1,094 matches
-
a praf de pușcă. S-ar putea cel puțin imagina un acord între părți asupra acestui adevăr: știința poate aștepta. Există subiecte ce nu trebuie adâncite. Este, până la urmă, și ceea ce s-a convenit asupra esplanadei înseși, unde orice săpătură, sondare sau scurmătură de lopată sunt interzise începând cu anul 2000 (ceea ce nu a împiedicat Wafq să amenajeze noua moschee subterană Marwani). Și a găsit șezând în templu pe cei ce vindeau boi și oi și porumbei și pe schimbătorii de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ocular este regăsită și în colinda lui Antofiță, unde are valoare punitivă, dar mai ales în basmele al căror erou este frumoasa fată de măritat. Prin orbire este anulată vederea constrânsă de marginile percepției comune, redobândirea ochilor, uscați uneori, aducând sondarea panoramei dată de cunoaștere. Crucea (simbol solar) formată de cele trei drumuri și cărarea dinspre profan recomandă celor puternici un singur traseu, cu amendamentul dantesc, pregătitor. Drumul este similar cu cel al dalbului de pribeag din cântecele ritual ceremoniale, pentru că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sus. O vădzut într-o d’ipărtare o dzari d’i foc strașnicâ mare. Au vinit on an d’i zîli pi copac înapoi în gios” (Fundu Moldovei - Suceava). Depărtarea fabuloasă la care oferă acces copacul mitic nu pune problema sondării, eroul care poate urca înălțimile supreme are întotdeauna vederea lui Păsărilă și privește până în inima sacrului. „Cosmosul a fost reprezentat sub forma unui Arbore, deoarece, întocmai ca acesta, se regenerează periodic”. Parcurgerea acestui traseu vertical revigorează ființa lumii și provoacă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o axă a verticalității și orizontalității, drumul spre sacru pe munți, arbori ori prin gropi și prăpăstii, opunându-se cărărilor deschise prin câmpii, păduri și staticului instaurat de casa solară. Împreună, cele două forme de pătrundere în mit descriu totalitatea sondării și fac dimensiunea sacră să irumpă în profan. Confruntarea mitică Separat de contingent și eliberat de fragilitatea existenței profane, eroul este acum pregătit pentru punctul culminant al inițierii: înfruntarea apariției terifiante care amenință creația. Cel mai adesea drumul îl duce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pulsând după modelul zeilor, cel de-al doilea marcat de o simțire malițioasă și de fapte mărunte. Răscumpărarea „păcatului originar” deschide traiectoria drumului pe orizontală și astfel penitența fiului prea legat de imaginea mamei completează axa verticalității și închide ciclul sondării metafizice. Așezarea în anterioritate a uniunii cu sacrul, urmată de călătoria de refacere a armoniei incipiente, are o dublă valoare, stratificată pe două planuri: individual și global. Mai întâi, neofitul trebuie să beneficieze de o cunoaștere superioară a misterelor de la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tânguiau și răspundeau că nu știu; numai un zmeu șchiop și chior, care se ascunsese sub talpa casei, îl văzuse pe flăcău”. Ochiul și piciorul nefuncționale apar împreună fiindcă intrarea în spațiul interzis implică și capacitatea vizuală, ambele gesturi de sondare nepermisă trebuie pedepsite. Zmeul a depășit limitele permise speciei și de aceea este singurul care simte intruziunea mireanului. Deși are un singur ochi bun, starea de alertă metafizică și sensibilitatea percepției compensatoare îl transformă într-un gardian eficient. Dracii care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
De unde această obsesie? Cât de neagră e viața? Cât de neagră e veșnicia? Cât de alb e albul de sub negrul de peste negru? Expresia "negru pe negru" s-ar putea traduce și astfel: scriere despre Indeterminat. A scrie înseamnă pentru mine sondare a unui abis, configurare fragmentară a ceva inepuizabil. Scriind, am impresia că apetitul morfogenetic are potențialul de a organiza total Indeterminatul. La sfîrșitul fiecărui poem, îmi dau seama că Indeterminatul se regrupează ca înainte de scrierea poemului. Ceva similar aruncării unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de o anumită etichetă pe care i-o puneau unii „teoreticieni” literari care voiau să l plaseze în galeria „eroilor” negativi ai literaturii timpului „a încurcat” într-un fel manuscrisele valorificate. A fost necesară o nouă și repetată muncă de sondare pentru stabilirea corectă a adevărului folositor și exprimat de noi undeva mai sus: Voiculescu nu a fost ideologul Gândirii. Adevărata reabilitare a scriitorului V. Voiculescu s-a desăvârșit după 1990, când văd lumina tiparului mai toate cărțile lui, care odinioară
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cred și sunt sigur că ești alături de mine în privința asta că marca sigură a capodoperei este paloarea sumbră, sprânceana încordată, privirea suferindă, programul abisal. Nu e obligatoriu să te repezi spre straturile wagneriene ale ființei ca să produci un mare film. Sondarea profundului metafizic nu e deloc rețeta sigură a nemuririi. Eu cred că această dispută între cei care susțin funcția distractivă a filmului și cei care caută sensuri și tensiuni este cumva falsă. E ca și cum ar fi o dispută între cei
