1,987 matches
-
și a psihologiei aplicate, igiena mintală sau psihoigiena s-a afirmat din totdeauna în viața comunităților umane ca o igienă socială. Dacă acest din urmă concept, cu o istorie tensională și plină de contradicții, legat mai ales de confruntările ideologiilor social-politice totalitare ale secolului XX, a fost aparent și poate pe nedrept condamnat la uitare, acceptându-se în locul său sintagma igienă mintală, nu putem trece peste această perioadă istorică recentă, întrucât igiena mintală face parte integrantă din viața socială, iar originile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din acestea. b) Sursele sociologice Dacă aceste surse își exercită mai târziu influența asupra sferei igienei mintale, acțiunea lor, mai ales în secolele XVIII, XIX și XX, a fost de o importanță majoră. Doctrinele sociale și mai cu seamă ideologiile social-politice au constituit o bază teoretică majoră în fundamentarea igienei mintale, ea dovedindu-se însă destul de fragilă și chiar periculoasă în domeniul aplicării practice a acestor principii ideologice. c) Sursele medicale La fel de vechi din punct de vedere istoric ca și sursele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
valori umaniste și rezultate care s-au impus. Să le trecem în revistă. Dincolo de sursele mai sus menționate, ideile moderne care au reformat și atribuit un sens științific și moral nou igienei mintale, își au originea în doctrinele și ideologiile social-politice reformatoare ale iluminiștilor din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, inaugurate de J.J. Rousseau prin lucrarea sa Discours sur l’origine et les fondements de l’inégalité parmi les hommes (1755). În egală măsură, din perspectiva antropologiei filosofice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
jumătate a secolului al XIX-lea și au continuat în secolul XX. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sub influența romantismului, apar două direcții de gândire și atitudine ideologice noi: evoluționismul în biologie și socialismul în viață social-politică. Pornite cu cele mai bune intenții de reformă și progres social, ele au înregistrat pe parcursul istoriei numeroase eșecuri, care însă nu fac obiectul studiului nostru. Ceea ce ne interesează este faptul că doctrina evoluționismului biologic și cea a socialismului reformator social-politic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social-politică. Pornite cu cele mai bune intenții de reformă și progres social, ele au înregistrat pe parcursul istoriei numeroase eșecuri, care însă nu fac obiectul studiului nostru. Ceea ce ne interesează este faptul că doctrina evoluționismului biologic și cea a socialismului reformator social-politic vor deveni surse ideologice care vor exercita o influență puternică asupra sferei igienei mintale, prin intermediul igienei sociale și ulterior prin igiena rasială. Ideile doctrinare le regăsim în lucrările lui Ch. Darwin (Originea speciilor pe calea selecției naturale), A. de Gobineau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și H.S. Chamberlain (La genèse du XIX-ème siècle). Aceste ideologii care își au sursa în spiritul expansivității romantice se deosebesc profund de spiritul temperat și ordonat riguros conform cu principiile bunului simț, al rațiunii, profesat de iluminism. Sub influența acestor ideologii social-politice, care au favorizat intrarea în istorie a regimurilor totalitare, practicile igienei sociale și rasiale s-au dovedit a fi catastrofale prin consecințele lor. Aceste aspecte au extins atitudinea de rezervă, chiar de interdicție, și asupra măsurilor, în esența lor medico-psihologică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
după cum s-a arătat, de natura și concepția socio-culturală și istorică a modelului socio-cultural al unei societăți considerate. El se judecă în funcție de conceptul de normalitate. Conceptul de normalitate este strâns legat de valorile și normele unei culturi și de ideile social-politice ale epocii istorice respective. Acestea, însă, pornesc în cazul omului, de la aprecieri de ordin biologic, vizând starea de echilibru fiziologic a organismului, ca sistem vital. J. Bordet afirma că „viața este lupta pentru menținerea unui echilibru în permanență amenințat”. Această
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ambientale deschise, în expansiune și schimbare, la dispoziția unei populații mai mult sau mai puțin stabile, care fluctuează, absorbind permanent noi membri, cu un caracter net eterogen, ale căror mod de viață, mentalitate și relații interpersonale sunt dictate de instituțiile social-politice, de structurile economice, de profilul activității profesionale, în care marca unui stil de viață și mentalitatea sunt total diferite de cele ale satului; aceste medii ambientale sociale sunt reprezentate prin spațiul social al orașului. Diferența dintre sat și oraș nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociali, sociologi, economiști, juriști, asistenți medicali, precum și instituții de stat. Activitatea trebuie să se înscrie într-un larg program de măsuri sociale, care să antreneze majoritatea sectoarelor vieții sociale. Această acțiune trebuie să își găsească locul în