1,004 matches
-
profesorul pus în fața sarcinii de a desena un arbore nu poate evita o proiecție inconștientă a variatelor aspecte ale personalității proprii. Acest instrument de cercetare se utilizează în domeniul științelor educației pentru a investiga: maturizarea generală și afectivă a subiecților, sociabilitatea, aspirațiile, dorințele, nevoile, capacitățile adaptative, modalitățile de identificare, problemele de adaptare, traumele afective etc. Totuși, pentru a avea o valoare deplină, acest test trebuie combinat cu alte metode de cercetare. Corelarea rezultatelor obținute cu ajutorul celor două metode de cercetare chestionarul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
4 B, C, D]. În alcătuirea grupei profesorilor cu reactivitate scăzută la stres ne-au condus următoarele elemente: • accentuarea dimensiunii superioare: vivacitate intelectuală și spirituală, conștiință de sine, entuziasm, pasiune [Anexa 5 A, C, E, F, H]; • liniile curbe: semnifică sociabilitate, bunăvoință, blândețe, adaptare, jovialitate, entuziasm, exaltare [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
jovialitate, entuziasm, exaltare [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități de comunicare, adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5 B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil [Anexa 5 A, F, G]; • rădăcinile cu trăsături duble: crează senzația de statornicie, conformism, tradiționalism [Anexa 5 A, B, D, E, F]; • trunchiul cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de a obține comportamentul de atenție, de a sublinia anumite cuvinte, de a interpreta un rol etc. Altele, ,,oglindesc" stările psihice pozitive sau negative. Ca și postura, expresia facială a profesorului reprezintă un element cheie în comunicarea didactică: când exprimă sociabilitatea, îndeplinește o funcție, stimulând elevii să comunice, iar când reflectă amenințarea sau oboseala, îndeplinește o disfuncție, descurajând elevii să inițeze sau să păstreze un dialog. • Din perspectiva proxemicii, există diferențe semnificative statistic în funcție de reactivitatea profesorilor la stres în ceea ce privește deplasarea acestora
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
consilierii în carieră, cu scopul de a-și ajuta clienții să identifice care dintre trăsăturile lor se potrivesc cu un domeniu preferat de educație sau carieră. CPI este aplicat în general clienților în vârstă de peste 13 ani și acoperă sfera sociabilității, prezenței sociale, autoacceptării, autocontrolului. Testele de personalitate proiective încearcă să obțină o imagine a caracteristicilor de personalitate, în urma analizei reacțiilor la o serie de stimuli nestructurați, care sunt în relație cu nevoi conștiente sau inconștiente ale clientului, la dorințele și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de artă percepută ca lux. Creșterea gradului de urbanizare și civilizare a avut drept consecință o intensificare a producției practicii artistice de a crea legături pe baza intersubiectivității și a elaborării colective a (con)sensului cultural. Fiind pretextul producerii unei sociabilități specifice prin oferirea oportunității de a deschide o conversație imediată în prezența imaginii (steaguri, logo-uri, icon-uri și diferite alte semne), artele vizuale se caracterizează prin puterea de a provoca empatie și de a permite împărtășirea emoțiilor și reflecțiilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și expuse în anii '90 oscilează formal atunci când ar trebui să fie identificate precis ca sculptură ori ca instalație ori ca performance ori ca exemplu de activism social, deoarece oferă o gamă largă de servicii ori propun noi modele de sociabilitate pe baza unor contracte de "participare" încheiate cu privitorii. Apariția noilor tehnologii, cum ar fi Internetul și sistemele multimedia, fac posibilă dezvoltarea unei culturi a interactivității care, potrivit lui Nicholas Bourriaud, reflectă dorința colectivă de a crea noi zone ale convivialității
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
culturii timpului liber au influențat o abordare relațională a expoziției. Criticile care au fost aduse practicilor artistice relaționale au avut în vedere restricționarea lor la spațiul galeriilor și al centrelor de artă ceea ce ar intra în contradicție cu ideea de sociabilitate generalizată și nu ar permite conflictul social și disputa, care ar trebui să reflecte în mod real diferențele și divergențele specifice spațiului public, deoarece ar crea, în schimb, forme iluzorii și elitiste de sociabilitate prin limitarea lor la lumea artei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
intra în contradicție cu ideea de sociabilitate generalizată și nu ar permite conflictul social și disputa, care ar trebui să reflecte în mod real diferențele și divergențele specifice spațiului public, deoarece ar crea, în schimb, forme iluzorii și elitiste de sociabilitate prin limitarea lor la lumea artei. Ca atare, principalul argument susținut împotriva artei relaționale ar fi acela că ar reprezenta o formă diluată de critică socială. Însă contra-argumentul lui Bourriaud este acela că propunerile acestui tip de artă ar trebui
