575,306 matches
-
fiindcă structurile de rudenie pe care puteam să le investighez erau niște structuri tot atât de ferme ca și structurile de înrudire pe care Lévi-Strauss le studiase în ansambluri, desigur, foarte diferite, dar aflate mari ansambluri istorice. Mă gândesc, de exemplu, la societățile din Orientul Mijlociu și din Orientul Apropiat, pe care le cunoșteam de mai înainte, căci am vizitat țări arabe, am predat acolo și am publicat cercetări despre ele. Așadar, niște structuri ale înrudirii, ferme. Și aveam posibilitatea să le cercetez în
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
social larg, organizat de relațiile de rudenie. Erați, așadar, obligat oarecum să ieșiți din tematica volumului Dv., Focul viu, consacrat exclusiv relațiilor de rudenie și să vă lărgiți câmpul cercetării... Desigur... Deoarece relațiile de rudenie, relațiile de organizare socială, funcționarea societății locale în ansamblul său, asocierile de ciobani, de crescători de oi, precum cele pe care le-am putut observa în Maramureș, puneau probleme cu totul diferite. Căci, cum se formează o asociație de crescători de vite-ciobani? Vreo treizeci de familii
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
asemenea, de la un an la altul. Exista, deci, o legătură socială, pe bază sau cu finalitate economică, ce se forma, se reforma, se redefinea, care provoca uneori anumite conflicte, ducea la înțelegeri cele mai adesea, și care arăta că aceste societăți scăpau într-un anumit fel reglării exclusive din partea relației de rudenie și se bazau cu adevărat pe principiul contractului - un contract între persoane libere. într-un fel, îl reciteam pe Rousseau, cu al său Contract social... Iată, deci, cum se
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
un sat care să funcționeze exclusiv ca proprietate privată, deci care să fi scăpat oricărei colectivizări. Era satul maramureșean Sârbi, sat de munte, de crescători de vite, de ciobani, de tăietori de lemne. Prin urmare, puteam vedea acolo funcționând o societate care, fiind în afara controlului politic, ideologic, îmi puteam permite să fac comparații cu alte sate, aflate în situații diferite. Căci, celălalt sat pe care l-am ales, Dobrița, din Oltenia, era cu totul deosebit. Era un teritoriu ce fusese o
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
totul deosebit. Era un teritoriu ce fusese o vastă proprietate boierească, unde existau mari locuințe boierești, și care fusese în întregime colectivizat. Familiile nu mai aveau decât cîțiva ari de grădină ca proprietate privată. Puteam, așadar, să compar funcționarea unor societăți supuse regimului bazat pe opoziția dintre marea proprietate particulară a boierilor și iobagi, foștii iobagi, care - la scara generațiilor - primiseră relativ de curând proprietatea asupra pâmîntului lor, cam prin 1875, mi se pare - era vorba, așadar, de trei-patru generații. Al
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
document care colectează dramele din totdeauna ale femeii, victimă a violenței exterioare ființei ei, dar și a propriei neputințe de a se cunoaște și de a se exprima. Concise, monoloagele nu explică ce e drept și ce nu, unde greșește societatea și unde păcătuiește persoana, ci povestesc destine lovite în trăirile lor cele mai intime. Egalitatea femeii a devenit lozinca sub care se testează capacitatea ei de a suferi, în care, firește, nu are ce învăța de la sexul "tare". Meritul spectacolului
Monoloagele vaginului de Eve Ensler by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15053_a_16378]
-
provenite din viața cotidiană. Este vorba, deci, de obiecte. Când vorbim despre practici, lucrurile stau cu totul altfel. E limpede că muzeul nu are cum să conserve niște practici ca atare. Caracteristică pentru o practică este contribuția sa la funcționarea societății și, prin urmare, la menținerea transformărilor care regizează această funcționare. Practicile sociale, artistice, de expresie, practicile tehnice se inserează în societate, fac parte integrantă din funcționarea ei cea mai obișnuită. Care poate fi, atunci, misiunea unui muzeu, fiind vorba de
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
muzeul nu are cum să conserve niște practici ca atare. Caracteristică pentru o practică este contribuția sa la funcționarea societății și, prin urmare, la menținerea transformărilor care regizează această funcționare. Practicile sociale, artistice, de expresie, practicile tehnice se inserează în societate, fac parte integrantă din funcționarea ei cea mai obișnuită. Care poate fi, atunci, misiunea unui muzeu, fiind vorba de aceste practici? Ei bine, e o misiune care constă în a contribui la conferirea unui sens acestor practici, prin comparație cu
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
