6,897 matches
-
în care se discută despre posibila erodare decisivă a electoratului PSD și este o provocare analizarea datelor sociologice, pentru a vedea în ce măsură această prognoză se bazează pe ceva sau reprezintă doar wishful thinking. Se izolează stânga românească sau are resurse sociologice pentru noi reveniri, așa cum a obișnuit în trecut? Are un public de susținători îmbătrâniți și tot mai puțini, sau se poate baza în continuare pe o susținere consistentă? Am încercat să răspundem la aceste întrebări făcând o analiză simplă asupra
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
întrebări făcând o analiză simplă asupra evoluției caracteristicilor publicului de stânga din România. O lucrare publicată de echipă Infopolitic propune o comparație interesantă cu privire la evoluția publicului de stânga, în România ultimilor ani. Această comparație este realizată în jurul mai multor date sociologice, dar în special în jurul datelor furnizate de două sondaje de tip exit-poll, realizate spre finalul mandatelor președinților PSD Mircea Geoana și Victor Ponta. Am dorit o analiză a profilului publicului care a votat PSD la două alegeri europene, în 2009
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de manifestare în plan social, actorii implicați ori motivele declanșării, timpi de manifestare și moduri de propagare etc. Toate acestea sunt doar câteva perspective sub care poate fi privită violență în planul unei analize mai ample, din punct de vedere sociologic 1. Puterea este specifică naturii umane, în plan politic aceasta fiind indisolubil legată de violență. De altfel, puterea politică trebuie privită că o sumă de relații de dominare din partea unui grup de actori, relații care se fac simțite la toate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
îl transmitem. Acest lucru se va face în condițiile în care în prealabil măsurăm percepția inițială, pentru că apoi să se recurgă la transmiterea semnalelor adaptate pentru fiecare direcție din care se așteaptă și un răspuns. Astfel, consider necesară o abordare sociologică a diplomației publice. O dezvoltare concretă a diplomației publice poate conduce și la îndeplinirea obiectivelor strategice, însă aceasta nu se poate face în lipsă expertizei în managementul percepției internaționale și a colaborării, iar aceste lucruri se vor face prin etape
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a categoriei de subiecți cuprinși în studiul de față trece prin cel puțin patru tranziții/etape ocupaționale: Fig. 1 Tranziția ocupaționala în rândul migranților Ce spun subiecții? Așa cum era de așteptat și s-a constatat de nenumărate ori, în studiile sociologice, principalul motiv ce determină migrația internațională, cu scopul ocupării unui loc de muncă este posibilitatea de a-și îmbunătăți statutul socio-economic familial, cel educațional al copiilor și mai apoi cel ocupațional: "unul din motive ar fi lipsa de locuri de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Home Office Online Report 50/04, 2004, disponibil online la http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20110220105210/rds.homeoffice.gov.uk/rds/pdfs04/rdsolr 5004.pdf (accesat pe 20 noiembrie 2015). 14 Comunitatea românească în Italia: condiții sociale, valori, așteptări - Studiu sociologic -, MetroMedia Transilvania, Agenția pentru Strategii Guvernamentale, 2007, disponibil online la http://www.mmt.ro/cri.pdf (accesat pe 20 noiembrie 2015). 15 Christian Dustmann, "Return migration, wage differentials and the optimal migration duration", European Economic Review, vol. 47, 2003, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Editura Polirom, Iași, 2000. SANDU, Dumitru, "Emerging transnațional migration from Romanian villages", Current Sociology, vol. 53, nr. 4, 2005, pp. 555-582. STANICA, Simona, "Abordări, modele, teorii privind fenomenul brain drain", Revista de Cercetare și Intervenție Socială, No. 19/2007. STUDIU SOCIOLOGIC MetroMedia Transilvania, Agenția pentru Strategii Guvernamentale, Comunitatea românească în Italia: condiții sociale, valori, așteptări, 2007. VLASE, Ionela, "Morphologie des rapports sociaux des migrantes. Un ménage roumain à Genzano (province de Rome)", Revue Européenne des Migrations Internationales, vol. 23, nr. 1
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
