă de ras, o punguliță aparent inutilă, de păstrat smirnă, levănțică răcoritoare... Podeaua era zguduită din timp în timp, intra în vibrație cu tramvaiele trecând huruitor pe stradă... Atunci te speriai, te agățai de mine, strigai că-i cutremur, că ne prăbușim... trebuie să ne salvăm, să ne salvăm neapărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
dar ea Îl opri. ― Uite. Dedesubt, momentan fumul se subțiase. Se vedeau drumurile Înțesate cu refugiați: un șuvoi de căruțe, care, bivoli, catâri și oameni grăbindu-se să iasă din oraș. ― De unde putem lua vaporul? Din Constantinopol? ― O să mergem În Smirna, spuse Lefty. Toată lumea spune că prin Smirna e cel mai sigur. Desdemona tăcu o vreme, Încercând să pătrundă cu mintea realitatea aceasta nouă. În celelalte case se auzeau voci tunând și fulgerând, oameni care Îi Înjurau pe greci pe turci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fumul se subțiase. Se vedeau drumurile Înțesate cu refugiați: un șuvoi de căruțe, care, bivoli, catâri și oameni grăbindu-se să iasă din oraș. ― De unde putem lua vaporul? Din Constantinopol? ― O să mergem În Smirna, spuse Lefty. Toată lumea spune că prin Smirna e cel mai sigur. Desdemona tăcu o vreme, Încercând să pătrundă cu mintea realitatea aceasta nouă. În celelalte case se auzeau voci tunând și fulgerând, oameni care Îi Înjurau pe greci pe turci și Începeau să Împacheteze. Dintr-o dată, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
picioare de sticlă. Pentru că Îi era frică să se dea jos din pat, l-a alungat pe bărbier, renunțând la bărbieritul de dimineață. După-amiază a refuzat să se ducă pe mal ca să-și savureze obișnuita Înghețată de lămâie În portul Smirna. În schimb, a stat Întins pe spate, nemișcat și vigilent, poruncindu-le aghiotanților - care veneau și plecau cu mesaje de pe front - să nu trântească ușa și să nu tropăie. Aceasta a fost una dintre zilele mai lucide, mai productive ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vrea să mă ridic și să mi se facă picioarele țăndări. ― Domnule general, iată ultimele comunicate. Locțiitorul comandantului Înălță o foaie de hârtie deasupra chipului lui Hajienestis. ― Cavaleria turcă a fost zărită la o sută șaizeci de kilometri est de Smirna, citi acesta. Numărul de refugiați se ridică acum la o sută otpzeci de mii. Asta Înseamnă o creștere de treizeci de mii de oameni față de cifra de ieri. ― N-am știut că moartea va fi așa, locotenente. Mă simt aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
bucătarului să-mi aducă prânzul. Afară, celebrul port era plin cu vapoare. Navele comerciale erau legate pe un chei lung, alături de barje și caíce. Mai În larg erau ancorate vasele de război ale Aliaților. Pentru cetățenii greci și armeni ai Smirnei (și pentru miile și miile de refugiați greci) faptul că le vedeau era Încurajator și ori de câte ori circula câte-un zvon - ieri un ziar armenesc susținuse că Aliații, dornici să spele păcatul că susținuseră invazia grecească, plănuiau să dea orașul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Aliații, dornici să spele păcatul că susținuseră invazia grecească, plănuiau să dea orașul pe mâna turcilor victorioși -, cetățenii priveau În zare la distrugătoarele franceze și la navele de război britanice, Încă la Îndemână pentru a apăra interesele comerciale europene În Smirna, și temerile le erau spulberate. Doctorul Nishan Philobosian o pornise În acea după-amiază spre port tocmai În căutarea unei astfel de Încurajări. Își sărutase la plecare soția, pe Toukhie, și fiicele, Rose și Anita, și Îi bătuse prietenește pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
europene nu ar permite niciodată turcilor să pătrundă În oraș. În al doilea rând, dacă o făceau, prezența vaselor de război În port avea să-i Împiedice pe turci să prade orașul. Chiar și În timpul masacrelor din 1915, armenii din Smirna fuseseră În siguranță. Și, În cele din urmă - pentru propria lui familie, cel puțin -, exista scrisoarea pe care plecase s-o recupereze de la cabinet. Cu toate aceste gânduri În minte, coborî mai departe dealul, ajungând În cartierul european. Aici casele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
