1,206 matches
-
care n’are răbdarea de a aștepta sedimentarea evenimentului. Ah! M’a luat gura pe dinainte: Sedimentarea e ceva chiar rapid, ca separarea nisipului de apa În care a fost suspendat. Ar trebui mai degrabă să cobor la coloizi, unde solidul e cu mult mai fin și, implicit, separarea lutului de apă de exemplu are suficient timp pentru a promova Încă ceva: maturarea; chiar așa se cheamă. Iată un termen mai potrivit, mai mult, el Îmi Întărește gândul din spatele cuvintelor: Lumea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu un cutremur în lumea literelor române!... Când treci și de ultima filă a cărții lui Mareș îți vine să exclami: ce ne-grabă temeinică impune tradiția ardeleană, cât de serioși pe meserie pot fi autorii acelui spațiu, cât de solid știu a construi o carte prin contrast cu spumegarea superficială a Dâmboviței, mereu în fierbere și etern ne-limpede în esențe... D ouă cărți, însumând peste 400 de pagini, au apărut la o editură din... Pașcani și le semnează un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
indiană. Marcel nu glumea, dar, ca să fiu sinceră, sus-amintitele feline mă îngrijorau mult mai puțin decît imenșii păianjeni care se legănau deasupra capetelor noastre, agățați în fire diafane, din care puteau să se lanseze în gol, în orice moment. Dacă solidele 4x4 ofereau o oarecare siguranță în ceea ce privește eventualele jivine patrupede, faptul că vehiculele erau deschise ne expunea în permanență oricărui atac arachnean. Pînă la urmă, în afara asalturilor obișnuite ale țînțarilor excitați de scurta ploaie tropicală ce căzuse pe la amiază, nu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
in Romania, 1860-1940: A Debate on Development in a European Nation, University of California Press, Berkely, 1978. 26. Chirot, „Ideology”, pp. 378-411. 27. Chirot, „Ideology”, p. 392. 28. Vezi, de exemplu, Jowitt, Social Change. 29. Marshall Berman, All That Is Solid Melts Into Air, Penguin, New York, 1988, p. 16. 30. Virgil Nemoianu, „Variable Sociopolitical Functions as Aesthetic Doctrine: Lovinescu vs. Western Aestheticism”, În Jowitt, Social Change; Dumitru Micu, „Gândirea” și gândirismul, Minerva, București, 1975. 31. Leon Volovici, Nationalist Ideology and Antisemitism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
cunoașterea operei și activității sale, Editura Științifică, București, 1965. Banac, Ivo, și Verdery, Katherine (eds.), National Character and National Ideology in Interwar Eastern Europe, Yale Center for International and Area Studies, New Haven, Conn., 1995. Berman, Marshall, All That Is Solid Melts into Air, Penguin, New York, 1988. Bock, Gisela, „Racism and Sexism in Nazi Germany: Motherhood, Compulsory Sterilization, and the State”, În Renate Bridenthal, Atina Grossmann, și Marion Kaplan (eds.), When Biology Became Destiny: Women in Weimar and Nazi Germany, Monthly
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
mijloc de a atrage milostivirile cerurilor asupra lor; - mărturisirea credinței lui Hristos, supunerea față de Pontiful Roman, de Episcopul diecezan și de parohul propriu încadrează pe membrii Ordinului în adevărata Biserică a lui Hristos, îi înrolează în acea armată atât de solid închegată a cărei izbândă e sigură, căci Hristos e în fruntea ei și precum El a biruit, tot așa vor birui și acei care se luptă în armata lui Hristos; - scapularul și cingătoarea sunt o chezășie a ocrotirii Sf. Francisc
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fără a ține seama de structura substanțelor. Din acest punct de vedere, gazele sunt substanțe ce nu au volum și nici formă proprie, manifestând tendința de a umple uniform spațiul accesibil. Lichidele au volum propriu dar nu și formă iar solidele au și formă și volum propriu, dar prezintă o anizotropie a proprietăților. 2) din punct de vedere statistic substanțele sunt formate din molecule, atomi, ioni care se mișcă și interacționează, iar proprietățile substanțelor se deduc din structura lor internă, din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Sub acțiunea forțelor capilare, suprafața liberă a lichidelor se curbează (fig. 1.2.). Figura 1.2. Fenomene de capilaritate Asemănările între lichide și gaze sunt lipsa formei proprii și mișcarea haotică a moleculelor datorată agitației termice. Asemănările între lichide și solide sunt existența unei ordini la mică distanță între 18 molecule, atomi, ioni și numărul de coordinație care este întâlnit atât la solide cât și la lichide. Din cauza aranjării mai puțin compacte ca la solide, lichidul are densitatea mai mică. Între
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
agitației termice. Asemănările între lichide și solide sunt existența unei ordini la mică distanță între 18 molecule, atomi, ioni și numărul de coordinație care este întâlnit atât la solide cât și la lichide. Din cauza aranjării mai puțin compacte ca la solide, lichidul are densitatea mai mică. Între particulele unui lichid se pot forma legături ionice, metalice, de hidrogen, van der Waals. Datorită acestora pot apărea asociații formate din mai multe particule. 1.1.2.1. Căldura de vaporizare La presiune constantă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
