790 matches
-
în Domnul, sugerând mai degrabă somnul muncitoarelor obosite, lungite într-un scurt și binemeritat răgaz la umbra șirei din spatele batozei, formată din restul snopilor zdrobiți, din care fuseseră scoase boabele aurii de grâu. Vei intra în mormânt la bătrânețe, ca snopul strâns la vremea lui. (Iov 5:26) Da. Babica dormea somnul de veci. Preotul își făcea cu sârg datoria, pe când ajutorul său, dascălul, toropit de arșiță și de povara anilor, prindea firul cântărilor apostolice doar la ultima silabă, întărindu-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
noastră - am avut o altă percepție a muncii noastre: dacă biserica creștină își așteaptă credincioșii să vină singuri spre ea, noi, în schimb, ne ducem spre căutători exact ca secerătorii ce intră în lan și își adună laolaltă spicele în snop. Iar snopii noștri sunt puternici pentru că sunt legați cu... fire Kundalini! Uneori, în careu facem filosofie, alteori dăm Realizarea pur și simplu. Filosofii, chiar dacă pleacă convinși și cu pupilele dilatate ale realizatului, de multe ori nu conștientizează transformarea din ei
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
avut o altă percepție a muncii noastre: dacă biserica creștină își așteaptă credincioșii să vină singuri spre ea, noi, în schimb, ne ducem spre căutători exact ca secerătorii ce intră în lan și își adună laolaltă spicele în snop. Iar snopii noștri sunt puternici pentru că sunt legați cu... fire Kundalini! Uneori, în careu facem filosofie, alteori dăm Realizarea pur și simplu. Filosofii, chiar dacă pleacă convinși și cu pupilele dilatate ale realizatului, de multe ori nu conștientizează transformarea din ei și lasă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
minuni se vor face./ Că cea mai năprasnică bombă de pace/ Va fi miliardul de mici semnături.// Și eu printre ele îmi pun semnătura/ Ca javrele morții din urlet să stea./ Ca-n veci să-nflorească spre inimi natura,/ În snopul de raze să cearnă căldura/ Pe seceri, ciocane, pe truda lor grea.// Semnez ca obuzul de foame să crape,/ Semnez pentru oameni și dîrzul lor crez,/ Semnez pentru viață și pace semnez!// Și fiindcă mi-e dragă cîmpia și teiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care trupul lui Hristos ar fi fost întins după coborârea de pe cruce, pentru a fi uns cu ulei și îmbălsămat. Cea originală ar fi fost adusă aici în secolul al XIV-lea. Cea pe care o vedem aici sub un snop de lumânări, cam la înălțimea pulpei piciorului, este un duplicat datând de la începutul secolului al XIX-lea. Numai un obiect care a atins trupul lui Hristos este reputat demn pentru o "practică devoțională". E o convenție bisericească printre multe altele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
râdea Să secere nu putea. Dar s-a aflat o babă cârnă Cu puha* de-o mână Cu dreapta secera Cu stânga lega Cu spinarea la clăi mi-l turna Zi de vară până-n sară Stăteau poloagele Ca schelele Și snopii Ca trunchii. Ș-a făcut un stog Cu burdufu-n nori Cu vârfu-n cer. Dar dumnealui Iar se mira și se văicăra Cu ce l-ar treera, A vârât mâna-n buzunar Ș-a scos cheile, A descuiat odăile A ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gunoaie, ploaie, vier, lămâie, muiere, îngăduie, trebuie; însă idee, statue, epopee (neologisme), tocmeală, urzeală, însă învoială, îndoială. j). deziluzie, dezamăgire, însă desnădejde, desbrăca; izbucni, izvori, izmă, izmene, izbândă. k). răzbi, războiu, răzvot, izvor; însă sbor, sburda, sglăvoc, zgură; Snagov, smeură, snop, zgârci, sgribuli (s inițial). l). lesne, plesnește, trăsnet, trosnit; îndrăzneț, razna, gleznă, cizmă, beznă, bezmetic; aghiazmă, catapeteazmă; a plăsmui; basm. m). sălbatic, primăvăratic; buratec, jaratec, cântec, petec, piersec, Duminecă, judecă, suflec, farmec, purece întunerec. adecă și adică n). seară și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vizează universul ordonat al gospodăriilor ajunse pe treapta de sus a bunăstării și dimensiunea propriu-zis umană. Cureaua din pielea cornutei se așază ca un brâu magic, dându-i omului sănătate fără fisură și forța acțiunilor, întocmai cum gestul așezării unui snop de grâu la mijloc în timpul secerișului protejează țăranul de dureri și boală. „Transfuzia” energiilor creatoare se face prin contact direct cu principiul magic. Suprapus simbolisticii bourului, cerbul din acest tip de colindă devine și el materia din care emerge lumea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu tact, cu metodă, înțelegând noi, mânjii nărăvași, că nostimada asta de critică e o știință, înainte de a fi vreo artă. Îmi aduc aminte cum prin 1976, a venit să citească la Iași Liviu Ioan Stoiciu. Noi, autorii a vreun snop de poezii sau a vreunui catalog de povestiri, și astea în majoritate nepublicate/ nepublicabile, am sărit ca arși: asta nu e poezie! Cam acesta a fost tonul cu care l-am întâmpinat junii critici de ocazie pe junele poet. Unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
