770 matches
-
raportarea la cercetările mai vechi de mitologie și folclor despre mitul soarelui și al lunii susțin relaționarea numelui cu acest mit și proiectează povestea în rândul iubirilor imposibile. Ca o legitimare în plus, I.P. Culianu situează în momentul sacru al solstițiului de vară ""nunta" mitică, alchimică și mistică a Soarelui și Lunii, căci în acel moment intră soarele în semnul Cancerului, dominat de lună"13. Întruchipările mitologice ale numelor aparțin unei mitologii pe care o construiește Eliade, iar mitul (recreat) al
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
făclie, numele protagonistei a fost interpretat ca "femeia-lumină" (Sabina Fânaru, op. cit., p. 222.). 37 Matei Călinescu, op. cit., p. 64; termenul semnificativ este folosit și în legătură cu numele principalelor personaje din Noaptea de Sânziene: Ioana, Ileana, Ștefan (op. cit., p. 107), iar etimologia solstițiului este considerată relevantă. De asemenea, în analiza consacrată prozei Pelerina observă plasarea acțiunii într-o perioadă a anului de o importanță cardinală în mitologia dragostei, solstițiul de vară (p. 156). 38 Pentru Ștefan Borbély, sensul dobândirii un nou nume, a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
principalelor personaje din Noaptea de Sânziene: Ioana, Ileana, Ștefan (op. cit., p. 107), iar etimologia solstițiului este considerată relevantă. De asemenea, în analiza consacrată prozei Pelerina observă plasarea acțiunii într-o perioadă a anului de o importanță cardinală în mitologia dragostei, solstițiul de vară (p. 156). 38 Pentru Ștefan Borbély, sensul dobândirii un nou nume, a unei noi identități, este unul gnostic, ca și faptul că Mavrodin se numește Andrei, din gr. aner, andros, "om" ("recurența acestui nume se cuvine să dea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ipoteza etimologică pe cultul Dianei, Sânzienele împrumutând numele lor importantei sărbători creștine a sfântului Ioan Botezătorul, p. 231, nota 38); numele Iancu și Enache, ca variante ale lui Ion, au fost analizate de către Sabina Fânaru, op. cit., p. 233, în legătură cu sărbătoarea solstițiului, în studiul despre numele proprii ale narațiunii În curte la Dionis. 219 Eugen Simion, op. cit., p. 194. 220 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Paralela 45, Pitești, 2008, p. 865. 221 Mircea Eliade, Proză fantastică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 314-315; Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele inițiatice și riturile agricole - Noaptea Sfântului Andrei, solstițiul de vară, misterul topitoriilor metalelor prețioase, teme care conduc către izvorul etern de creație, prezența fantastică. 542 Doina Ruști, op. cit., p. 109. 543 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 178. 544 Idem, Istoria
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ceva lucește, freamătă, prinde a se închega, încolțește în golul începutului; nu apare în fenomenalitatea manifestării, ci se dă subversiv în așteptarea unui alt-ceva neașteptat, a noului răsărit de deasupra oricărui orizont: " Vom aștepta răsăritul tuturor înțelesurilor,/ Drum viu între solstiții și norme;/ Cu viața în adevăratele piscuri ale soarelui/ Și nu în trecătoarele forme". În lumina înțelesului absolut, înțelegerea e în așteptare, înscrisă în dinamica ascendentă a imaginii. Căci imaginea se naște în chiar nașterea sensului; dacă ea e orientată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în adevăratele piscuri ale soarelui/ Și nu în trecătoarele forme". În lumina înțelesului absolut, înțelegerea e în așteptare, înscrisă în dinamica ascendentă a imaginii. Căci imaginea se naște în chiar nașterea sensului; dacă ea e orientată pe drumul viu "între solstiții și norme", înseamnă că numește mișcarea - planul instabil, înclinat - între maximul dezechilibru și aducerea la identic. Aici însă disproporția solstițială - posibilul extraordinar - este un inegalabil, altul imaginii imposibil de absorbit în orizontul identității. Or ceea ce nu poate fi egalat - coborât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ei stihial (elementarizant), tendința de a afla forma originară ce hrănește începutul și dezvoltarea unei creații. Cf. Orizont și stil, în Lucian Blaga, Opere 9. Trilogia culturii, ed. cit., pp. 156-175. 20 Pe multe drumuri, în vol. Nebănuitele trepte. 21 Solstițiul grădinilor, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 22 Cerească atingere, în vol. La cumpăna apelor; Schimbarea zodiei, în vol. Nebănuitele trepte. 23 Rune, în vol. La cumpăna apelor; Ioan se sfâșâie în pustie, în vol. Lauda somnului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
engleză în original, n. t.). 1 O milă suedeză = 10 km. (n. t.) 1 Institutul de Cercetări al Armatei (abreviere suedeză în original, n. t.) 2 Sărbătoare care marchează începutul verii; din anul 1953 se celebrează în prima sâmbătă de după solstițiul de vară. (n. t.) 3 Aprox. fratele-priboiului (Geranium sylva-ticum). Tradiția populară suedeză spune că dacă o fată culege șapte flori din specii diferite și doarme cu ele sub pernă în noaptea de midsommar, i se va arăta alesul. (n. t
