28,739 matches
-
că ea consimte, ba chiar că seduce, că soldații îi cedează ei. Concret, S. începe să se fardeze (cu farduri mai mult improvizate), să încerce ea însăși să fie atrăgătoare, după ce se străduise atît de mult să fie invizibilă, pentru ca soldații s-o lase în pace. Decizia e stupefiantă, iar celelalte femei inițial nu o înțeleg, pe urmă se tem că S. și-a pierdut mințile, pentru ca în cele din urmă s-o disprețuiască profund. Și în final S. devine ibovnica
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
de o altă sferă a umanului. Nu e cea a cotidianului, nu e cea a binelui și a răului așa cum ne e familiară opoziția, nici măcar a vieții și a morții. Războiul e o sumă de tragedii individuale. E totodată dezumanizare: soldații care siluiesc copile de 12 ani, după care le ciopîrțesc corpul și îi dau foc rîzînd, nu sînt oameni. Nimic nu-i poate reabilita, și poate mai grav, nimic nu-i poate pedepsi. Dar corolarul acestei dezumanizări este și o
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
lucruri pe care orice cronicar le-ar putea analiza copios: profesionalismul regizorului, "actualitatea problematicii", personalitatea puternică, dar fără ostentație, a imaginii lui Doru Mitran, sinusoida emoțională a filmului, șerpuind spectaculos între violență și tandrețe, relieful celor trei personaje principale: un soldat român dezertor, angoasat și dezorientat, în timpul unui violent "conflict interetnic", găsindu-și refugiul într-un canton izolat, uitat de lume (interpret - Ovidiu Niculescu, un nume pentru o posibilă carieră); o tînără unguroaică blondă, ingenuă, îndrăgostită de soldatul dezertor (Imola Kezdi
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
personaje principale: un soldat român dezertor, angoasat și dezorientat, în timpul unui violent "conflict interetnic", găsindu-și refugiul într-un canton izolat, uitat de lume (interpret - Ovidiu Niculescu, un nume pentru o posibilă carieră); o tînără unguroaică blondă, ingenuă, îndrăgostită de soldatul dezertor (Imola Kezdi, un talent cu o carnație superbă); și tatăl fetei, cantonierul taciturn, enigmatic și violent, victima războiului din bucătărie, un personaj căruia Gheorghe Dinică îi conferă - ca din nimic - o extraordinară densitate"... Revăzînd, acum, filmul, tînărul în rolul
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
dezertor (Imola Kezdi, un talent cu o carnație superbă); și tatăl fetei, cantonierul taciturn, enigmatic și violent, victima războiului din bucătărie, un personaj căruia Gheorghe Dinică îi conferă - ca din nimic - o extraordinară densitate"... Revăzînd, acum, filmul, tînărul în rolul soldatului mi s-a părut că joacă artificial, ca la o "repetiție cu actori"; rolul lui Dinică mi s-a părut, acum, ca o cămașă incomodă, prea strîmtă pentru un talent care nu are spațiu de desfășurare; singura rezistentă, în timp
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
din înaltă umanitate se specifica: "oasele cu măduvă vor fi predate trupelor române, școlilor, spitalelor pentru a fi fierte pentru ciorbe." În răstimpul în care autoritățile sovietice goleau în cea mai mare grabă România cam de tot ce apucau, eroicii soldați roșii își făceau partea lor, după împrejurări. O listă județeană din 1948, numea pe luna respectivă: agresiuni contra jandarmilor 42, devastări locuințe, întrepridneri 7929, persoane jefuite 4105, femei siluite 213, uciși 56, răniți 27". Era, desigur, în ciuda liniei oficiale a
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
Comitetului "Uniune și Progres". Cînd armatele rusești s-au retras de pe frontul Caucazului, trupele otomane s-au năpustit asupra propriilor cetățeni, armenii, începînd să-i măcelărească. S-a cerut populației armenești să pună la dispoziția autorităților turcești patru mii de soldați. Armenii din Van au refuzat, văzînd în asta un motiv pentru anihilarea tuturor. Guvernatorul a decis că asta e o rebeliune. S-au declanșat ostilități între turci înarmați și armeni mai puțin înzestrați cu arme. Aceștia din urmă au ieșit
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
Cultura e liberă și plătește prețul libertății. Oricît ar fi el de mare, e preferabil dependenței de stat, de buget, de politică. Valeriu Stancu nu e departe de Nicolae Breban în sugerarea unui sprijin de la guvern pentru cultură. Sensibilitate de soldat Zgribulit de frigul zilelor de Paști, Cronicarul a încercat să găsească oarece căldură sufletească în mass-media. Ar fi putut lua un doctorat la o Universitate particulară cu probleme de acreditare, dacă ar fi pus cap la cap toate cîte s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