e perioada de tranziție, dacă nu răgazul activ, profitabil, al afaceriștilor?" (p.33) Această definiție este valabilă și astăzi, la mai bine de cincisprezece ani de la data formulării ei și explică mai bine decât ar putea-o face aprofundate studii sociologice și de politologie lipsa perspectivei temporale și a unui scop bine definit pentru tranziția românească. Celelalte două secțiuni ale cărții sunt dedicate generației '27 (La școala generației '27), vechea feblețe a autorului care, la un moment dat, își propusese să
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
reprezentanți ai USL care atunci luptau cu "Regimul"!). Cei rămași la poziția din 2012 își fac doar datoria față de 7,4 milioane de români"15. Candidatul comun al alianței politice de dreapta, conform declarațiilor, a fost desemnat în urmă "cercetărilor sociologice", la propunerea forurilor de conducere ale celor două partide, respectiv de Delegația Permanentă a PNL și de Biroul Permanent Național al PDL16. Biroul Permanent Național al PDL a votat pentru susținerea lui Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale, dar și susținerea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a impacttului media al temei și a efectului acesteia asupra încrederii pe care românii o au în servicii secrete, politică și mass-media. În acest scop, am făcut recurs la monitorizări ale media clasice și ale new media, precum și la cercetări sociologice elaborate de companii și institute de profil. Determinarea graniței dintre ficțiune și adevăr în dezbaterile care au avut loc pe această temă nu face obiectul cercetărilor pe care le-am întreprins. Înfiltrarea presei cu agenți ai serviciilor secrete - Auto-deconspirarea lui
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ale celui de-al doilea tur, doar pentru a vota "răul cel mai mic"6, ceilalți lideri ai dreptei și-au îndrumat alegătorii să susțină candidatul ACL. "Miracolul" civic din turul al doilea a dat peste cap analizele și previziunile sociologice, si a scos în evidență imprevizibilitatea comportamentului electoral. Și totuși, reușită lui Klaus Iohannis poate fi explicată, într-un anumit grad, printr-o serie de factori: * unificarea dreptei; * profilul atipic al lui Klaus Iohannis; * coalizarea dreptei în ultimele zile ale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
două locuri au fost adjudecate de candidatul stângii, Victor Ponta, care a primit 3.836.093 (40,44%) voturi și Klaus Iohannis care a obținut cu aproape un milion de voturi mai putin, respectiv 2.881.406 (30,37%). Cercetările sociologice ale diverselor institute au arătat în mod constant o intenție de vot mai mare pentru candidatul social-democrat, decât pentru cel liberal. Indicatorul "percepția față de câștigător" a fost, de asemenea, disproporționat. În ciuda acuzațiilor de manipulare, diferența estimată de 10% (în medie
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
președinție, câtă atenție au acordat candidații, în 2014, acestui public- țintă? A fost vorba de o atenție planificată sau conjuncturala? Nu aș spune nici planificată, nici conjuncturala. Diaspora nu este ceva separat de restul cetățenilor. Am făcut în timpul campaniei cercetări sociologice și mulți dintre participanții la focus grupuri aveau rude plecate în străinătate. În rândul celor care erau părinți a apărut de foarte multe ori în discuții dilemă între a-și lasă copiii să plece în afara granițelor pentru a-și face
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Mircea Mihăieș Perfect ecumenici când e vorba de zile libere și gratuități, adorând pleașca și divinizând ploconul, românul se dovedește un profesionist al chermezei și-un virtuoz al dării de râpă. N-am scos aceste considerații nici din studiul (sociologic? psihologic? rasial?) care ne plasează între popoarele toante ale Europei și nici din considerațiile diverșilor călători străini ce ne vizitează. Descriu doar ce văd, zi de zi, la televiziuni. De mai mulți ani, în preajma lui 1 mai, atenția întregii nații
Dipsomania salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10655_a_11980]
-
cer. Moromete e un elitist inflexibil, dispus să piardă totul în numele vieții independente, pe care se laudă că a dus-o tot timpul. Ioanide și Moromete fac parte din aceeași categorie de aristocrați ai spiritului. Sunt - cum ar spune tribunalele sociologice și ideologice mai recente, cărora le-ar putea deveni victime sigure - boieri ai minții, fiecare în mediul său și fiecare cu caracterul său, coruptibil sau nu.