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
se referă la mutațiile produse în spațiul mental prin inserarea unor noi forme de artă la nivelul sensibilității colective. Prin întrebuințarea operelor preexistente, ca instrumente ale conectării indivizilor, se produc noi relații culturale care determină apariția a noi modele de sociabilitate 60. Tipologia postproducției pe care o propune teoreticianul francez oferă analizei reprogramarea operelor existente (când, de pildă, Mike Kelley și Paul McCarthy înregistrează actori profesioniști și modele pentru a interpreta performance-uri ale lui Vito Acconci în Fresh Acconci, 1995), habitarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
înțelegerea "capitalismului ca sistem" s-ar baza, de fapt, pe dezbaterea asupra antinomiei care opune cultura "bazei materiale" a economiei. Printre tematicile studiate în cadrul Centrului Contemporan de Studii Culturale din Birmingham, arhitectura și urbanismul erau gândite ca dispozitive organizatoare ale sociabilității și ale cristalizării identităților colective, criza dezindustrializării masive a anilor '80 era descrisă ca un traumatism social și identitar major, iar subculturile tinerilor erau evaluate din perspectiva unei dinamici sociale a productivității și inventivității ori a rezistenței și devianței. La
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de colegi pentru a-i transmite sentimentul izolării. Ne aflăm deci mai degrabă în prezența unei pedepse psihologice, care este eficientă dacă izolarea nu durează prea mult. Thompson afirmă că, în cazul acestui tip de pedeapsă, contează mai ales sentimentul sociabilității elevului pedepsit și mai puțin cât de obraznic s-a dovedit până la situația dată. Pentru o fire sociabilă, izolarea poate fi resimțită ca o pedeapsă severă. Limitarea unor privilegii este privită de elevi ca o pedeapsă suficient de aspră pentru
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ai antichității, Platon și Aristotel, comparându-le viziunile și soluțiile sociale pe care aceștia le propun. Astfel în viziunea lui Platon (Republica) statul se naște ca o necesitate, întrucât trebuințele individuale se rezolvă mai ușor în comun, în plus satisface sociabilitatea înnăscută a omului. Viziunea lui se transformă însă în utopie atunci când propune ca soluție suprimarea familiei, suprimarea proprietății și abandonarea bolnavilor și handicapaților. Toate bunurile în statul lui Platon sunt comune, individul neavând decât posesia propriului corp. Or proprietatea este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
face nu peste mult timp Mateiă? La trei ani, mergeam la grădiniță dus de mână de maică-mea. La aceeași vârstă, Iulia este dusă la grădiniță de maică-sa; și se arată, iată, la fel de sociabilă pe cât am fost și eu. Sociabilitatea mea mergea până la pragul altercațiilor cu colegii, din care reușeam să ies oarecum învingător. La rândul ei, Iulia nu se sfiește să-și afirme drepturile asupra cine știe cărei păpuși din fondul comun. Îi explicăm, cu răbdare, că nu e chiar frumos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
în interstițiile spațiului social. Pornografia împărtășește această atopie cu alte practici verbale, care variază în funcție de societăți: cuvintele obscene, cântecele deocheate, ritualurile de vrăjitorie sau satanice etc. sunt tot atâtea practici atestate constant, dar ținute sub tăcere, rezervate unor spații de sociabilitate foarte restrânse sau unor momente foarte deosebite (cf. carnavalurile de odinioară). Literatura pornografică este, prin urmare, pusă într-o dublă imposibilitate: 1) este imposibil să nu existe; 2) este imposibil să existe. Prima imposibilitate ține de ordinul faptelor: având în
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
a ființelor umane și ale cărei modalități de satisfacere sunt obiectivabile; ceea ce autorizează procesele de transmitere, de învățare. Narațiunea pornografică se dezvoltă astfel într-o lume în care orice dorință este legitimă și primește cu regularitate răspunsul unei dorințe corespunzătoare. Sociabilitatea revendicată a acestei pornografii canonice se manifestă în narațiune prin stabilirea unui contract mai mult sau mai puțin explicit între indivizi, care devin astfel parteneri voluntari. Propunerea de a se angaja într-o relație sexuală nu se împiedică de verosimilitate
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de o agresivitate sexuală interzisă, este esențial s-o și tăgăduiască, dovedind o reciprocitate fără cusur între dorințele partenerilor, îndeosebi între dorințele femeilor și ale bărbaților. Producția canonică apare ca o formă de compromis între constrângerile pe care le impune sociabilitatea și agresivitatea sexuală, comparabil cu acela pe care Freud îl asociază apropourilor deocheate, care ar fi un compromis între tendințele sexuale agresive masculine și rezistențele pe care le întâmpină ele: ele depășesc obstacolul extrăgându-și plăcerea din acel izvor inepuizabil