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
etc.), dar, cel puțin în film, există deja voci care susțin că, gata, deja ajunge, ne-am ”săturat de minimalism”, de ”felii de viață”, vrem și altceva... Ceea ce s-a obținut (un instrument valoros de captare a realului și de sondare, non-judgemental, cum zic americanii, a realității) este acum prea devreme, zic eu ! pus sub semnul întrebării. De ce crezi că se întâmplă așa ? (în cinema, pot să-ți spun, una dintre explicații e aceasta : Crezi că spectatorul de teatru vrea același
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de orice însă, ea nu este teleologică. Foucault însuși nu pleacă niciodată de la ceea ce a găsit deja, ci își construiește subiectul, cercetându-l. Acesta îl poartă într-un orizont generos al posibilităților de investigare, îi permite sau chiar îi impune sondări în timp și trecerea granițelor disciplinare; exercițiul de investigare metodică este el însuși o desfășurare de argumente în câmpul ideilor, prin definiție deschis. Mai atent la rigoarea canonului, Giorgio Agamben aplică metoda arheologică în căutarea unei alte "rădăcini" a ideilor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
istoria sa − au încadrat permanent reprezentările identitare și legătura dintre trecutul memorat și necesitățile de autolegitimare ale comunității sau ale individului. Constatarea cu privire la funcția istorică a imaginarului, de releu și de arhivă identitară, poate fi punctul de plecare pentru o sondare adâncă în magma vocabularului, în căutarea "genealogiilor" cuvântului, a semelor care au migrat în timp de la o noțiune la o alta învecinată, pentru a-i întări sensul în raport cu formele lingvistice uzuale și cu familia ei lexicală, cu simbolurile generate, dar
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prin care el se finalizează și prin care conduce la un progres sau la definirea unei noi platforme teoretice).4 O cercetare "arheologică" impune alegerea instrumentarului de lucru, pregătirea și delimitarea unui perimetru, apoi a nivelelor și a direcțiilor de sondare, a strategiilor după care anumite lucruri sunt lăsate deoparte, ca "martori", în favoarea dezvăluirii altora. Pentru studiul de față, nu urmăresc atât evoluția structurilor globale ale imaginarului, antropologice sau istorice, cât mai curând relația unor noțiuni specifice, dar învecinate semantic, cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
se lega (datoria față de comunitate)5. Dată fiind implicarea întregii Rome în procesul de comemorare, constatăm că imaginarius are o relevanță cu mult mai mare decât s-ar fi putut crede inițial. Se impune de aceea în etapa următoare o sondare mai adâncă, și anume către cetatea greacă, pentru a căuta noțiunile și ritualurile care pot lumina dinspre trecut semnificația formei primare a cuvântului latin. Totodată, textele clasice grecești revelă la rândul lor un mod de a reflecta asupra valorilor comune
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de identificare, aplicate în funcție de relieful "natural" al trecutului, și nu prestabilit, și care ar putea oferi o cheie de lectură pentru relația complexă dintre psihismul colectiv, proiecțiile imaginative compensatorii, formalizarea experienței de viață și nevoia de legitimare prin memoria arhivată. Sondarea arheologică vizează însă la rândul său nu atât istoria structurilor imaginarului, cât formarea și tectonica termenilor care sunt definitorii pentru el. Sinuoasă, ea caută să ferească obiectul de studiu de "iluzia semiologică" (Durand, Structurile antropologice 30), pentru a releva mai
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cetății antice despre politic și a reprezentărilor puterii în imperiul creștin nu întâlnește conținutul social al sistemului lui Dumézil. Urmez mai curând linia care îl desparte pe Durand de teoria societăților indo-europene și caut să țin cont de ea în sondarea imaginarului, acolo unde întâlnim pragul istoric dintre lumea pre-creștină și cea creștină, pentru că: ... nici studiul lui Dumézil nu explică originea sensibilizării conștiințelor la două moduri diferite de simbolism [cu referire la "suveranitatea magico-religioasă" și "regalitatea simbolică", n.n.] și mai ales
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și asupra politicii de guvernare a unei comunități prin intermediul ceremonialului, al imaginii divinului și al credinței. Pentru că metoda de lucru caută să ajungă la o imagine virtuală a vechiului "sit" arheologic, pe baza a ceea ce îi poate oferi acum o sondare, Înainte de a putea spune că avem de-a face, în deplină certitudine, cu o știință, cu romane, cu discursuri politice, cu opera unui autor sau chiar cu o carte, materialul ce se cere tratat în neutralitatea lui primă este o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