80 86%. 1.1.3. Starea solidă Spunem că o substanță este în stare solidă atunci când are formă proprie și volum determinat din punct de vedere macroscopic. În realitate, substanțele solide se împart în funcție de aranjamentul intern al particulelor componente, în solide amorfe și solide cristaline. O clasificare mai nouă evidențiază alte două forme de existență a stării solide, solidele magnetice și solidele radioactive. 1.1.3.1. Starea solidă amorfă Se referă la o formă neorganizată a particulelor componente. Se întâlnește
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
proprie și volum determinat din punct de vedere macroscopic. În realitate, substanțele solide se împart în funcție de aranjamentul intern al particulelor componente, în solide amorfe și solide cristaline. O clasificare mai nouă evidențiază alte două forme de existență a stării solide, solidele magnetice și solidele radioactive. 1.1.3.1. Starea solidă amorfă Se referă la o formă neorganizată a particulelor componente. Se întâlnește doar o omogenitate statistică. Starea solidă amorfă implică absența formelor geometrice proprii și o comportare asemănătoare cu lichidele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
determinat din punct de vedere macroscopic. În realitate, substanțele solide se împart în funcție de aranjamentul intern al particulelor componente, în solide amorfe și solide cristaline. O clasificare mai nouă evidențiază alte două forme de existență a stării solide, solidele magnetice și solidele radioactive. 1.1.3.1. Starea solidă amorfă Se referă la o formă neorganizată a particulelor componente. Se întâlnește doar o omogenitate statistică. Starea solidă amorfă implică absența formelor geometrice proprii și o comportare asemănătoare cu lichidele față de acțiunea temperaturii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
acestuia, energia suplimentară este degajată sub formă de căldură în reacțiile exoterme sau este absorbită pentru formarea produșilor de reacție în reacțiile endoterme. 3.2.1.3.2. Cataliza eterogenă Se produce între reactanți și catalizatori care constituie faze diferite: solid - gaz, solid - lichid, lichid - gaz, lichid - lichid. Cinetica acestor procese este în principiu aceeași cu cea a reacțiilor catalitice omogene în privința formării complexului activat. Deoarece reacțiile se petrec numai la suprafața catalizatorului, înseamnă că mărimea și proprietățile suprafeței, compoziția chimică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suplimentară este degajată sub formă de căldură în reacțiile exoterme sau este absorbită pentru formarea produșilor de reacție în reacțiile endoterme. 3.2.1.3.2. Cataliza eterogenă Se produce între reactanți și catalizatori care constituie faze diferite: solid - gaz, solid - lichid, lichid - gaz, lichid - lichid. Cinetica acestor procese este în principiu aceeași cu cea a reacțiilor catalitice omogene în privința formării complexului activat. Deoarece reacțiile se petrec numai la suprafața catalizatorului, înseamnă că mărimea și proprietățile suprafeței, compoziția chimică a stratului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Deoarece reacțiile se petrec numai la suprafața catalizatorului, înseamnă că mărimea și proprietățile suprafeței, compoziția chimică a stratului superficial etc. intervin asupra reacției chimice. Interacțiunea dintre catalizator și reactanți are loc prin procesul de adsorbție (atragere și reținere la suprafața solidului a moleculelor din mediul de reacție). Suprafețele catalizatorilor nu sunt perfect plane. Ele prezintă diferite tipuri de asperități: peak-uri (atomi proeminenți), creste (muchii de cristalite), văi (pori, spații înguste). Atomii proeminenți sunt mai slab legați de restul rețelei și deci
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
va tinde de la sine să anuleze, pe cât posibil, efectul acestui factor. Factorii care influențează echilibrul chimic Poziția echilibrului chimic poate fi deplasată sub influența presiunii, temperaturii și concentrației. 1) Variația presiunii Presiunea nu influențează perceptibil viteza de reacție în cazul solidelor sau lichidelor deoarece volumele ocupate de ele nu variază sesizabil sub influența presiunii. În cazul gazelor, avem două tipuri de reacții: 51 a) reacții care decurg fără variație de volum și în acest caz poziția echilibrului nu este influențată de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și variabilitate mare legată de alegerea metodei de separare. O analiză cromatografică se rezumă în general la următoarele concepte fundamentale: • proba este dizolvată în faza mobilă; • faza staționară este cel mai frecvent un lichid adsorbit la suprafața unor particule de solid utilizate pentru a împacheta coloana; • faza mobilă este trecută peste faza staționară nemiscibilă; aceasta etapă se numește eluție; • solutul care are o mare afinitate față de faza mobilă se va mișca prin coloană foarte încet; • componenții probei se vor separa în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi descrisă în cadrul chimiei coloidale, ca aplicație a adsorbției. 