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
care am avea-o în vedere (canonică, tolerată sau interzisă), în schimb, în privința conținutului, se remarcă o divergență între cele două căi, pe care le simbolizează sugestiv cuplul de titluri antagonice: Justine (Sade) / Anti-Justine (Restif). Pornografia canonică pretinde să înscrie sociabilitatea sexuală pe orbita anumitor valori sociale fundamentale, în timp ce pornografia interzisă intră deliberat în conflict cu normele sociale dominante. Din acest motiv, nu se plasează amândouă pe același plan: pornografia canonică are menirea de a fi dominantă. Desigur, o dată cu trecerea timpului
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
desparte de pornografia canonică a epocii respective. Este semnificativ faptul că, la Sade, expunerile filozofice ocupă o parte destul de importantă: din momentul în care autorul renunță la principiul satisfacției împărtășite, punând la îndoială armonia naturală postulată între dorința sexuală și sociabilitate, el trebuie să redefinească Natura ca violență. Se înțelege astfel de ce Sade i-a interesat cu precădere pe specialiștii în literatură decât pe pornografii canonici care erau contemporani cu el: într-un fel, autorul lui Justine este un disident al
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
juisarea propriu-zis sexuală, înțeleasă ca atare. Iată așadar o mutație fără precedent. Spre deosebire de erotologia cosmică, ce integrează sexualitatea într-un joc deschis de analogii în care trupul, societatea și natura își răspund, spre deosebire de expresiile deocheate, care sunt indisociabile de practicile sociabilității, spre deosebire de erotism, care raportează sexualitatea la coduri estetice și la o rețea deschisă de corespondențe, pornograficul presupune și face posibil accesul la reprezentarea unei sexualități fără alibi, în care este satisfăcută Natura, fără nici un fel de transcendență. În Occident, Italia
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
optimă a ghiozdanului și practicarea sportului. Efortul fizic și intelectual, reglat de consumurile energetice din organism și din creier, determină instalarea stării de oboseală cu notele ei de variație individuală de la un copil la altul. Vârsta școlii se caracterizează prin sociabilitate crescută, dar încă nediferențiată, toate acestea pivotând în jurul constructivismului. Adaptarea la viața școlii cât și la relațiile care se dezvoltă în interiorul comunității școlare reclamă un anumit grad de maturitate din partea copilului, care să-i insufle capacitatea de a se dispensa
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
efort pentru integrarea acestor resurse diverse de comunicare, disponibile în proporții variabile în funcție de candidați, de nivelele de consultare și de gradul de modernizare a spațiului public vizat. Însă cu ocazia alegerilor locale se poate observa faptul că munca politică de sociabilitate bazată pe rețelele municipale, pe rețelele partizane și pe rețelele asociative se asociază cu utilizarea sondajelor privind opțiunea asupra temelor electorale. Cele dintîi permit sporirea informației față de așteptările populației, pentru a ținti mai bine mesajul. Însă metoda "din ușă în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
integrează automatismele motorii unui ansamblu de comportamente sociale, parțial controlate de către indivizi, adică emoțiile, și (c) nivelul reprezentat de acțiuni minuțios elaborate în avans ca rezultat al integrării diferitelor comportamente emoționale unor strategii de răspuns ce cuprind atât caracteristicile specifice sociabilității umane, cât și efectele unei gândiri complexe. Reacționând la situațiile cu care se confruntă fie prin acțiuni directe, fie prin unele simbolice, individul acționează, de fapt, asupra mediului său social și fizic. În numeroase cazuri de stimulare ostilă, omul încercă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a strategiilor optime de manageriere a fețelor locutorului/interlocutorului, corespunzătoare dinamicii interacțiunii pe care o presupune orice relaționare/comunicare. Dintre acestea, strategiile politeții pozitive și cele ale politeții negative implică, pe de o parte, ideea de comunitate comunicativă, comuniune, solidaritate, sociabilitate, familiaritate, tendința de a simetriza/echilibra (pe orizontală) comunicarea (cf., pentru politețea pozitivă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Vinagre, 2008, p. 1031; Rovența-Frumușani, 2005, p. 58; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-109; Kerbrat-Orecchioni, 1992, pp. 301-302 etc.) și, pe de altă parte, impersonalizare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]