931 matches
-
literatura românească” referitor la „Prefață”, apoi cu „Observațiuni” ale cititorilor la articolele publicate. Paginile gazetei au găzduit poezii ale numeroși autori români precum: Lăcrămioarele, Strigoiul, Adio Moldovei - de Vasile Alecsandri, O fată tânără pe patul morții, Mircea cel Mare și solii, Ștefan cel Mare și maica sa de D. Bolintineanu, Ruinele de la Târgoviște și Păstorul întristat, de Vasile Cârlova, Profeția scrisă în anul 1839 și împlinită în 1849 - de Vasile Pogor, Umbra lui Mircea La Cozia de D. Alesandrescul (în loc de Grigore
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
alte verdețuri, din carne de miel, sfaturi pentru păstrarea și curățirea blănurilor, a hainelor de astrahan. Publicația are cuvinte de mulțumire pentru unii din sponsorii săi, exprimându-le recunoștință. * ... Pe lângă ceea ce e tipărit în condiții grafice fără cusur, această nouă solie a scrisului bucovinean, „lucrarea aduce un material ales și bine pus la punct. Frumos redactată și cu mult gust artistic, revista Căminul nostru aduce un aport real femeii române din Bucovina. E o revistă utilă care-și înțelege rolul în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
urmând să continue cu nr.6, Anul XI (1914-1923) care va apare în preajma Paștelui. Cititorii și colaboratorii de odinioară ai singurei reviste literare din Bucovina, vor primi cu siguranță și de astă dată, cu aceeași dragoste ca în trecut primăvăratica solie propovăduitoare și alinătoare de suflet românesc. (Din Deșteaptă-te române, nr.5/18 martie 1923). * Lumea noastră, revistă editată de profesorii Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți și Comitetul școlar de pe lângă această școală. Redactor responsabil Dimitrie Rusceac
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dela Papa. Lui Cazimir Craiu îi naște regina al unsprezecelea prunc. Matiaș vra să se însoare a doua oară și să ia zestre. În primăvara anului 1476 Ștefan coboară în Țara de jos. La 22 Maiu se afla la Iași. Solie turcească pentru bir robii din războiul dela Racova, mai ales Piri-beg fiul lui Isac bei. Ștefan respinge solii. Mahomet vine asupra Moldovei. 22 Mai, Varna. Socoteli ale Venețienilor pentru niște cheltuieli ale oamenilor lui Ștefan (200). Cazimir umblă lela prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oară și să ia zestre. În primăvara anului 1476 Ștefan coboară în Țara de jos. La 22 Maiu se afla la Iași. Solie turcească pentru bir robii din războiul dela Racova, mai ales Piri-beg fiul lui Isac bei. Ștefan respinge solii. Mahomet vine asupra Moldovei. 22 Mai, Varna. Socoteli ale Venețienilor pentru niște cheltuieli ale oamenilor lui Ștefan (200). Cazimir umblă lela prin Lehia sub cuvânt că se gătește. Matiaș e cu gândul la nuntă. Domnul vine la Bârlad cu oastea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Hărman. 14 Sept. 1472 vine Maria Paleologu. 18 Nov. 1473 războiu cu Radu. Laiotă. Boierii Brăileni batjocoresc pe Vodă. Jderii se duc și prind pe Brăileni (împreună cu Grigori Gogolea, care a venit cu entuzisam în slujba Voievodului creștin). 1474 vara Solie dela Turci. 1475 iarna Podul Înalt. Samoilă Strâmbă-lemne Onofrei Sfarmă-piatră Izvorul alb Amfilohie Șendrea Stratonic cel nebun 45 de ani canonul muțeniei, vara canonul umbletului analoghion egumen Varlaam dela Zografu Pehlivan, cățelul Jderului celui mic fumuriu zbârlit ca Tărăbuță. Niță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scaun a fost așezat Basarab cel bătrân Laiotă feciorul lui Dan Voievod, care domnise în Muntenia cu 20 ani în urmă pribeag la Sighișoara cu Basarab cel tânăr. După războiul la Munteni, Domnul își așază tabăra la Vaslui. 1474 nov. solie dela Turci p. cetăți. în toamna lui 1475 soli la toți craii și domnii creștini, p. ajutor. Leac bun pentru răni, rosături rele, veninuri etc. Piatra șerpilor o piatră albă expusă la soare unde șerpoaicele și șerpii se soresc încolăciți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cel Orb se naște la 9 Martie 1479 Alexandru, primul copil al lui St.V.V. s-a căsătorit la 1489 cu fata lui Bartolomeu Draghe (Birtok) +1496 Două fiice Maria + 1518 Ana + 1498 Stratonic Călugărul cel nebun se duce în solie la sfântul Munte, unde a mai rămas răsunetul slovei împăraților creștini dela Bizanț. Acolo află vești felurite e spionajul de atunci, făcut de cuvioșii monahi. Despre muntele Atos Toate lucrurile aceste, le spune Unde păgânul păsește cavalerul când îl trimite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iuga vist. Dajbog pah. Toma stolnic Ile Huru comis Ceva cu pivnicerul dela Cotnari Feliu Vaslui, 13 Iulie 1471 Suhodolschi, ambasadorul regelui Poloniei. Conv. cu arhim. (pag. 311) col II Vaslui 1474 29 Noem. Paul Ogniben cu trimiși dela Asan-beg solie se oprește în tabără la Vaslui și Ștefan îi recomandă Papei Suc. 24 Oct. 1471 Stanciu & Mârza ș.c.l. Poenița Calului 22 Ian. 1472 Teoctist-Tarasie-Ivanichie (Rădăuți) 25 April 1472 Radu Gangur Ion Ciocârlie 8 Ian. 1473 7 Maiu 1473