7.2. Cromatografia de gaze Baza separărilor în cromatografia gazoasă constă în distribuția componenților între o fază staționară lichidă sau solidă și o fază mobilă gazoasă. Când faza staționară este un solid, are loc un mecanism de adsorbție, iar când este un lichid nevolatil pe un suport inert, distribuția se realizează printr-un mecanism de repartiție. Cromatografia de gaze se aplică în analiza substanțelor gazoase sau volatile și termic stabile. Metoda este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
nu sunt udate, liofobe. Dacă lichidul este apa, suprafețele se numesc hidrofile și respectiv hidrofobe. În aceste cazuri trebuie ținut cont de forțele intermoleculare care se exercită între molecule diferite. Dacă forțele de atracție dintre moleculele lichidului și cele ale solidului - forțe de adeziune - sunt mai mari decât cele exercitate între moleculele lichidului - forțe de coeziune, suprafața solidului este liofilă. Dacă în schimb, forțele de coeziune sunt mai mari decât cele de adeziune, suprafața este liofobă. 107 Exemplul 1: se așează
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cazuri trebuie ținut cont de forțele intermoleculare care se exercită între molecule diferite. Dacă forțele de atracție dintre moleculele lichidului și cele ale solidului - forțe de adeziune - sunt mai mari decât cele exercitate între moleculele lichidului - forțe de coeziune, suprafața solidului este liofilă. Dacă în schimb, forțele de coeziune sunt mai mari decât cele de adeziune, suprafața este liofobă. 107 Exemplul 1: se așează o picătură de lichid pe o suprafață liofilă. Există trei faze în contact: (1) - lichidul, (2) - vaporii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
forțele de coeziune sunt mai mari decât cele de adeziune, suprafața este liofobă. 107 Exemplul 1: se așează o picătură de lichid pe o suprafață liofilă. Există trei faze în contact: (1) - lichidul, (2) - vaporii saturați ai lichidului și (3) - solidul (fig. 1.2.). Suprafața exterioară a picăturii formează cu solidul unghiul φ, denumit unghi de racord, măsurat în faza lichidă. Deoarece există trei faze în contact, suprafețele lor de separare se caracterizează prin trei valori ale tensiunilor superficiale: σ12 - lichid
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suprafața este liofobă. 107 Exemplul 1: se așează o picătură de lichid pe o suprafață liofilă. Există trei faze în contact: (1) - lichidul, (2) - vaporii saturați ai lichidului și (3) - solidul (fig. 1.2.). Suprafața exterioară a picăturii formează cu solidul unghiul φ, denumit unghi de racord, măsurat în faza lichidă. Deoarece există trei faze în contact, suprafețele lor de separare se caracterizează prin trei valori ale tensiunilor superficiale: σ12 - lichid - vapori; σ32 solid - vapori; σ31 - solid - lichid. Aceste forțe sunt
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a picăturii formează cu solidul unghiul φ, denumit unghi de racord, măsurat în faza lichidă. Deoarece există trei faze în contact, suprafețele lor de separare se caracterizează prin trei valori ale tensiunilor superficiale: σ12 - lichid - vapori; σ32 solid - vapori; σ31 - solid - lichid. Aceste forțe sunt tangente la suprafețele de separare respective și orientate în sensul micșorării suprafețelor date. Echilibrul celor trei forțe este dat de relația: σ12·cos φ + σ31 = σ32 sau cos φ = (σ32 σ31)/ σ12 Ecuația este cunoscută sub
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
1.3.). În tabelul următor sunt date valorile unghiului de racord ce caracterizează umectarea unor corpuri solide cu apa la limita cu aerul. Se observă că parafina nu este umectată de apă, dar cuarțul este perfect udat. Tabel 1.1. Solid Cuarț Grafit Talc Sulf Parafină φ 00 550 600 690 780 1060 Dacă suprafața solidă nu este perfect netedă, ci rugoasă, valorile unghiului de racord obținute pentru același lichid vor fi variabile, în funcție de amplasarea picăturii pe un „deal” sau într-
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
patru cazuri: a) suprafața interfazică este lichidă: faza 1 este un lichid iar faza 2 un gaz; b) suprafața de separare este lichidă: fazele 1 și 2 sunt două lichide nemiscibile; c) suprafața interfazică este solidă: faza 1 este un solid iar faza 2 este gazoasă; d) suprafața de separare este solidă: faza 1 este solidă în contact cu faza 2 lichidă. După natura interacțiunii dintre substanța adsorbită și adsorbant, se deosebesc: adsorbția fizică (adsorbția van der Waals) - în acest caz
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]