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
Ea oferă cu generozitate prilejul unei speculativități universitare în multiple direcții, fiind rodul unei inteligențe creatoare ce-și lasă la vedere interogațiile, sfidările, neliniștile și sensurile exploratoare. Experiența creatoare își arată fără sfială toate palierele: lingvistice, semiotice, poetice și poietice, sociologice, interculturale etc. Conflictul dintre ficțiune și proiectul teoretic, dintre autor și personajele sale, reale sau inventate, se află la suprafața textului, problematizat explicit într-o dezbatere purtată fie într-un sens constructiv, fie într-unul al deconstrucției postmoderne, favorizând astfel
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
dimpotrivă, patetic-superficială, în anii '80 (postmodernismul de tip anglo-saxon, alianța dintre cultura populară și cea înaltă); recalcitrantă față de dezvoltarea industriei literare (prin transformarea ficțiunii în literatură de divertisment), față de evidența destituirii literaturii din funcția de vehicul ideologic (evidență de ordin sociologic). Parte din avangardă - aceea care hibridizează genurile și bruiază referința, ca de pildă Raymond Roussel -, literatura matematizată de la OuLiPo, Noul Roman, Noul teatru, textualismul (în prelungirea lor) și parte din literatura ,memoriei afective", pe traiectorie proustiană, y compris literatura genealogică
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
2002; Călugărul alb, 2003; Turnul de ivoriu (memorii), 2004, și, în sfârșit, Soarele melancoliei (memorii), 2005, cea mai recentă dintre apariții. Autorul și-a constituit dosare de probleme politice, pe care le-ar fi putut dezvolta eseistic, juridic, filosofic sau sociologic, dar nu a avut răgazul unei elaborări adecvate. Alunecă adesea într-o memorialistică justițiară și pamfletară. Digresiv și nesistematic, Petre Pandrea e savuros în anecdotica din jurul personajelor sale celebre, din protipendada politică, mai veche sau mai nouă. E un anti-brătienist
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
de "Risorgimento"1 (Risorgimentoul) a reprezentat momentul de cotitură în procesul creării statului național. Din acest motiv, evenimentele ce s-au desfășurat pe parcursul acestei perioade au fost tema unor importante dispute istoriografice, în care au fost folosite argumente de tip sociologic, economic, politic, etc. Din dorința de a-si explică, si in acelasi timp de a explica publicului larg cauzele și condițiile care au stat la baza declanșării fenomenului risorgimental, motivațiile ce au condus la desfășurarea anumitor evenimente, consecințele acestora, și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
modalitate prin care acestea își stabilesc fundamentul identității, sistemul propriu de valori, setul de credințe, adeseori expus sub formă de legendă, în definitiv o formă de autodefinire și autoconservare. Tot în acest capitol, autorul face trimitere la studii psihologice și sociologice, utilizând în explicațiile sale asupra relațiilor dintre diferitele grupuri etnice, termeni precum stereotip, prejudecată, status, diferența culturală sau socială, încredere și toleranța etnică, devalorizare socială. Autorul surprinde nuanțe ale disputelor interetnice din România și oferă informații valoroase despre modalitățile prin
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
stă sub semnul perspectivei, al domeniului sau chiar sub semnul autorului, este departe de se coagula singur, de a se transforma în concept, fără a se lua în seamă măcar inferențele de graniță. Cu alte cuvinte, fără interdisciplinaritatea lingvistică, psihologică, sociologică etc., comunicarea, ca act comprehensiv cu evidente trimiteri spre acțiune, nu prea există. Mai simplu spus, fără cele enumerate, în loc să comunicăm, batem câmpii, iar când e vorba de o analiză a actului comunicațional, eșecul este mai mult decât vizibil. Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
categoriale” (clasicismul, romantismul, barocul, simbolismul, clasicitate și modernitate), culturii sale (demonstrată prin personalități istorice, figuri culturale, autori citați sau traduși, eroi literari), mitului și mitologiei (personaje mitologice, păsări, plante, copaci și animale mitice în creația sa), concepției sale filosofice, istorice, sociologice, economice, religioase, pedagogice, lingvistice, consemnând expresiile celebre și proverbele din manus crisele sale. Urmează analiza eminescianismului („înțeles inițial ca manifestare a desăvârșirii estetice, apoi a deplinătății culturale, și - mai larg - a exponențialității identitare, deopotrivă naționale și universale”), a limbii stilului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
au avut în vedere miturile, arhetipurile și simbolurile în jurul cărora se coagulează viziunea bengesciană, respectiv Ťscrisorile de dragoste ale Biancăi Porporata către Don Juan în eternitateť. Dan Culcer, parizian prin adopție, a glosat pe marginea Ťcruciadei femeilorť dintr-o perspectivă sociologică, iar Florica Courriol, de la Universitatea din Lyon, a trimis o comunicare despre Ťvecinătateať ca modernitate. D-na Andreia Roman s-a oprit asupra Ťpatologiei subiective și patologiei sociale în proza Hortensiei Papadat-Bengescu. Pe scurt, a fost o întâlnire care a
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
ediție îngrijită de Marin Diaconu și Zaharia Balinca, însoțită de un cuvânt înainte (un text mai vechi, din anii ´80) al lui Constantin Noica. Arhiva nu era nici pe departe epuizată. Marin Diaconu a continuat restituirile în alte volume: Prolegomene sociologice la satul românesc, Ed. Eminescu, 1997; Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti, Ed. Eminescu, 1998; De la Nae Ionescu la ,Criterion", Ed. Humanitas, 2003; Tânăra generație, Ed. Compania, 2004; Cuvinte pentru fratele rămas departe. Conferințe la Radio, 1930-1940, Ed. Casa Radio
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
însoțită de un cuvânt înainte (un text mai vechi, din anii ´80) al lui Constantin Noica. Arhiva nu era nici pe departe epuizată. Marin Diaconu a continuat restituirile în alte volume: Prolegomene sociologice la satul românesc, Ed. Eminescu, 1997; Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti, Ed. Eminescu, 1998; De la Nae Ionescu la ,Criterion", Ed. Humanitas, 2003; Tânăra generație, Ed. Compania, 2004; Cuvinte pentru fratele rămas departe. Conferințe la Radio, 1930-1940, Ed. Casa Radio, 2004; Bunul Dumnezeu cotidian. Studii despre religie, Ed.
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]