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
singur. Există flori umane ce se vor admirate, flori ce induc bucuria, liniștea. Există și flori cu care ne putem împodobi viața, casa, sufletul... Alături de flori, cupa de sake, Dulce și aromat, Precum trupul înfierbântat al gheișei. E iarnă! La solstițiul de iarnă (22 decembrie), când ziua e mai scurtă decât noaptea, se face baie în apă fierbinte cu aromă de fructe de „Yuzu”, care vor aduce noroc și sănătate. După îmbăiere urmează masa tradițională: supă de dovleci, terci din boabe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
au scos „cu o regularitate puțin obișnuită” la timp nu numai revista, dar editura a dat și alte lucrări. A tipărit „Tarot” sau „Călătoria omului”, de Mircea Străinul, „Costea” cor bărbătesc de Paul Constantinescu, „Intrare în pădure” de Aurel Marin, „Solstiții” de George Drumar, „Divertisment” de Mircea Streinul. Când intră în al doilea an de apariție, Iconar privea nu numai în urmă, dar mai ales înainte: „Vom continua să luptăm cu îndârjire, căci cauza noastră e o cauză dreaptă. Nimic nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ar simplifica lucrurile. - Vacanța noastră pascală nu durează decât o săptămână, 9-16 aprilie, întrucât, într-o țară protestantă, Paștele nu prea are importanță, dar Crăciunul are una cu atât mai mare, vacanța universitară de Crăciun cuprinzând 7-8 săptămâni. Pur păgânism, solstițiul hibernal al strămoșilor noștri fiind cel care domină de fapt ciclul sărbătorilor. - În ceea ce privește datele conferințelor, ar fi mai bine să-l lăsăm pe decan să le fixeze în cadrul sejurului dvs., fiindcă, în același timp, avem și vizita unui arheolog olandez
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Paris, 2003; versiune românească: Mircea Eliade, prizonierul istoriei, București, 2005 și 2007. Cu privire la ansamblul lucrărilor lui Mircea Eliade și al traducerilor, vezi Mircea Handoca, Mircea Eliade. Biobibliografie, București, 1997. Amintirile sale: Memorii, vol. I, Promisiunile echinocțiului 1907-1937, vol. II, Recoltele solstițiului 1937-1960, București, 1991, sunt importante atât În ce privește propria carieră — inclusiv autojustificările de ordin politic —, cât și atmosfera intelectuală din România În perioada interbelică; ele invită la o lectură paralelă cu Jurnalul lui Mihail Sebastian (cei doi au fost prieteni apropiați
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
masă. Scorul acesta califică ambele echipe în faza următoare a competiției, în dauna Norvegiei. Toată lumea exultă la cele două goluri înscrise pe final de spanioli. Ibericii, orice s-ar zice, adaugă mai multă culoare turneului. Astăzi, 21 iunie, a fost solstițiul de vară. O zi lungă, încărcată de impresii, cu câteva reprize de ploaie și o furtună. E ultima noapte petrecută în Vestul prosper înainte să intrăm pe drumul denivelat al Estului. Lumea de acasă îmi pare mult prea îndepărtată, minusculă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
esențială se instituie între „timpul social și Marele Timp mitic, sau timpul hieroistoriilor”. Acesta din urmă este caracterizat de similitudinea cu ritmurile ample - „alegerea acestei microtemporalități sacre se află în strânsă legătură cu marile conjuncții cosmice: simbolismul lunar sau solar, solstițiile sau echinocțiile reprezintă timpuri intense pentru toate diviziunile timpului”. În creațiile folclorice investigate lunarul ține de inițierea feminină, în timp ce soarele reprezintă modelul eroic și călăuza psihopompă pentru fecior, iar solstițiul de iarnă este momentul propice pentru captarea energiilor primare. Timpul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
strânsă legătură cu marile conjuncții cosmice: simbolismul lunar sau solar, solstițiile sau echinocțiile reprezintă timpuri intense pentru toate diviziunile timpului”. În creațiile folclorice investigate lunarul ține de inițierea feminină, în timp ce soarele reprezintă modelul eroic și călăuza psihopompă pentru fecior, iar solstițiul de iarnă este momentul propice pentru captarea energiilor primare. Timpul mitic, identificat în momentul când „«existența a ajuns la ființă și în care a început istoria naturală»” se plasează „la începutul și în afara devenirii”. De aici începe durata cronologică, dar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și victimei, o poate Înșela. Cândva, vechea Dacie avea un calendar extrem de precis, alcătuit pe baze astronomice, ce sincroniza ritmul vieții unui popor pe care doar inzii Îl depășeau ca număr. Vechiul An Nou, actualul Crăciun, cădea astfel mereu la solstițiul de iarnă, ușor de aflat și fără greș. Viața creștină s’a sincronizat Însă după calendarul iulian, un calendar destul de aproximativ. Iar ortodocșii l’au păstrat multă vreme, În ciuda evidentei erori, chiar după ce el a fost corectat prin calendarul gregorian