cea mai onorabilă postură. Ciudățenia e că aceleași posturi de televiziune care numără loviturile de cuțit în cazurile faptelor diverse, încearcă să umanizeze peste poate acțiuni de război. Din cîte a înțeles Cronicarul din toate reportajele tv de la fața locului, soldații germani, care au fost uciși într-o confruntare cu soldați ai armatei române, au fost îngropați într-o groapă comună de soldați ai armatei române. Cum, necum, cei care au avut grijă de foștii lor tovarăși de arme au fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
televiziune care numără loviturile de cuțit în cazurile faptelor diverse, încearcă să umanizeze peste poate acțiuni de război. Din cîte a înțeles Cronicarul din toate reportajele tv de la fața locului, soldații germani, care au fost uciși într-o confruntare cu soldați ai armatei române, au fost îngropați într-o groapă comună de soldați ai armatei române. Cum, necum, cei care au avut grijă de foștii lor tovarăși de arme au fost tot cei care i-au ucis. Și chiar dacă i-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
umanizeze peste poate acțiuni de război. Din cîte a înțeles Cronicarul din toate reportajele tv de la fața locului, soldații germani, care au fost uciși într-o confruntare cu soldați ai armatei române, au fost îngropați într-o groapă comună de soldați ai armatei române. Cum, necum, cei care au avut grijă de foștii lor tovarăși de arme au fost tot cei care i-au ucis. Și chiar dacă i-au îngropat într-o groapă comună, soldații români nu i-au lăsat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
îngropați într-o groapă comună de soldați ai armatei române. Cum, necum, cei care au avut grijă de foștii lor tovarăși de arme au fost tot cei care i-au ucis. Și chiar dacă i-au îngropat într-o groapă comună, soldații români nu i-au lăsat de izbeliștea eternității pe foștii lor camarazi. În stîngăcia acestei îngropări, cu nominalizarea celor care au fost vîrîți în groapă, e mai multă sensibilitate omenească decît faptul discutabil că mormîntul a fost întreținut și ulterior
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
mai multă sensibilitate omenească decît faptul discutabil că mormîntul a fost întreținut și ulterior. Fiindcă dacă acel mormînt colectiv a fost întreținut, asta se trage cel mai probabil de la cei care i-au îngropat pe cei cîțiva germani. Probabil chiar soldații care i-au ucis în luptă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
au rezolvat de la sine. Oricum, se vede clar că ne facem singuri mai mult rău decît orice dușman. Am mai spus-o de atîtea ori, cultura costă, dar prostia costă infinit mai mult! Acolo unde nu a călcat picior de soldat rus niciodată, au ajuns Tolstoi și Dostoievski, de exemplu. Și victoria lor este definitivă. Asta este la îndemîna cui dorește să observe. Prin oricît de mari greutăți ar trece o țară, un popor, nimeni, dar absolut nimeni, indiferent pe ce
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ce poate semnala fie o biografie dificilă, fie o epocă inicvă. O dictatură, am putea spune, a unui concret drastic, cu note de periferie mizeră, noroioasă, dar și, în mod sarcastic-complementar, cazone, pe care a înregistrat-o, inițial, Ion Caraion: "Soldații vor lăsa dîre mari de noroi/ Și miros de cartofi rîncezi, de macaroane/ În mica ta bucătărie albastră/ Cu elefanți roșcați pe pereți, cu reclame/ De șuncă presată și vinuri de Rhin./ Mozaicul va scînci ca un cățel./ Scaunele, îmbufnate
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
Ștefănescu Pelerinaj la Paris În romanul O zi mai lungă decât veacul al lui Cinghiz Aitmatov, trenurile care trec printr-o gară uitată de lume, din stepa nesfârșită, rezumă istoria contemporană a Rusiei. Unele se îndreaptă spre vest pline de soldați care cântă marșuri și agită steaguri. Altele fac drumul invers, transportând refugiați cu boccele și răniți. Unele aduc de la Moscova activiști ai PCUS nerăbdători să inițieze "transformarea revoluționară" a regiunii. Altele zac cu lunile pe câte o linie moartă, năpădite
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
MAJESTĂȚII SALE care pătrunde triumfal în Sală și se oprește în fața tronului, întâmpinat fiind de GENERAL și MARELE PREOT. Lângă tron se mai află SFETNICUL, MĂSCĂRICIUL, CURTEZANA și, bineînțeles, FOTOGRAFUL și aparatul său minunat. GENERALUL: Primul rege a fost un soldat norocos. Regele poate fi un războinic, un cuceritor, dar nici războaiele și nici cuceririle nu îl fac rege. MARELE PREOT (arătând către MAJESTATEA SA): Iată voievodul lui Dumnezeu! GENERALUL: Prin nouă victorii ai biruit veacul și înfricoșările lui, tu, Alexandru
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