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că-i va întoarce patru sate. Printre cei care pribegiseră cu Petru Aron se afla și Stanciul (Marele), fost pârcălab de Cetatea Albă. El era căsătorit cu o fată a lui Alexandru cel Bun, Cneajna. În 1468, când merge în solie în Polonia, era tot pârcălab de Cetatea Albă. Moare în 1479, a treia zi după soția sa, Cneajna. Un alt pribeag era Duma Braevici (al lui Brae), prezent în Sfatul Domnesc în 1441. Din 1443 a fost mare vornic până în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era de temut că va primi sprijin polon pentru recucerirea scaunului Moldovei. Starostele Podoliei îi și împrumutase lui Petru Aron o sumă de bani. În mod obișnuit, într-o asemenea situație, Ștefan ar fi trebuit să trimită regelui polon o solie, prin care să-i solicite recunoașterea ca domn al Moldovei. Era o practică pe care o întâlnim în situații similare, în vremea schimbărilor de domnie dintre anii 1432-1457. O recunoaștere oficială de către regele polon, a noului domn, avea darul să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care, chiar daca nu sunt impunătoare, așa cum sunt acțiunile politice și militare, ne îngăduie în schimb să ne facem o imagine asupra vieții cotidiene din Moldova lui Ștefan cel Mare. În fruntea boierilor care semnau privilegiul din 1460, după mitropolit și solii poloni, stăteau Duma Braevici și Stanciul, cei care reveniseră de curând din Polonia. Martori ai privilegiului erau și doi nobili poloni, „sfetnicii craiului, pan Halețchi și pan Bogovschi, cari tocmai pe vremea aceasta petrec la noi în solie din partea domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mitropolit și solii poloni, stăteau Duma Braevici și Stanciul, cei care reveniseră de curând din Polonia. Martori ai privilegiului erau și doi nobili poloni, „sfetnicii craiului, pan Halețchi și pan Bogovschi, cari tocmai pe vremea aceasta petrec la noi în solie din partea domnului nostru a craiului”. Este o mărturie că, după 1459, au loc tratative între Ștefan cel Mare și regele polon. Dlugosz, cronicarul polon, contemporan evenimentelor, ne relatează că în acest an regele a trimis soli ,,și la voevodul Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privilegiul pe care Ștefan 1-a acordat liovenilor, din cuprinsul căruia aflăm de existența unor soli ai regelui la Suceava. Pentru întărirea unui privilegiu comercial nu era nevoie de prezența unor soli regali din care cauză documentul nu înregistra prezența soliei. Considerând știrea lui Dlugosz ca adevărată, ne îngăduim să facem unele apropieri între tratativele moldo-polone din vara anului 1460 și plecarea lui Petru Aron din Polonia. Se poate ca tocmai în această vreme să se fi reglementat și situația acestuia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să aibă cît mai mulți vasali. Dacă nu puteau impune o vasalitate reală cu multiple obligații reciproce, se mulțumeau, atunci când unii principi erau prea puternici, cu o suzeranitate nominală, bazată numai pe acte scrise sau pe declarații verbale în fața unor solii. Suzeranitatea nominală joacă de fapt în evul mediu rolul alianțelor moderne. (Interesant de reținut e faptul că primul care s-a străduit să demonstreze caracterul de alianță al relațiilor dintre Țările Române, Polonia și Ungaria a fost Șincai). Putem să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
De la Brașov, regele pornește spre Moldova și, trecând prin pasul Oituzului, ajunge la 19 noiembrie la târgul Trotușului, unde stă până la 22 noiembrie. Prin Bacău, regele ajunge la Roman la 29 noiembrie, unde stă până la 4 decembrie. Aici sosește o solie moldoveană, dar nu se ajunge la nici o înțelegere. La 7 decembrie începe marșul spre Nord, din valea Siretului oastea regelui deplasându-se pe valea Moldovei. În seara zilei de 14 decembrie regele ajungea la Baia. Bonfinius, ca și Dlugosz, menționează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare, omul predestinat de soartă, care a știut să depășească momente foarte dificile. Un document care pare să sugereze că Ștefan cel Mare a fost înfrânt la Baia este