este de fapt un vechi verb indoeuropean, ca de altfel și a ara, semnificând curățarea terenului de vegetația veche. Pâinea, care la noi se face de 7 milenii, ia acum forma colacului, adică a Soarelui, și conține grâu din primul snop, adică din acela care, amestecat cu sămânța viitorului semănat obligă la cultivarea aceluiași soi, adaptat și În același timp adaptabil În continuare locului; ecologic deci. Cât despre sorcovă, ascultați-o pe a mea; e unică, pentru că, dacă voi ajunge și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
micile ferestre rotune din bordurile navei, aproape de suprafața apei, fețe de oameni care încercau să privească afară. Munca lor era aspră și strict supravegheată. Trebuiau să care cu spinarea, ca la piramidele egiptene, așa zișii „maldări” de stuf, legați ca snopii de paie din agricultura veche, dar mult mai mari și mai grei, pe care un om normal de abia putea căra câte unul. Am văzut și oameni puternici care pentru a-și scurta pedeapsa prin depășirea normei, duceau câte patru
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
aventură? Care au fost marile ne bunii avuabile? Ați practicat excesul? Vă încumetați la o sistematizare a viciilor, mărunte sau mari, cărora v-ați abandonat? A.R. Ei, de data asta iată o întrebare cam prea intimă. De fapt, un snop de întrebări. Aș putea să invoc dreptul la confidențialitate. Dar, fie. Să eliminăm tabuurile, dacă tot am vorbit de ele. Da, sunt pătimașă, pasională. Tot ce fac, fac cu pasiune și n-am nimic în comun cu aventura. Nu-mi
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
aluneca în posesivitate, în dramatism, în gelozie. Marele meu regret e că nu cunosc pasiunea religioasă, izbăvitoare. Adeseori m-am rugat la Dumnezeu să mă ajute să cred în Dumnezeu. R.P. Vă rog să nu uitați de ultimele întrebări din snop. A.R. Nu uit, dar să știți că n-am avut nebunii inavuabile. Și chiar îmi pare rău. Viața mea a urmat un traseu destul de linear, fără cotituri spectaculoase. Regret că nu am amintiri condimentate - cred că sunt foarte plăcute
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
vreascuri, ca o rândunică hărnicuță. Apoi acționez mai tehnic. Adun preț de două-trei zile toată crengăraia în spatele unui tufiș din stânga intrării, leg prada cu sfoara de la cepurile din tipografie și, când se întunecă destul de mult, mă strecor în parc, înșfac snopul și-l duc rapid în vizuină. Târâș-grăpiș, ieșim cu bine din iarnă. Mi-e limpede însă că problema încălzirii e atacată amatoristic, de parcă aș fi un soldat neinstruit. Lucru greu de înțeles, fiindcă stau toată ziua cu nasul în tratate
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cumpărat și ei o batoză pe care au folosit în acelaș timp cu cea a lui Strejuț. În anii 1930 - 1943 Emilian Grovu a avut o batoză acționată cu apă, potrivită pentru sătenii ce aveau de treierat un car de snopi sau cel mult două. Înainte de 1948 se practica treeratul fie la arie, fie la șură. După 1949 treieratul la șură a fost interzis, producătorii fiind obligați să se prezinte cu tot ce au de treierat la arie. Asta pentru a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de râs ce părea provocat de cineva din interiorul ei nu-i dădea pace și-i striga: „Ai reușit primul pas! Ai avut noroc!”. Dar cum reușise ea? Măcar dacă...ar fi reușit! Iar la toate acestea se adăugă un snop de suspine zănatice, care necontrolate îi despica pieptul, aducându-i în prim plan acea durere sâcâitoare care o chinuia de ceva vreme. Avea curajul necesar și era pregătită să meargă mai departe, dar dacă ar fi putut plânge acolo în
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Saci mari, de cîte optzeci-nouăzeci de kilograme, care au îmbătrînit cîteva perechi de boi, i-au ros tatii spatele și i-au bătătorit palmele. Căruța de atunci s-a făcut țăndări într-o vară, cînd a încărcat tata prea mulți snopi; o roată de-a ei mai stă și acum în grădină, rezemată de gard. Cealaltă căruță, următoarea, a fost dată la C.A.P.: cred că, acum, și-aceea s-a stricat. Au rămas întregi doar amintirile. Peste cîțiva ani cursa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