și care - se spune, peștii în persoană, adică - luptară și ei împotriva invadatorilor sovietici în 1939... O mână de ostași pe schiuri, camuflați în pelerinele lor albe, ținând piept luni întregi hoardelor numeroase - și nu e un epitet hazardat, - de soldați asiatici cu stea roșie în frunte. Lacurile acestea, de toate mărimile, ajutară Finlanda, fiind aliatele de nădejde ale bravilor luptători lunecând pe schiuri. Iarna, artileria lor ușoară bombarda gheața groasă pe care treceau tancurile sovietice spărgând-o, iar tehnica de
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
un moment dat ca disciplină, nu ar putea să ignore o asemenea perspectivă. În analiza literaturii propagandistice, mai cu seamă a aceleia din faza fundamentalistă a regimului, autorul recurge la analogia cu paradigma religioasă. Dacă scopul propagandei era să pregătească soldații partidului, fervenți susținători ai idealului comunist, dacă se urmărea în primul rînd transformarea datelor ideologiei în sentimente active, schimbarea în mod radical a mentalităților și crearea omului nou, atunci ce alt mijloc putea fi mai eficient decît repetarea acelorași teme
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
decît repetarea acelorași teme, cu mici variațiuni, întocmai ca în incantațiile din timpul ritualurilor religioase? Ca orice religie în faza sa fundamentalistă, propaganda urmărea, prin această reluare neistovită de teme și formule, să le insufle adepților săi cultul sfinților martiri (soldatul sovietic, eroul civilizator), cultul apostolilor credinței (Lenin, Stalin), cultul bisericii ocrotitoare (partidul), cultul omului nou mîntuit prin dreapta credință ș.a.m.d. De asemenea, Eugen Negrici insistă asupra viziunii maniheiste, asupra sentimentelor contradictorii care produceau un efect puternic: dragostea pentru
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
brutală." De abia în 25 februarie 1941 scrie despre atrocitățile comise de legionari: După Jilava au urmat asasinatele comise de legionari, pogromurile din București și din alte părți, evrei omorîți în cîrligele abatoarelor sau încinerați de vii în casele lor, soldați îmbibați de benzină și transformați în torțe". Și la 4 martie 1941: "Legionarii au violat mormîntul lui Armand Călinescu de la Curtea de Argeș, în perioada cînd i-au masacrat pe prizonierii de la Jilava și cînd i-au asasinat bestial pe Iorga și
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
sarcastic al Ziaristului, pătruns și el în cal, purtător de mesaj pacifist. Piesa este un continuu balans de aluzii și contestări între livrescul homeric interpretat cu simț critic de Ulise și analiza finală de secol XX, desacralizantă a Ziaristului. Conștiința soldaților, câtă e, e repede redusă la tăcere, devenind, printr-o metaforă imposibilă, "piese sau organe în această mașină, în acest trup imens construit pentru luptă...". Pierderea identității, reificare, anihilarea oricărei tresăriri spre comuniunea umană, în numele diktatului patriei abstracte, de fapt
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
în 1917, în Moldova și se așteptau noi victorii (generalul Iliescu a fost înlocuit cu generalul Const. Prezan) și suveranul a cooptat în guvern gruparea politică a lui Take Ionescu, devenit vicepremier, a intervenit, spre toamnă tîrziu, revoluția rusă încît soldații ruși abandonau frontul în debandadă. Armata română, însingurată și fără armament, era prinsă în cleștele dezastrului. Și inamicul atîta aștepta. Situația fiind cu adevărat disperată, cu zecile de mii de refugiați în Moldova zbătîndu-se în foamete și mizerie, și cu
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
vocația monografică. Încă de la Paris, Camil Ressu, ,,obsedat" după cum singur o spune ,,de vechile mele simpatii pentru lumea necăjită",3 frecventează cu oarecare consecvență întîlnirile socialiste la care ascultă verbul inflamat al lui Jaurès și are chiar mici explicații cu soldații călare ai Gărzii Republicane. Odată întors acasă, în 1908, în climatul politic și moral încă marcat de răzvrătirile țăranilor din 1907 și de represaliile care le-au urmat, el se înscrie, cu acte în regulă, la socialiști, iar ceva mai
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
Szarvas József, interpretul ceferistului șchiop, dispus la orice sacrificii pentru binele alor săi, protagonistul din Avem o singură viață. Tineri furioși ai timpului prezent, Cristian Iacob - fiul din Privește înainte cu mînie, boxerul din Pepe și Fifi - și Costel Cașcaval - soldatul răzvrătit din Terminus Paradis - s-au plasat în compania colegului Szabó Gyözö, unul dintre Băieții răi ai filmului laureat la ediția princeps, competitivă, revenit la această rundă în ipostază de delincvent ghinionist - hoț de mașini și spărgător de bănci. Stilul
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]