Legacio per Dominum Marcissum Choranczycz exponenda. Nu este vorba de o solie a lui Choranczycz în Moldova, cum s-a crezut uneori, ci de o expunere a acestuia față de senatorii poloni, a unei informări cerută de rege. Traducerea ne arată și ea acest lucru: „Solie de înfățișat prin mijlocirea Domnului marchiz”... Regele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Choranczycz exponenda. Nu este vorba de o solie a lui Choranczycz în Moldova, cum s-a crezut uneori, ci de o expunere a acestuia față de senatorii poloni, a unei informări cerută de rege. Traducerea ne arată și ea acest lucru: „Solie de înfățișat prin mijlocirea Domnului marchiz”... Regele polon a cerut să fie informat în legătură cu evenimentele din Moldova. I-au venit scrisori din mai multe părți. Choranczycz n-a făcut altceva decât să extragă esențialul, să-l prezinte senatorilor, care urmau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de boieri mai mici i-a tras în țeapă. De aceea, dacă o putere militară ar năvăli în Moldova, ar putea să ocupe țara cu foarte mare ușurință. Matei ar fi putut-o face, de n-ar fi fost o solie turcească. Sultanul îi oferea regelui toate ținuturile regatului său, pe care le cuceriseră turcii, și pe deasupra Bulgaria și Moldova de Sus. Ceea ce este de presupus că regele va accepta o asemenea ofertă extraordinară. Din care cauză el va arăta o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zvonuri, Matei ar fi părăsit Moldova și din cauza unei epidemii de ciumă. Alții spuneau că sosirea solului turc l-ar fi decis să plece, dar, probabil, că s-au întrebat și unii sfetnici ai regelui polon, nu putea să primească solia ca un rege victorios în Moldova ? Șerban Papacostea, publicând raportul lui Choranczycz, a fost convins că boierii l-au trădat pe Ștefan, din care cauză una dintre cele mai mari crize ale domniei lui Ștefan s-a consumat în 1467
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
totuși de organizarea de către regele Ungariei a unei noi campanii împotriva Moldovei, pregătirile lui Matei neconstituind un secret. După Ivașcu Denco, cel care-i ducea regelui polon scrisoarea lui Ștefan din 1 ianuarie 1468, domnul român a trimis o nouă solie formată din Stanciul, pârcălabul Cetății Albe, și Toader Prodan, pisarul. În urma tratativelor duse de cei doi soli ai lui Ștefan cel Mare, regele avea să trimită și el doi soli în Moldova, pe Dobieslaw Bieszowski, castelan de Belz și pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o incursiune a tătarilor de pe Volga în Moldova, în anul 1469. Moldovenii i-au alungat, dar, într-o a treia ciocnire, victorioși au fost tătarii. Moldovenii au reușit, însă, să-l prindă pe fiul hanului Manyak. Hanul a trimis o solie formată din o sută de oameni, care i-au cerut lui Ștefan să-i elibereze fiul, altfel îl va pedepsi aspru. „Însă Ștefan, bărbat cu suflet mare, mâniat de acea solie, care pe altul poate l-ar fi îngrozit, nesocotind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prindă pe fiul hanului Manyak. Hanul a trimis o solie formată din o sută de oameni, care i-au cerut lui Ștefan să-i elibereze fiul, altfel îl va pedepsi aspru. „Însă Ștefan, bărbat cu suflet mare, mâniat de acea solie, care pe altul poate l-ar fi îngrozit, nesocotind amenințările lui Manyak, taie pe fiul aceluia în patru bucăți în fața solilor, pe soli îi trase în țepi, afară de unul, pe care cu nasul tăiat, îl trimise la Manyak să-i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turcului și nici lui”. Exact ceea ce scrisese și Matei nobililor poloni cu doi ani mai înainte. Cazimir îl amenință pe Ștefan că, dacă nu depune jurământ, îl va socoti dușman. Domnul, pentru a-l împăca pe rege, a trimis o solie formată din Stanciul, pârcălabul Cetății Albe și Iuszko (Iuga) postelnic. Solii îl conving pe rege că domnul nu a putut să vină, dar promitea că, la 1 mai, din anul viitor, va depune omagiul, indiferent de greutățile pe care le-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
octombrie, sultanul era încă în Asia, ceea ce însemna că scurgerea trupelor turcești spre Europa avea să dureze toată toamna. Spre realizarea unui front antiotoman, Ștefan cel Mare încearcă să încheie pacea cu foștii săi dușmani, genovezii din Caffa. Din cuprinsul soliei moldovenești trimisă la Veneția în 1477, reiese că domnul „avea jurăminte și învoieli” cu „principii creștini și vecini cu dânsul”, din care cauză acești principi trebuia să fie gata să-l ajute pe cel împotriva căruia ar fi mers turcul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]