646 matches
-
juca sofiștilor emeriți ai protecției, domnilor Ferrier și Saint-Chamans! Cum înțelegea să spargă ouălele acestor ciori ale protecției, cu bastonul său de țăran galic, aspru și usturător! Ce lovituri de maestru au fost aceste eseuri ale finului nostru dezvăluitor de sofisme! În același timp cu scrierea primelor Sofisme, care au făcut numele său popular în mod prompt și pe bună dreptate, Bastiat s-a ocupat de traducerea principalelor discursuri ale marilor oratori ai Ligii: Cobden, Bright, Fox, Thomson. A publicat traducerea
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și Saint-Chamans! Cum înțelegea să spargă ouălele acestor ciori ale protecției, cu bastonul său de țăran galic, aspru și usturător! Ce lovituri de maestru au fost aceste eseuri ale finului nostru dezvăluitor de sofisme! În același timp cu scrierea primelor Sofisme, care au făcut numele său popular în mod prompt și pe bună dreptate, Bastiat s-a ocupat de traducerea principalelor discursuri ale marilor oratori ai Ligii: Cobden, Bright, Fox, Thomson. A publicat traducerea sa în cursul anului 1845. Cartea se
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Varietăți ziarelor Curierul francez, Comerțul, Jurnalul de dezbateri, fără a întrerupe lucrările mai extinse cu care a îmbogățit Jurnalul economiștilor. În fiecare zi se lua la luptă cu campionii protecționismului și le dădea cât nu puteau duce. Vedea apărând un sofism (și Dumnezeu știe că marfa nu era rară!) dimineața, într-un jurnal puțin acreditat, și imediat punea mâna pe pană, demolând sofismul înainte chiar de a se gândi să ia prânzul, iar limba noastră număra o mică capodoperă în plus
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
zi se lua la luptă cu campionii protecționismului și le dădea cât nu puteau duce. Vedea apărând un sofism (și Dumnezeu știe că marfa nu era rară!) dimineața, într-un jurnal puțin acreditat, și imediat punea mâna pe pană, demolând sofismul înainte chiar de a se gândi să ia prânzul, iar limba noastră număra o mică capodoperă în plus. În același timp, s-a lansat în demersuri active pentru a grăbi organizarea Asociației pariziene și întreținea o corespondență susținută cu Asociațiile
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
al căror succes, grație Cerului, a devenit popular. Și să adăugăm următorul fapt, spre onoarea economiștilor: toți rivalizau în zel în această cruciadă împotriva utopiei. În timp ce Bastiat se servea de prima tribună care îi ieșea în cale pentru a combate sofismele și iluziile socialismului, domnul Michel Chevalier publica, în Jurnalul de dezbateri, curajoasele și remarcabilele sale scrisori privind organizarea muncii; domnul Wolowski avea să-l combată pe domnul Louis Blanc la Luxembourg; domnul Léon Faucher îl ataca pe imprudentul inovator în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
1849, publicarea și succesul pamfletelor i-au furnizat lui Bastiat ocazia de a se angaja într-una dintre cele mai utile și mai glorioase lupte cu unul dintre șefii socialismului, domnul Proudhon. Se știe că domnul Proudhon reușise să popularizeze sofismul gratuității creditului și să facă din aceasta una dintre armele cele mai redutabile ale socialismului. În pamfletul său intitulat Capital și rentă, Bastiat a respins în mod viguros acest sofism. Câțiva lucrători socialiști din Lyon, puși în încurcătură de această
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
domnul Proudhon. Se știe că domnul Proudhon reușise să popularizeze sofismul gratuității creditului și să facă din aceasta una dintre armele cele mai redutabile ale socialismului. În pamfletul său intitulat Capital și rentă, Bastiat a respins în mod viguros acest sofism. Câțiva lucrători socialiști din Lyon, puși în încurcătură de această refutație, și-au împărtășit perplexitățile Vocii poporului. Un discipol al domnului Proudhon, domnul C.-F. Chevé, a încercat să le spulbere îndoielile într-un articol asupra lucrării Capital și rentă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
clipire, pe îndrăznețul care se aventura astfel în vizuina leului. Dar, până în acest moment, domnul Proudhon nu avusese de-a face decât cu sofiști din propria specie și nimic nu i-ar fi fost mai ușor decât să opună unui sofism, un sofism și jumătate. Avea și cu cine să facă acest lucru. De data aceasta, el se găsea în prezența unui om de știință, al cărui bun simț clar și ferm respingea, ca o armură de diamant, sofismele cele mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îndrăznețul care se aventura astfel în vizuina leului. Dar, până în acest moment, domnul Proudhon nu avusese de-a face decât cu sofiști din propria specie și nimic nu i-ar fi fost mai ușor decât să opună unui sofism, un sofism și jumătate. Avea și cu cine să facă acest lucru. De data aceasta, el se găsea în prezența unui om de știință, al cărui bun simț clar și ferm respingea, ca o armură de diamant, sofismele cele mai ascuțite și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