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de egală rezistență”, iar inginerul Eiffel i-a copiat ținuta hieratică pentru celebrul său turn. Atâtea dovezi de negentropie au determinat pe strămoșii noștri să sacralizeze bradul. L’au Închinat zeilor, chiar ca ofrandă de Anul Nou, arzând În noaptea solstițiului, când Soarele epuizat are nevoie de ajutor, o crăcană unind anul vechi cu acela nou, crăcană de care bradul e plin până la ultima rămurică. L’au sacrificat chiar oamenilor, dar acelora negentropici, deosebiți ca prezent și devenire virtuală, precum acei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
seara, noaptea, dimineața devin simboluri ale unor largi intervale de timp. Vara ce-a trecut, iarna, vara ce vine; două veri, când Soarele e “sus” și puternic, respectiv o iarnă, când Soarele e “dedesubt” și slab. Toate Încap În momentul solstițiului, fenomen astronomic ciclic, acela ales de strămoșii noștri. Și l’au subliniat cu datini. Și acum intervine ecologia, căci vara Înseamnă Viață vizibilă, iar iarna una ascunsă. Am spus de atâtea ori că, după o vară, vegetația, adică puntea dintre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
privire a naturii și universului - strămoșii noștri deci, au lăsat a umbla cu plugușorul În ultima seară, iar cu semănatul a doua zi; adică aratul din toamnă, odihna de iarnă și semănatul din primăvară... Doar că ritualul se Îndeplinea la solstițiu, nu la 31 decembrie, așa cum s’a Încetățenit, nu Îndătinat, prin uzul calendarului gregorian, comod, dar străin tradiției. Și acum intervine stressul. Intrate În sânge, dar rămase fără suportul motivației, tradițiile devin doar simple practici, dar nu se uită. De
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Forță elementelor lexicale este năprasnica, violența:,, Cuvintele erau plesnete de bici, disprețul și frica aveau mirosul cămășilor și izmenelor purtate fără întrerupere trei și patru săptămâni.” Incipitul românului Lumea în două zile stă sub semnul unei referențialități mitice. 21 decembrie, solstițiul de iarnă, presupune o misterioasă legătură între planul terestru și cel cosmic, timpul individual alunecând în cel universal: ,,(...) influență oculta a lungii nopți magnetice”. Oglindă, creatoare de ficțiune, protejează somnul, uitarea, eroul putând intra în mit: ,, ( ...) gheață Lacului întins crapă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
invincibila (...)” Românul este savuros prin artă descrierii, Nicolae Manolescu descoperind aici o imaginație „ a concretului greu egalabila” Paul George vede în George Bălăiță Poetul vizionar, „ cel ce ordonează lucrurile și le dă sens, re-creează lumea în două zile, în două solstiții” cu „ frenezie de culori și sunete, de mirozne”, bucurie de viață. Realismul „acumulativ” se bazează pe descrierea meticuloasa, insistența, labirintica” din care ar rezulta „un fantastic al lucrurilor, o animare poetica a universului inert.” Ion Vlad subliniază ineditul fantasticului promovat
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
alimentar inexplicabil pentru ei. Pentru a Înțelege stupoarea lor În această privință, trebuie să ținem cont de imensul rol, nu numai economic și alimentar, dar și simbolic și ritual, pe care Îl juca porcul În cadrul societății tradiționale. Tăierea porcului În preajma solstițiului de iarnă reprezenta supraviețuirea unui străvechi ritual agrar de sacrificiu <endnote id="(90)"/>. În aceste condiții, pentru a „legitima” interdicția, pentru a-i da totuși un sens, europenii au imaginat o stranie legendă etiologică. În legendele românești din amplul ciclu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
porcii l-au Încălzit și l- au hrănit”, Isus i-a binecuvântat : „Blagoslovită să fie carnea de pe dânșii și să se Îndulcească oamenii cu ea !”. Acest final conferă o motivare creștină unui arhaic ritual precreștin, de sacrificare a porcului În preajma solstițiului de iarnă : „De atunci se taie porcii de Crăciun” <endnote id="(259, p. 51)"/>. Chiar și beneficiind de această binecuvântare mitică, rostită de Isus ab origine, românii din Bucovina duc În fiecare an de Paști slănină și carne de porc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
parcă într-un somn lin, fără trezire. Era ora 13.15, era timp luminos, soarele strălucea, timpul în care, se spune, cei drepți se duc direct la Domnul. Va fi înmormântat pe 21 iunie, când soarele va fi la apogeu, solstițiul de vară; va fi pus în cavoul mare al familiei. Mi-am amintit brusc de visul de la începutul acestui an și m-am tulburat de visele mele prin intermediul cărora mi se spun clar, dinainte, toate prin care trebuie să trec
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]