le-am putut surprinde odinioară, imaginile fotografice, înregistrarea discursurilor de la distribuirea premiilor etc. Astăzi, foarte adesea, se refuză clasificarea elevilor, pentru a nu provoca anumite reacții și tensiuni. Ne puteam întreba dacă această practică actuală nu are efecte asupra funcționării societății... Pe scurt, cred că funcția cu adevărat majoră a colecțiilor din muzee și a documentelor legate de aceste colecții este că, prin comparație, ne obligă să ne punem întrebări cu privire la practicile noastre actuale. Una înseamnă practicile trecute, nu spun neapărat
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
codită îngerului/ am nevoie de fluierul tău/ să facă ordine în mine" (psalmul lui șam). Ori: "ai grijă cum te porți benedict/ fii că oul cleios/ nici prea tare nici prea moale/ fii că pepenele/ nici copt nici răscopt/ în societate fii cucul din ceas/ cîntă numai la ore fixe/ nu lătra nu musca/ pe cei mici învelește-i/ celor mari zîmbește-le cu măsura/ folosește-te de legi/ ele sînt necesare că mîna stăpînului/ pentru cîine că vivandierele/ pentru soldat/ cînd
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
pe front în vara bătăliei de la Mărășești; student, a protestat deschis contra lui Dragomirescu și a metodelor lui estetico-critice; deputat țărănist după 1930, s-a abătut de la linia liberală consacrată în Argeșul natal; după 1948 a fost membru al unei societăți care doar cu numele - "Mihai Eminescu" - era inofensiv-culturală, în realitate, grupînd rezistenți la regim (Teohar Mihadaș și Constant Tonegaru au ajuns la închisoare. "Imaginea estetului, conchide dl George în instructiva d-sale rememorare, intră în contrazicere pentru mine cu toată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
ar suna de ciudat, alianța N.A.T.O. este în primul rând o alianță civilizațională. O alianță menită să apere valorile democrației și ale prosperității. Dar să revin la integrarea demnă. Unde e demnitatea când, în ciuda duhorii pestilențiale, numeroase forțe din societate continuă să adore hoitul putrefact al Securității? Ce demnitate e asta - decât una a cinismului absolut - de a pune să trateze cu americanii un ins a cărui biografie nu neapărat proamericană e cunoscută și răscunoscută? Ce demnitate afișăm, când bătrânii
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
cine? Foștii comuniști din al doilea rînd al nomenklaturii? Bătrînii țărăniști ori liberali antebelici împuținați de închisorile comuniste? Pînă la ivirea unor tineri specialiști în administrație ori politologie (și care n-au neapărat cu toții vocație militantă), rezerva de cadre a societății civile și politice, s-a dovedit a fi furnizată de scriitori, artiști, pe scurt, de esteți. Regula aceasta ar fi, și nu doar la noi (în Franța, cea mai vie prezență a scriitorilor în politică din secolul XX a fost
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
de înțeles, iar pe altele ilizibile), odată cu tot absurdul care însoțește observațiile despre �studenții care nu vor să meargă la muncă voluntară" sau despre cum �s-a constatat că cele mai multe cozi sînt la cartofi și oamenii stau disciplinați", arătînd o societate românească, după un deceniu și mai mult de comunism, sărăcită, nemulțumită și îndeaproape urmărită de rețeaua poliției politice. Iar într-o altă ordine de idei, cei interesați de scriitorul Alexandru Ivasiuc pot privi cartea Ioanei Boca, cu toate lipsurile ei
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
Lescaut al abatelui Prévost, în care este vorba de iubirea dintre un cavaler și o prostituată. Diferența constă în faptul că iubirea din Teleny este aceea dintre doi bărbați: Camille și René. În ambele romane iubirea este pasională, condamnată de societate și, fapt previzibil, se consumă tragic. În Teleny cei doi tineri se cunosc la un concert de caritate unde pianistul René Teleny vine să cânte și în timpul căruia se naște o legătură empatică. E povestită evoluția acestei iubiri de la care
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
L-am primit pe acest necunoscut și el mi-a întins un plic în care se aflau 50.000 de franci; în fața uimirii mele, mi-a explicat că îmi furase suma asta, cu ani înainte, din casa de bani a societății de producție. Atins, cu un an înainte, de o tumoră la creier, obligat să se opereze, cu 10% șanse de supraviețuire, Mr. Valentin, înainte de a intra în sala de operație, și-a jurat că, dacă scapă, o să le dea banii
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
s-a răsfrînt nemijlocit asupra arhitecturii românești. În acest sens, concursul internațional București 2000, cu toate că nu corectează nimic în spațiul urban, constituie o exemplară formă de terapie pe care arhitectura noastră era obligată să și-o administreze sieși, dar și societății românești, în ansamblul ei. Undeva, într-un timp nedeterminat, centrul bucureștean, identificat ca potențial, respiră asemenea unei semințe în fază pregerminativă care a nimerit pe un sol bolnav. Și numărul 1-4 al revistei "Arhitectura" este tocmai fișa clinică a locului