programele de măsuri social-politice permanente ale Statului. Acțiunea de igienă mintală are un caracter complex și se bazează pe câteva principii teoretice proprii, pe care le vom dezvolta în continuare. Din punct de vedere practic, acțiunea de igienă mintală ca program specific de acțiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dar care trebuie scurtată cât mai mult și cât mai rapid prin „soluții de criză”. Având în vedere aceste aspecte, se impune ca atât noile forme de educație, cât și măsurile de igienă mintală să se înscrie într-un program social-politic de reforme complexe, pentru a putea fi concordante cu măsurile globale care se impun în condițiile societății moderne și postmoderne. Ceea ce se va schimba, în mod inevitabil, vor fi formele, esența rămânând însă permanent aceeași - formarea personalității umane. Ca și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dar și represiv. De regulă, aceste manifestări se vor exprima prin „conflicte de muncă” cu caracter simbolic, disputate între „grupurile socio-profesionale” defavorizate prin frustrare și „grupurile de decizie” ale puterii executive, asupra cărora sunt proiectate eșecurile maselor. Dincolo de aspectele exterioare social-politice și economice ale conflictelor, acestea au și o importantă dimensiune psihologică, ce vizează starea de sănătate mintală, fiind prin aceasta de competența igienei mintale. 5. Întreruperea activității și retragerea din viața profesională În plan teoretic, orice profesionalizare presupune ulterior desfășurarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
naturii sale, care-l reprezintă, îl ocrotește și-i oferă condițiile necesare atât stabilității, cât și progresului său. Din momentul ieșirii omului din natură și al intrării în cetate, se poate afirma că se încheie „istoria naturală” și începe „istoria social-politică” a persoanei umane. Orice mod de viață, atât în natură, cât și în cetate, presupune avantaje, dar și restricții: drepturi, interdicții și datorii. Din punct de vedere psihologic, acestea „normează” nevoile, tendințele și aspirațiile, atât ale individului, cât și ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o schimbare a oamenilor, a conduitelor și acțiunilor, a vieții afective, a relațiilor interumane etc. Concomitent, asistăm la apariția unor noi forme de „patologie psihosocială” ca tulburare a sănătății mintale colective. 3. Formele și efectele manipulării În societatea modernă, „presiunea social-politică” a puterii nu se mai exercită asupra maselor în mod direct, într-o formă nudă, ci în mod „mascat”, prin intermediul unui complicat sistem de „tehnici de manipulare”, așa cum am arătat deja mai sus. Intențiile și scopul tehnicilor de manipulare constau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de asigurări, concursuri cu premii) etc. În aparență toate acestea se adresează sau răspund unor „nevoi colective”, cu caracter esențial, stringente. În plus, manipularea „oferă” maselor din partea puterii ceea ce se numește „așteaptă” în vederea satisfacerii unor nevoi. Formele manipulării ca „tehnici social-politice” sunt reprezentate prin „informații”, prin „obiecte” sau prin combinarea celor două sub formă de „situații” de viață socială (reforme, restructurări, modernizări etc.). În toate aceste cazuri, însă, „manipularea” se desfășoară sub forma unor „scenarii” bine planificate și strict controlate de către
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
4. Sindromul de privare de libertate Sindromul de privare de libertate apare în condițiile impunerii unor norme rigide de tip represiv/restrictiv în desfășurarea liberă a conduitelor și acțiunilor unui grup populațional. Acesta se poate ivi în situații de criză social-politică, revoluții, războaie, asedii, deportări, prizonierat, detenție sau în cazul instituționalizării forțate. Manifestările patologice ale acestui tip de tulburări psihosociale sunt marcate de un mare polimorfism: a) tulburări psihice de tip reactiv manifestate prin: privațiunea libertății cu sentimentul de claustrare, stare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violenței, pe când violența este actul în sine prin care forța se realizează ca acțiune asupra altuia (H.D. Graham și T.R. Gurr); c) violența ca acțiune de control, în sensul de constrângere a acțiunilor sociale aplicată de anumite persoane sau forțe social-politice asupra restului societății în scopul obținerii unor modele specifice de comportament, acțiune sau a unei mentalități colective identice (E. Converse). Pentru G. Sorel, violența este forma caricaturală și degenerată a forței. Important este însă faptul că agresivitatea se manifestă în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