scrupulozitatea pînă la ultimele ei hotare. Pentru ca felul său propriu să fie evident, sînt necesare și alte precizări. Acest istoric literar e dintre cei care, dacă pot să zic așa, culeg spice sau numai boabe, acolo unde alții au cules snopi. De obicei, el nu pornește de la o temă, ci de la un element întîmplător, cum ar fi, de pildă, descoperirea unui document. Ineditul îl stimulează și-i pune în mișcare motoarele curiozității. îl preocupă conjuncturile, aluziile, amănuntele. Astfel, lucrul care inițial
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
deodată piciorul îi lunecă și se prăvăli într-o groapă mai adâncă, apa rece îi trecu peste cap, maimai să se înece. Maria sări din căruță, îi dădu mâna să iasă din groapă. Curgea apa murdară de pe el ca de pe snopul de cânepă când îl scoți de la topit, din baltă. − Marie, du-mă la o casă de om că nu mai ajung la Pungești, rosti cu glasul sfârșit Costache; L-a ajutat să urce în căruță apoi luând hățurile îndemnă caii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care ne-am ospătat cu toții. Ăsta a fost încă un pas spre viața de țăran, își termină povestirea Săndel. Mama și cu Săndel plecară apoi spre casă , iar ceilalți au rămas în continuare la secerat , apoi să lege grâul în snopi cu legătorile pregătite dimineață de Costache, câtă vreme nu se ridicase încă roua, apoi 17 snopi se clădeau în „jumătăți”. Pentru că rămăseseră doar cu un cal, vite cornute nu mai aveau în ocol ci numai câteva oi , Costache și Maria
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
termină povestirea Săndel. Mama și cu Săndel plecară apoi spre casă , iar ceilalți au rămas în continuare la secerat , apoi să lege grâul în snopi cu legătorile pregătite dimineață de Costache, câtă vreme nu se ridicase încă roua, apoi 17 snopi se clădeau în „jumătăți”. Pentru că rămăseseră doar cu un cal, vite cornute nu mai aveau în ocol ci numai câteva oi , Costache și Maria se frământau cum ar putea săși întregească gospodăria, pe care considerau că acum ajunsese pe cea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și încep să mă autoevacuez. Cu răcirea tot mai accentuată a corpului, mă ridic din groapa ce mă adăpostise și, în cotul drept și în genunchi încep a mă târî undeva, spre înapoi... Puțin după aceea sunt prins într-un snop de armă automată... Mă fac una cu pământul, aștept și într-un moment favorabil reiau mersul târâș spre spatele poziției, din vecinătatea satului Tudora-Cetatea Albă. Cu mare efort ajung la un grup mărginaș de case, vreau să trec pe acolo
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ridicat și a pornit crunt război împotriva Antihristului!". La ce bun toată "comèdia" aiasta? întreabă Țamblac. La ce bun?! "Comèdia" e cu cântec, spune Ștefan cu revoltă în glas. Vor veni! Știi când?! La spartul iarmarocului! Vor veni să culeagă snopii secerați de altul! M-am cam prins eu ce hram poartă Mateiaș aista! izbucnește Tăutu. Poartă "Hramul Sfântului-Așteaptă"! Așteaptă la trecătoare, ca pisica la gaură... Și când va socoti că și turcii, și moldovenii s-au stropșit îndeajuns unul pre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
amenințător, apariția, pe înserat, în pătulul unde, dimineața, cățeaua fătase șapte cățeluși roșcați, îi vâră pe toți într-un sac și se duce să-i înece, undeva, într-un ochi de apă: Spre ziuă, sub căpița de secară, Pe auriul snopilor plecați, Cățeaua, în vifornița de-afară, Fătase șapte cățeluși roșcați. Până-n amurg, veghind încovoiată, I-a răsfățat, lingându-i ne-ntrerupt. Și se topea ninsoarea spulberată, Pe fierbințeala pântecului supt. Iar seara, când găinile s-așază, Stăpânul casei a ieșit posac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
atâtor necăjiți. Sărac dar bogat în dra189 gostea și respectul celor din jur. De câteva zile nu mai putea mânca iar ce mânca dădea afară. Ai lui credeau că îl vor pierde. Dar n-a fost să fie așa fiindcă snopul de cimbru pe care l-am sacrificat pentru ceaiuri plus alte câteva plante l-au scos din necaz. Dis-de-dimineață, în locul cântatului de cucurigu, m-am trezit cu bătăi zrdavene la ușă, apoi la geam. - Mort am fost și iată
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]