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
în viața economică. Altminteri, cu cât o economie e mai etatizată, cu atât sindicatele sunt mai mari. Dar nu neapărat și mai eficiente. Ele joacă un anumit rol doar în redistribuirea sărăciei, așa cum se vede aproape săptămânal și în splendida societate românească. Personal, mă deprimă doi indicatori. Primul: numărul absolvenților de studii superioare. Media vest-europeană este de aproximativ de un posesor de diplomă universitar la nouă cetățeni, în timp ce în România abia unul din douăzeci de inși a absolvit o facultate. în
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
arătat România timp de 24 h, pe micul ecran. Un soi de cenzură, cristalizată în mentalitatea și comportamentul politicienilor tinde să se manifeste agresiv. Cine nu este cu noi, este împotriva noastră! Și, în consecință, trebuie pedepsit. Configurația actuală a societății noastre, stabilită de oamenii puterii, arată cam așa: noi și restul lumii. Drepturile sînt la noi, la politicieni, ca și privilegiile. Responsabilitățile merg automat și subînțeles în tabăra cealaltă. Cine nu înțelege asta și are altfel de păreri, puncte de
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
un obiect de studiu căruia i se poate aplica o perspectivă sau alta, din care să rezulte, de pildă, că Shakespeare încheia Îmblînzirea scorpiei în spirit falocratic (așa cum, pe vremuri, grila marxistă stabilea "limitele" înțelegerii de către același scriitor a evoluției societății). Cineva, totuși, trebuie să citească literatura și din plăcere, pentru (doar!) blestemata ei de valoare estetică. Mai ales dacă vrea să facă puțină ordine în haosul multiculturalist, unde cele mai plictisitoare nulități sînt studiate cu morgă științifică. Aș mai vrea
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
în civilizațiile avansate, în care toate progresează sau par a progresa, trebuie să recunoaștem că moartea nu urmează aceeași curbă ascendentă. Nu e vorba aici să urcăm la originile acestui ciudat fenomen, care a sfârșit prin a vicia tot comportamentul societății moderne. Fără moarte, nu există fericire posibilă. Știm toți că primitivii și anticii, care trăiau mai puțin ca noi și în condiții a căror simplă evocare ne ridică părul în cap, erau în realitate mai fericiți: desigur pentru că ei simțeau
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
este încă posibilă. Deși stabilit pe baza unui plan de lungă durată, programul meu va furniza, chiar de la sfârșitul primului an, o soluție oportună și deosebit de eficace pentru majoritatea problemelor voastre. Pe termen lung, este destinat să schimbe total aspectul societății. În plus, planul are și avantajul simplității. Poate fi sintetizat în puține cuvinte. De cum voi accede la guvernare, mă angajez solemn să pun să fie împușcat, chiar în anul următor, un milion dintre concetățenii noștri. Trierea va fi făcută mecanic
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
și liniile mari ale programului sunt clare și vorbesc de la sine. Trag nădejdea că tot așa vor sta lucrurile și în ceea ce privește beneficiile pe care le reprezintă, cât și în cazul perspectivelor de viitor pe care ele le deschid țării și societății. Un milion de persoane mai puțin, aceasta depășește de departe avantajele oricărei alte reforme. Șomajul s-ar reduce considerabil și ar dispărea, poate, complet, chiar din primul an. Administrația s-ar afla ușurată într-un mare număr de puncte deosebit de
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
știm bine că nu vom putea să mai fim niciodată siguri și aceasta ne induce angoase. Lor le va fi ușor: somnul unei nopți, un moment de neatenție a unuia sau altuia și bărbatul sau femeia vor putea alege între societate și singurătate. Puțină dragoste, care cere să se reverse asupra celuilalt, și vor putea fi trei. Nu vom mai fi de față, îmi vei spune, spre a ne neliniști sau a ne bucura pentru ei. Este, din nenorocire, adevărat, dar
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
prea auzit glasul pe marginea acestui subiect. (De fapt, eu cred că nu i-am prea auzit glasul deloc, motiv pentru care ignor poziția sa în legătură cu politica culturală a mediilor.) Ce părere au intelectualii responsabili, implicați sau nu în structurile societății civile? De ce n-au reacționat atunci când Horia Bernea i-a incitat să se pronunțe, printr-o scrisoare deschisă referitoare la "folclor" adresată președintelui televiziunii naționale publicată cu doi ani în urmă în revista 22? Poate că Domniile lor găsesc că
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]