va fi urmat de conduite antisociale specifice personalităților de tip deviant. Trebuie să adăugăm faptul că, dincolo de „dispozițiile ereditar-constituționale” ale unora dintre acești indivizi, un rol important revine factorilor sociali (situații de criză socială, anomie, deteriorarea nivelului de viață, schimbări social-politice, războaie, revoluții, cataclisme naturale etc.). Toate acestea contribuie la configurarea tipurilor de devianță. Deși devianța prezintă, cum spuneam, o varietate extrem de mare de forme și manifestări, am reținut, următoarele tipuri de conduite deviante, după cum urmează: 1) conduitele de tip agresiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot fi produse de următoarele cauze: a) cauze naturale: uragane, tornade, inundații și revărsări de ape, erupții vulcanice, cutremure de pământ, secetă, foamete etc.; b) cauze generate de activitățile umane: - catastrofe tehnologice (poluări ale mediului fizic, accidente nucleare etc.); - crize social-politice (războaie, revoluții, genocidul, deportări, reprimări și torturi, persecuții sociale, crize economice etc.). Acestea survin de obicei brusc și au efecte psihologice, biologice, morale, social-politice și economice importante asupra comunităților umane. Efectele lor, de un mare polimorfism socio-psihiatric, afectează starea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
b) cauze generate de activitățile umane: - catastrofe tehnologice (poluări ale mediului fizic, accidente nucleare etc.); - crize social-politice (războaie, revoluții, genocidul, deportări, reprimări și torturi, persecuții sociale, crize economice etc.). Acestea survin de obicei brusc și au efecte psihologice, biologice, morale, social-politice și economice importante asupra comunităților umane. Efectele lor, de un mare polimorfism socio-psihiatric, afectează starea de sănătate mintală colectivă, realizând grupajul de tulburări de tipul PTDS (post-traumatic stress disorder) - „tulburările de stres post-traumatic”. Din punct de vedere clinico-psihiatric, simptomele stresului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
produse de aceștia asupra grupurilor social-umane. Din acest motiv, „semnificația” conținutului sau a „tematicii conflictuale” se află în relație de directă condiționare cu tipul de factori cauzali care au dus la producerea sa. Se pot distinge astfel următoarele aspecte: - interese social-politice și/sau economice; - confruntări ideologice, culturale, moral-religioase etc.; - uzura istorică a instituțiilor sociale, care nu mai corespund din punct de vedere social cu condițiile realității actuale; - deprecierea valorică a modelului socio-cultural. 2. Tipurile de conflicte sociale Având în vedere varietatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o nouă „clasă conducătoare”. Apar noi mecanisme ale puterii. Se instituie un nou stil de viață. În fine, apare o nouă formă de manifestare a stării de sănătate mintală. Față de cele mai sus menționate, este necesară, dincolo de adoptarea unor măsuri social-politice și economice de redresare socială, și adoptarea unor ample măsuri de acțiune de igienă mintală, pentru protejarea și promovarea unei stări de sănătate mintală optime. Acțiunea de igienă mintală special adaptată „ieșirii din criză” va trebui să urmărească mai multe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dat naștere la numeroase discuții (J. Lemoine, Ph. Rappard etc.). Chestiunea este deosebit de importantă și aduce în discuție aspecte controversate și aparent insolvabile. Ph. Rappard afirmă că „psihiatria trimite la politică și politica trimite la psihiatrie”. El consideră că structurile social-politice și cele de natură economică exercită o puternică influență asupra personalității și conduitelor umane, în sens patoplastic, imprimând o anumită configurație globală societății respective. În acest sens, el susține că societatea capitalistă este descrisă prin paranoia, pe când revoluția este expresia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un „trecut” fabulos al fericirii absolute. Nostalgia ca dorință de întoarcere la origini va genera, în sfera imaginarului colectiv, construcții (mitice) utopice, în care igiena mintală este inclusă, având de jucat un rol deosebit de important. Alături de „nostalgiile utopice” de factură social-politică se înscriu, ca formă particulară decupată din sfera acestora, așa cum am menționat anterior, „utopiile medicale”, reprezentate de următoarele teme: o stare de sănătate perfectă și durabilă, o societate lipsită de boli și suferințe, suprimarea bătrâneții, o tinerețe perpetuă etc. Este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Geo Bogza, căruia îi răspunde B. Caușanschi în Cazul Bogza. Multe comentarii blamează antisemitismul și nazismul (Gh. Chirițescu, Deutschland über alles, Sandu Teleajen, Asaltul dictatorilor), altele deplâng asasinarea lui I. G. Duca, fără să reușească transformarea publicației într-o tribună social-politică de autoritate. Cantonarea în provincialism e tot mai evidentă. I. I.
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
Coșbuc (Sub patrafir), Octavian Goga, St. O. Iosif (Cântec vechi). Rubrica intitulată „Colțul elevilor” înregistrează în 1942 debutul lui Dumitru Micu, cu poezia Țăranii, în același an debutând aici și Ion Oarcăsu. În sumar intră, de asemenea, nu numai publicistică social-politică (Aurel Socol, Constantin Oarcea, E. Nicoară ș.a.), ci și articole care aparțin lui Șerban Cioculescu (Un mare nedreptățit: I. Codru Drăgușanu), Mircea Eliade (Lucruri de taină), Victor Eftimiu (Poezia turcă), Ovidiu Papadima (Folklorul - neobosit laborator de miracole), Mihai Beniuc (Poezia
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]