1,263 matches
-
asupra celor ce nu au comis greșeala“. Într-o societate a oralității, în care analfabetismul atinge cea mai mare parte a populației, reprezentarea pedepsei devine o necesitate. „Să fie pildă și altora“ cu aceste cuvinte se încheie aproape toate hotărârile soborului. Caracterul public al pedep sei devine o miză și asigură difuzarea acesteia în rândul norodului purtat de curiozitate în fața supliciului. Chiar și locurile depunere în practică se aleg astfel în cât să dea po si bi li tatea unui număr
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dar a ce dat în fața numeroase lor amenințări cu sinuciderea venite din partea femeii. Deși a ce dat șantajului, mitropolitul are grijă ca soția să nu primească și libertatea: tânără și fără copii ea reprezintă un potențial pericol ce trebuie izolat. Soborul se teme că ar folosi libertatea pentru a vizita „locuri netrebnice“ și pentru a se deda la „fapte rele“. Schitul Hagi Dina din București o primește pe Ruxandra pentru a număra singură zilele ce le mai are de trăit. Cel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
minții, absența sau prezența rudelor. O curvă notorie, fără șanse de schimbare și fără rude care s-o supravegheze, nu trebuie să beneficieze de libertate. Bălașa, nevasta lui Toma aprod, primește un astfel de calificativ mai ales după ce mărturisise în fața soborului că nu se poate schimba; de fapt, atitudinea ei for țea ză mâna judecătorilor obligați s-o izoleze la schitul Bâțcov, departe în județul Argeș, cu aceeași veșnică justificare: „una ca să-și plângă păcatele, al doilea să să vegheze și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tip de pedeapsă ori cât de mult ar dori și oricât de mult ar merita vinovata. Viața la mănăstire presupune frică și smerenie din par tea condamnatei, o oarecare acceptare a sancțiunii sau cel puțin o conștientizare a infracțiunii comise. Soborul crede că penitentei i se oferă șansa să se căiască și să se îndrepte. Această politică are nevoie de doi actori pentru a-și atinge țe lul - păcătosul și mănăstirea -, primul însă nu împărtășește această opinie și ignoră poruncile clericilor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o vedea“. Recursul la putere are loc în diverse momente din viața unui cuplu, chiar și pentru cele mai mici certuri se face apel la tribunalul ecleziastic, nu neapărat ca instituție de separare, ci mai degrabă ca instituție de mediere. Soborul începe mai întâi cu vorbe duhovnicești și exemple biblice. Cum ar fi și greu să convingă, numai cu atât, „prelucrarea“ îmbracă și o formă coercitivă. După o bătaie zdravănă sau câteva zile de întemnițare, individul acceptă spășit orice, semnează orice
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
promite că se va schimba. Certarea cu bătaie a soției greșite nu este văzută de soț ca o dezonoare. Nici intervenția puterii în propriile probleme familiale nu se percepe ca o știrbire a autorității șefului familiei. Or, prin pedepsirea soției, soborul nu face decât să-și atribuie o parte din autoritatea pe care bărbatul o are asupra familiei sale, să împartă cu acesta puterea. Ilinca din mahalaua Boteanului, reclamată de soț că umblă în „lucruri rele“, este „dojenită“ de către părinții clerici
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
presupune că partenerii pot merge mai departe împreună; pe de altă parte prima greșeală se iartă mereu, crezându-se că are cauze independente de vinovat: tinerețea și neștiința. Plecând de la aceste principii, cuplurile se perindă de mai multe ori prin fața soborului înainte de a obține rezolvarea dorită, în speță divorțul. Primul compromis impus pașnic sau cu forța este împăcarea. Ea poate fi reimpusă, îndeosebi în cazurile ce reclamă traiul rău. O femeie are câștig de cauză numai dacă dovedește că bărbatul este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să lase urme fizice. Or, atunci când se prezintă într-o primă instanță, femeile nu sunt chiar la limita disperării, nu pot proba cu propriul trup că violența a provocat răni grave, că bătaia îi poate cauza moartea. Din acest motiv, soborul îi sfă tuieș te pe soți să se împace prin zapise, să dea jurăminte în fața icoanelor, îi pedepsește atunci când nu vor să se supună. Pe deapsa și jena îi în deam nă pe unii să accepte și să promită că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
râ rea, indiferent de forma pe care o îmbracă, are întotdeauna și o parte canonică, iar în anafora se specifică „și le-am dat și ca non“. Penitența și căința capătă o im portanță mult mai mare în con știința soborului și fiecare individ în parte este pre lu crat din punct de vedere spiritual, explicându i-se implicațiile legământului acceptat la căsătorie, vătămarea trupului și a sufletului prin comiterea unui păcat. Excomunicarea este cea mai grea sancțiune de natură canonică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le, să asculte sfinte le slujbe și în posturi să să ispovidească după datoria creștinească și fiind vrednic să să și precestuiască“. Programul trasat aici nu este unul cu totul excepțional, ci ar trebui urmat de orice creștin de rând, soborul dorește nu mai să-i ordoneze viața acestui bărbat, sperând că biserica și exemplul celorlalți enoriași îl vor ajuta să se îndrepte. Pe de altă parte, nu se poate trece cu vederea faptul că destul de mulți oameni nu trec pe la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
altă parte, nu se poate trece cu vederea faptul că destul de mulți oameni nu trec pe la biserică, nu se spo ve desc, nu se îm păr tă șesc decât în situații li mi tă, boala sau apropie rea morții, din moment ce soborul a fost obligat să in ter vi nă la un nivel atât de jos și atât de simplu al vieții de zi cu zi. El transformă o datorie a oricărui creștin într-un ca non. Efi cien ța pedepselor ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