opună unui sofism, un sofism și jumătate. Avea și cu cine să facă acest lucru. De data aceasta, el se găsea în prezența unui om de știință, al cărui bun simț clar și ferm respingea, ca o armură de diamant, sofismele cele mai ascuțite și mai încârligate. Degeaba își epuiza el arsenalul dialecticii sale împotriva campionului economiei politice, în van căuta el argumente împotriva dobânzii banilor în istorie, în cazuistică, în filologie și până la ținuta cărților, niciunul dintre panseurile sale nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
științifice; i-a lipsit un artist. În secolul al XVIII-lea, abatele Galiani a știut, este adevărat, să dea o formă spirituală și fină disertațiilor sale asupra comerțului cu grâne; din nefericire Galiani nu a susținut și înfrumusețat altceva decât sofisme. Cât despre Bastiat, el a știut să utilizeze facultăți artistice mai delicate și mai originale chiar decât cele ale abatelui napolitan pentru a populariza adevăruri. A știut să înveșmânteze demonstrațiile economice într-o stofă solidă și totodată ușoară, durabilă și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Ternon Bun de tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format 14,5 × 19,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 Text inclus în prima serie a Sofismelor economice, publicată în anul 1845, care nu a fost însă tradus în selecția prezentă. Radu Nechita este lector universitar doctor la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, și președinte al Centrului Independent de Studii în Drept și Economie CISED (www.cised.ro). Scrisă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tr.). 61 A se vedea articolele Un profit contre deux pertes și Deux pertes contre un profit (n. ed.). 62 Aceste două volume pe care autorul le-a trimis într-adevăr domnului Thiers erau prima și a doua serie a Sofismelor economice (n. ed.). 63 Chartismul a fost o mișcare pentru reformă politică și socială apărută în 1838 în Marea Britanie, în fapt o alianță de grupuri și asociații, care și-a luat numele de la Charta Poporului adoptată în același an de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
clipind. C. MILLE Atmosfera de la Contemporanul făcuse din C. Mille (1861-1927) un adversar al căsătoriei religioase. Când însă îi veni rândul și lui să-și întemeieze o familie, consimți la toate ceremoniile burgheze, nu fără a se apăra prin comice sofisme. Poeziile strânse într-un "caiet roșu" ar fi fost prețuite de Eminescu, dar ele sunt proză curată. Numai Dinu Millian, autobiografie acoperită în spiritul seriei Jacques Vingtras a lui Jules Vallès, constituie o interesantă imagine a tumultuoasei epoci (Iașul fantomatic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pornește de la deconstruirea demersului argumentativ al adversarului, demontând, pe rând, fiecare argument al acestuia, pentru a demasca în final lipsa de conținut și falsitatea materialului 304. Declarându-se pentru fundamentarea științifică a articolului de presă, Eminescu afirmă: "E adevărat că sofismele sunt atât de dese în gazete încât nu merită cineva să le releveze erorile, parte intenționate, parte neintenționate câte obvin în ele. Un cod al șiretlicului gazetăresc, al apucăturilor sofistice a acestei bresle de negustori de vorbe, scris popular pentru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
așa cum susține Gilles Deleuze, platonismul se axează pe distingerea lucrului de simulacrele lui și pe voința de a le repudia pe acestea din motive morale, căci ele sunt "imagini demoniace", nu posedă asemănare cu un model și sunt identificate cu sofismele, începând cu filosofia modernă s-a instaurat sarcina răsturnării platonismului: "a răsturna platonismul înseamnă următorul lucru: tăgăduirea primatului unui original asupra copiei, a unui model asupra imaginii. Glorificarea domniei simulacrelor și a reflectărilor"478. Dacă mai recunoaștem și faptul că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu este și ea națională? Când se cunoaște atât de bine, între multe alte merite, contribuția sa hotărâtoare la trezirea și consolidarea conștiinței naționale în Transilvania, începând din secolul al XVIII lea? Un catolic român nu este și național? Acest sofism nae ionescian este tenace. Catolicii n-au întreținut totuși conștiința națională a poporului polonez de-a lungul întregii sale istorii? Catolici și în același timp profund național-polonezi? A acuza catolicismul, sub o formă sau alta, de desnaționalizare este deci o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ceea ce autorul numește la suffisance occidentale, pătrunsă în același timp de un mare scepticism față de Europa apuseană pentru că