optsprezece-nouăsprezece ani, care Îl așteptau În „castelele de apă“ din grădini, Întinse languros pe divane, Într-o abundență de pomi fructiferi; fete a căror nevoie disperată de a găsi bărbați europeni le dădea o cantitate scandaloasă de libertate, datorită căreia Smirna avea reputația de a fi peste măsură de amabilă cu ofițerii din armată și care explica atât trădarea fetelor prin roșele febrile În diminețile vizitelor doctorului Philobosian, cât și natura afecțiunilor lor, care mergeau de la glezne sucite pe ringul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-mi adresa dumneavoastră. ― Să ai grijă ce bei, spuse doctorul Philobosian, ignorându-i cererea. Să fierbi apa dacă poți. Cu ajutorul lui Dumnezeu, În curând vor sosi niște vapoare. Refugiatul dădu din cap. ― Sunteți armean, domnule doctor? ― Da. ― Și nu plecați? ― Smirna e casa mea. ― Mult noroc atunci. Și Doamne-ajută. ― Doamne-ajută. Și, cu aceasta, doctorul Philobosian Îl conduse afară. Îl privi pe refugiat cum se Îndepărtează. Nici o șansă, se gândi el. O să fie mort Într-o săptămână. Dacă nu de tifos, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Își Întoarce fața, ascunzând franzela caldă sub costumul soios, razele soarelui, reflectate din apă, Îi luminează chipul și identitatea lui Începe să ia formă: nasul acvilin, expresia de șoim, blândețea răzbătând din ochii căprui. Pentru prima oară de când ajunsese În Smirna, Lefty Stephanides zâmbea. Din incursiunile sale precedente venise doar cu o piersică mucegăită și cu șase măsline și o Încurajase pe Desdemona să le Înghită, cu sâmburi cu tot, ca să aibă ceva În stomac. Acum, ducând chureki acoperite cu semințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
schimb la oraș, unde căuta femei goale cu care nu era Înrudit. Dar din noaptea În care valsaseră, Încetase să opună rezistență. Din cauza mesajelor purtate de degetele Desdemonei, din cauză că părinții lor erau morți și satul lor distrus, din cauză că nimeni din Smirna nu știa cine erau și din cauza felului În care arăta Desdemona chiar acum, așezată pe un geamantan. Și Desdemona? Ea ce simțea? Teamă, În primul rând, și neliniște, ambele punctate de explozii de bucurie fără precedent. Până acum nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ei și Înconjurată de brațele acestuia; nu simțise niciodată pe șira spinării un bărbat Întărindu-se În timp ce Încerca să vorbească de parcă nimic nu s-ar fi Întâmplat. ― Încă optzeci de kilometri, spusese Lefty Într-o noapte, pe drumul anevoios spre Smirna. Poate că mâine o să avem noroc și o să ne ia cineva. Și când ajungem În Smirna, o să luăm vaporul până la Atena -vocea Îi era Încordată, sunând ciudat, cu câteva tonuri mai sus decât era normal - și din Atena o să luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În timp ce Încerca să vorbească de parcă nimic nu s-ar fi Întâmplat. ― Încă optzeci de kilometri, spusese Lefty Într-o noapte, pe drumul anevoios spre Smirna. Poate că mâine o să avem noroc și o să ne ia cineva. Și când ajungem În Smirna, o să luăm vaporul până la Atena -vocea Îi era Încordată, sunând ciudat, cu câteva tonuri mai sus decât era normal - și din Atena o să luăm vaporul până În America. Sună bine, nu? Perfect. Cred că-i foarte bine. Ce fac? se gândea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
iasomie, hăt dinspre Bournabat. Și, În vreme ce Lefty se oprește să o adulmece, aș vrea să profit de ocazie ca să reînviu - din considerente pur elegiace și numai preț de un paragraf - acel oraș care a dispărut, odată pentru totdeauna, În 1922. Smirna supraviețuiește astăzi În câteva cântece rebetika și Într-o strofă din Țara pustie: Domnul Eugenides, neguțătorul din Smirna Nebărbierit, cu buzunarul plin de stafide Preț, cheltuieli și fraht: documente la vedere, M-a poftit Într-o franțuzească demotică Să iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ca să reînviu - din considerente pur elegiace și numai preț de un paragraf - acel oraș care a dispărut, odată pentru totdeauna, În 1922. Smirna supraviețuiește astăzi În câteva cântece rebetika și Într-o strofă din Țara pustie: Domnul Eugenides, neguțătorul din Smirna Nebărbierit, cu buzunarul plin de stafide Preț, cheltuieli și fraht: documente la vedere, M-a poftit Într-o franțuzească demotică Să iau o gustare cu ei la hotelul din strada Cannon Urmată de un week-end la Metropole... Tot ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
plin de stafide Preț, cheltuieli și fraht: documente la vedere, M-a poftit Într-o franțuzească demotică Să iau o gustare cu ei la hotelul din strada Cannon Urmată de un week-end la Metropole... Tot ce trebuie să știți despre Smirna e cuprins acolo. Neguțătorul e bogat, precum era și Smirna. Invitația lui era seducătoare, precum era și Smirna, cel mai cosmopolit oraș din Orientul Apropiat. Printre presupușii săi fondatori s-au aflat mai Întâi amazoanele (ceea ce se potrivește bine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]