după 20 de ani de căsătorie, Păun bucătarul nu vrea să-i restituie zes trea Ni ței până când aceasta nu-i dă înapoi toate lucru ri le zălo gi te la cârciumă pe bău tu ră, un schimb echitabil, consideră soborul, ca re-i lasă să se despăgubeas că reciproc. În disperarea obține rii divorțului, unele femei renunță la tot, plă tesc în plus, se an ga jea ză și acceptă orice, numai să obțină separarea. Ecaterina Dărasca îi lasă soțului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
obișnuită și periodică până în anul 1431, reunea numai nobilii, iar Landstings și-au pierdut importanța, atribuțiile lor fiind transferate nobilimi. După anul 1413 Adunările de stări au funcționat sub denumirea Herredag. În Rusia țaristă, stimulată de fenomenul instituțional european, Ziemskii Sobor (Adunarea țării) întrunită între 1550-1650, a fost prin organizare și funcționare diferită de Adunările de stări occidentale 172. Duma boierilor controla întreaga viață politica a țării. Se vorbește despre o adunare convocată de țar "pentru a primi sfat", de înalți
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
superioară a Dietei și Boemia. Celui de-al doilea tip, cu trei camere, îi aparțineau Franța, Catalonia, Aragon, Castilia, Imperiul german și Regatul napolitano-sicilian. Din rândul țărilor răsăritului Europei se înscriu tipului cu două camere Rusia (cu Duma și Ziemskii Sobor) și Serbia, iar de la jumătatea secolului al XVI-lea și Transilvania. Unele informații documentare relevă faptul că și în Țara Românească și Moldova stările superioare (boierii și clerul) s-au întrunit uneori separat. Din punct de vedere al apariției Adunărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
contaminat și alte țări europene. Într-o perioadă contemporană domniei lui Vasile Lupu, când marii boieri din Rusia începeau să promoveze politica nobilimii poloneze impunând tutela la înscăunare, Boris Godunov accepta tronul doar ca urmare a alegerii sale de către Ziemskii Sobor, și nu de către Duma boierilor 570. Stabilirea cu certitudine a datei primelor Adunări de stări în spațiul românesc, indică prioritatea organizării instituției în Transilvania. La 8 iunie 1288571, din porunca voievodului Roland Borșa, se convoca în apropiere de Turda prima
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a cărui activitate se prelungește până la 1830-1831). Terminologia folosită în documente este decisivă în sensul existenței și activității instituției Adunărilor de stări din Țara Românească și Moldova: sejm, parlamentum, congregatio, dieta (dieta do Buchareste 1595) sau Adunarea țării, Obșteasca adunare, Sobor, Mare sobor, Soborul țării sau al obștei, Sfat de obște 604. Privilegiul din anul 1441 a fost redactat în seimul (soim) întrunit în satul Bulgari. Un alt document al aceluiași domnitor Petru I, datat în anul 1448, denumește Adunarea stărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
activitate se prelungește până la 1830-1831). Terminologia folosită în documente este decisivă în sensul existenței și activității instituției Adunărilor de stări din Țara Românească și Moldova: sejm, parlamentum, congregatio, dieta (dieta do Buchareste 1595) sau Adunarea țării, Obșteasca adunare, Sobor, Mare sobor, Soborul țării sau al obștei, Sfat de obște 604. Privilegiul din anul 1441 a fost redactat în seimul (soim) întrunit în satul Bulgari. Un alt document al aceluiași domnitor Petru I, datat în anul 1448, denumește Adunarea stărilor conform uzanțelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se prelungește până la 1830-1831). Terminologia folosită în documente este decisivă în sensul existenței și activității instituției Adunărilor de stări din Țara Românească și Moldova: sejm, parlamentum, congregatio, dieta (dieta do Buchareste 1595) sau Adunarea țării, Obșteasca adunare, Sobor, Mare sobor, Soborul țării sau al obștei, Sfat de obște 604. Privilegiul din anul 1441 a fost redactat în seimul (soim) întrunit în satul Bulgari. Un alt document al aceluiași domnitor Petru I, datat în anul 1448, denumește Adunarea stărilor conform uzanțelor din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
614, menționează un înscris drept mărturie la o judecată "de la Cristiian logofăt, Savin fost sulger, Pătrașcu Ciplan, Dumitrașcu Șoldan, Lupu, Ionașcu Preporjescu și de la alți mulți boieri și oșteni în fața lor", ceea ce sugerează că a fost obținut într-o adunare (sobor) anterioară, în care a fost reprezentat elementul ostășesc. În consecință, în secolul al XVII-lea "țara" indică deja alte stări decât cele ale boierilor și clerului. În acest sens, se observă că "țara" nu a fost niciodată convocată separat, excepția
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
toți să fie aprobat". Noul tip de Adunare a stărilor, ale cărei structuri se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aprobat". Noul tip de Adunare a stărilor, ale cărei structuri se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cărei structuri se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din secolul al XVII-lea adunarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din secolul al XVII-lea adunarea este menționată tot mai des sub denumirea "tot săborul țării, duhovnicesc și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din secolul al XVII-lea adunarea este menționată tot mai des sub denumirea "tot săborul țării, duhovnicesc și mirenesc", "cu sveatul și voia a tot
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din secolul al XVII-lea adunarea este menționată tot mai des sub denumirea "tot săborul țării, duhovnicesc și mirenesc", "cu sveatul și voia a tot săborul", ori "Sfat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]