valorile sale spirituale nu mai sunt prețuite în Occident, care s-ar fi mutat, cu valori cu tot, în... Est. Apare și sofismul conform căruia platon, Aristotel și alți filozofi și autori ai Antichității ar fi de fapt... balcanici. Efect de pură optică actuală. Când, în realitate, în epoca istorică respectivă, doar ei reprezentau Europa spirituală. pe atunci, Occidentul actual era încă în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de ani mai ț�rziu, un Iorga purificat �? i amintea cu triste? e c�ț de mult �l �mpresionase Capitalul. ?i? a p? r? sit studiile �că s? citesc abstrac? iile ? i s? p?? esc pe drumul pietros ? i arid al silogismelor ? i sofismelor argumentelor lui Marx: legile cererii ? i ofertei, ale valorii surplusului care �i apar? ine muncitorului, ale lacomului capital exploatator ? i ale jafului pe care �l s? v�r? e?te acesta �n fiecare zi�, ale viitoarei revolu? îi proletare ? i, la cap? tul drumului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dincolo de sfera economic]. Ulterior a ap]rut teoria conform c]reia interesul colectiv este promovat prin urm]rirea de c]tre fiecare individ a intereselor proprii, dup] cum crede de cuviinț]. În lipsă principiului „mâinii invizibile”, aceast] teorie devine un sofism adesea atribuit lui John Stuart Mill. Promovarea propriilor interese nu înseamn] întotdeauna și promovarea interesului colectiv, deoarece interesele indivizilor sau grupurilor se pot afla în conflict în anumite condiții (cea mai evident] fiind raritatea resurselor necesare), ceea ce înseamn] c] satisfacerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
natur] a curajului a devenit o dilem] în secolul al V-lea î.Hr. În contextul în care navigatorii atenieni au început s] r]spândeasc] în patria de obârșie felurite idei ciudate și obiceiuri din alte p]rți ale lumii, adepții sofismului au inițiat teoria potrivit c]reia noțiunea de curaj difer] de la un popor la altul precum și de la o epoc] la alta. Socrate, Platon și Aristotel se opun formul]rii de mai sus, invocând caracterul atemporal al acestei calit]ți remarcabile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
primele două, Categoriile și Despre interpretare, Aristotel analizează elementele discursului și dintr-o perspectivă ontologică, chiar dacă țintește să construiască un instrument (organon) "logic" cu ajutorul căruia să descopere greșelile produse în argumentare, în fond, să dezvăluie erorile logice ale sofiștilor (adică "sofismele"). Tocmai pentru atingerea acestui scop, Aristotel implică în discuție conceptul adevărului, singurul criteriu în baza căruia putem decide dacă un produs al gândirii reprezintă o eroare; produsele gândirii sofistice trebuiau testate pe temeiul adevărului, pentru că ele păreau a cuprinde erori
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a lucrurilor. Traseele preconfigurate ale logicii substituie ființa logos-ului, păstrând din acesta, întru administrare și instrumentalizare, doar "forma" sa. Cel care deține astfel de trasee (structuri, principii, reguli, scheme operaționale etc.) este destul de sigur în privința ocolirii greșelilor de gândire (sofismelor), deși el nu este apărat decât împotriva erorilor ce pot surveni pentru această gândire-instrument (gândire-administrator). Faptul că logica a ajuns la "formalism" este cu totul firesc pentru ea, în această perspectivă instrumentală: în acest fel și-a împlinit "programul"; ființa
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orizontul discursivității, pe temeiul cărora sunt formulate problemele "logice" semnificative, apar structurate dihotomic, adică pe structura diferenței speciilor contradictorii, dar ele conțin un sens predeterminat care devine evidență pentru gândire, rostire, făptuire; iată astfel de structuri "arhetipale": a) raționament corect sofism; b) cunoaștere veritabilă cunoaștere părelnică; c) formă logică obiect real; d) real aparent; este admis însă un "prim principiu": noncontradicția. Toate aceste opoziții contradictorii vor fi ilustrate în partea următoare, de aplicații, a lucrării; 4) corespondența între două naturi diferite
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de la acestea, raționamentele corecte ale "științei", singurele călăuze absolute ale adevărului. Topica, cel de-al treilea compartiment al logicii-organon dintre cele vizate, are în vedere raționamentul cu premise probabile (raționamentul dialectic și raționamentul eristic, acesta din urmă, relativ diferit de sofism gr. sophisma, raționament incorect, dar cercetat, într-o oarecare măsură, doar pentru a indica, printr-o regulă negativă, limita de valabilitate a argumentului, adică a raționamentului dialectic).52 În plus, Topica cercetează și "predicabilele" (definiția, propriul, genul și accidentul; amintite
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]