practicile lor, acordându-i un rol major în cunoaștere. Pentru a discuta funcția imaginii în ritualurile funerare, acolo unde o regăsim în relație foarte strânsă cu cea mai veche formă lingvistică atestată (în latină) a imaginarului, este nevoie de o sondare, oricât de rapidă, în semantismul ei din limba greacă, în căutarea sememelor originare; de ce nu?, poate mai cu seamă în interpretările filosofice denumite convențional "materialiste". Ele ne-ar putea ajuta în înțelegerea substanței cuvântului pe care îl cercetăm și care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de gândirea colectivă, astfel încât o comunitate să și le poate aminti în momentele și în felul în care are nevoie de ele. Rememorarea însăși, spontană sau deliberată, mnēme, respectiv anamnēsis (Aristotel, De memoria et reminiscentia), este precum un proces de sondare, dar nu arheologică, răbdătoare și atentă la mișcările și transformările imaginii urmărite, ci rapidă, cu perimetru de identificare predeterminat sau cunoscut precis (în cazuri de criză identitară, spre exemplu, comunitatea apelează la anumite răspunsuri și argumente din memorie, pe care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imaginația și implicit imaginarul pot fi socotite modalități de recuperare a stării de beatitudine (la creștini, în urma obținerii iertării păcatului adamic), dar și o formă care exprimă această tendință, condiționată de doliu și de penitență (voi reveni)13. Pentru moment, sondarea unui nou perimetru arheologic nu ne va duce către interpretarea acordată memoriei în filosofia clasică a vechii Grecii, ca să căutăm rădăcinile teoriei construite de Plotin pe baza ei. Invoc aici doar o lucrare actuală, datorată lui Paul Ricœur, Memoria, istoria
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
textelor filosofiei clasice (la Platon și la Aristotel) relația dintre amintire, cunoaștere și manifestările specifice vederii. Subiectul procesului de rememorare, amintește el, coboară pe firul narațiunii mitice până la fondarea lumii, până la geneză și la vârstele de aur. Orice astfel de sondare presupune o inițiere, dar și un scenariu riguros al ceremonialului, cu roluri și cu scenografii specializate (cum vom vedea și în cazul roman, al funera imperatorum), cu tehnici de memorare și de interpretare, pentru ca o comunitate să-și păstreze trecutul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
virtuțile individuale, obligatorii pentru o bună guvernare (în viziunea stoicilor, de la Cicero, la Seneca și la Marcus Aurelius, dar și a puterii creștine). Nu aspectul fantezist sau fantastic în crearea imaginarului colectiv este aici "sememul" pe care îl căutăm prin sondarea "arheologică", ci un anumit sens definitoriu pentru comunitate, nederivat, "realist", apropiat de necesitatea fundamentală de a legitima un trecut și de a avea un simbolism "obiectiv", confirmat de realitate și eficient în viitor. Această obiectivitate era ancorată în regimul vizualului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
etimologice amintite mai sus, sunt repere conceptuale definitorii în discursul identitar, dar și în discursul științific despre imaginar - pe care îl putem înțelege ca fiind mai complex decât o simplă paradigmă operatorie, cu diferite variabile specifice (imagini fanteziste, simboluri etc.). Sondarea arheologică ne conduce către textele (grecești și latine) care pun termenul în relație atât cu funcția creativă a spiritului uman, imaginația − subst. φαντασία, adj. φαντασιώδης, φανταστικός, respectiv subst. imaginatio, implicit cu adj. imaginarius −, cât și cu plăsmuirea și reprezentarea, imaginea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
al glorificării, pe care l-am corelat cu diverse aspecte ale ritualului similar din cetatea greacă, dar și cu scurte analize ale unor noțiuni învecinate semantic și conceptual sau înrudite lexical (prezente în texte gecești și latine), în a doua sondare am căutat să prezint unele elemente de teorie, la Platon și la Aristotel, care au putut modela viziunea asupra exercițiului puterii în lumea greco-romană și ulterior în cea creștină. În a treia sondare în istoria conceptelor vom trasa "grefa" de la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
texte gecești și latine), în a doua sondare am căutat să prezint unele elemente de teorie, la Platon și la Aristotel, care au putut modela viziunea asupra exercițiului puterii în lumea greco-romană și ulterior în cea creștină. În a treia sondare în istoria conceptelor vom trasa "grefa" de la teoria anticilor la cea creștină, încadrată de actele politice ale lui Constantin I (cu trimiteri la scrierile lui Eusebiu din Cesareea), fundamentul teologiei politice creștine, la origine teocrație bizantină 41. Mutația fundamentală pe
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]