3,952 matches
-
simpatizară pe Heathcliff și Scarlet O'Hara, dar nu și pe Vronski ori Rhett Butler. Cât despre Kare-nina, spuneau că este o victimă care își meritase soarta. Nu se pronunțară asupra Damei cu camelii și nici asupra Doamnei brune din sonete, dar se interesară în mod aparte de trioul Șeherezada-Arthur-Lancelot. Sfanțul Francisc și Sfântă Clară în Eghipet le înduioșară, în schimb la povestea Francescai da Rimini și a lui Paolo di Malatesta strâmbară din nas. Cât despre noi doi, povestitorii cu
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
tuturor reclamațiilor doamnei Simina Burdea, născută Pomană, din Comana. Specialitatea lui nu se mărginea numai la vânarea misiunilor, sinecurelor, însărcinărilor culturale, ci se lărgea la obținerea tuturor premiilor literare. Se călise încă de tânăr în concursuri de începător: premiul de sonet sau de imnuri naționale la reviste provinciale, premiul de teatru sătesc etc. Trecuse însă de mult de stâlpul acestor debuturi modeste; toate broșurile sau volumele lui de poezii obțineau azi un premiu sau mai multe, din obiceiul de a scoate
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Ștefan Augustin Doinaș Sonetul I Cuvintele ce mor în mine - sunet al unei prelungite-apocalipse. Le-auzi? Ascultă-mi corpul: alfabetul acestei biblii circulă prin sânge. Curând voi fi stăpân pe vidu-acesta, și sclav al lui. O, numai dacă pulsul mi s-ar preface într-
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
aș învia în limba unui popor de zei... Doar lepădarea de mica mare lașitate mă va spăla: o propoziție cu gheare se va forma din ce-am răcnit - săgeata unei vocabule o să străpungă tăcerea - și mă voi salva salvând-o. Sonetul II Nu scormoni în infinit cu ochii! Sub omoplatul tău, pe limba încă scrumită de dulceața mierei, într-o măruntă cută a durerii tale de cap - acolo se-vârtesc planeții. Răspundem fiecare de teroarea acestui cosmos cald, de libertatea atomilor din
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
libertatea atomilor din noi de-a ne ucide, și de palpitul gurii care mușcă. Sideful de pe unghii are-un licăr de martor al teribilei explozii. Prizonier al cărnii, infinitul e generos: ne lasă-n patul morții încete - sora lui incestuoasă. Sonetul III Cel care poate descifra în ziua de trei octombrie amenințarea; cel care-și pune blânda lui ureche pe linia dezastrului, ce vine odată cu zăpada, va percepe în scuturarea unui crin, în toamna ce se destrăbălează-n pielea goală sfârșitul
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
Însă e mult mai simplu să-ți așezi o mână pe sânul stâng al mamei și să nu zici nimic decât cuvântul simplu "mamă". Vei ști că pregătirile secrete au început demult, vei fi Cassandra acestui trist mileniu al ororii. Sonetul IV Tăcuți și fără ajutor din partea acelei părți a lumii care-ajută pe cei ce cred în semne, muți de spaimă, trăiesc cei care și-au văzut destinul. Ai vrea să-l vezi și tu? E cutezanța de-a țintui privirea
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
doar un timp expert în viclenie. Cei neajutorați îl simt asemeni unui mic monstru invizibil care le pune gheara umedă pe umăr. Privește-te-n oglindă: tatuajul e fin, desenul nu are legendă, Pumnalul ți se-mplântă-ncet în pântec. Sonetul V Al cincilea sonet e-ntotdeauna mai vinovat ca toate. Limba are o sumedenie de animale domestice pe care le asmuță. L-am scris cândva. Acuma disperarea de a-l fi uitat mă roade. Ca o iască îl simt crescând
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
în viclenie. Cei neajutorați îl simt asemeni unui mic monstru invizibil care le pune gheara umedă pe umăr. Privește-te-n oglindă: tatuajul e fin, desenul nu are legendă, Pumnalul ți se-mplântă-ncet în pântec. Sonetul V Al cincilea sonet e-ntotdeauna mai vinovat ca toate. Limba are o sumedenie de animale domestice pe care le asmuță. L-am scris cândva. Acuma disperarea de a-l fi uitat mă roade. Ca o iască îl simt crescând la subțioara dreaptă. Dacă
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
la subțioara dreaptă. Dacă-aș putea să iau asupră-mi toată durerea din cuvinte, spaima-nchisă-n plictisul după-amiezii și lumina de pe spinarea nopții mele - poate că mi l-aș aminti: avea structura unui cristal în care plânge-un înger. Sonetul VI Am descifrat în luminozitatea tăcerii tale o-ntrebare. Însă pentru a fi în stare să-i dau forma sanctificării încă sunt prea tânăr. Vezi? Anii mei s-au adunat zadarnic pe țărmul unui râu care nu curge. Mai bubuie
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
n-are forța să-mi răspundă. Asemenea silabe stau de pază pe osia de var a Marii Urse, În dilatarea soarelui sunt aripi de vulturi ageri, în căderea unei garoafe poți citi alunecarea spre nord a sfintei insule-a iubirii. Sonetul VII - orzul aniversar al unui agricultor. Așa ar trebui să-și taie toate accesul van la propria lor floare. E schilodirea-ntregului? Sau clipa de vârf a marii scârbe, când poeții se ciumurlesc în limba lor, și varsă tăcerea prigonită
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
aniversar al unui agricultor. Așa ar trebui să-și taie toate accesul van la propria lor floare. E schilodirea-ntregului? Sau clipa de vârf a marii scârbe, când poeții se ciumurlesc în limba lor, și varsă tăcerea prigonită de cuvinte? Sonetul e ca un soldat întors din războiul tâlcurilor: încă simte durerea mădularelor pierdute. Ce-i spune noaptea? Ce-i ascunde ziua? Nici una nu trădează: suferința-i ca pajură sau cap același aur.
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
Emil Brumaru Să-ți scriu sonete? Dăruiescu-ti pieptul De carne cu o inimă cît varză De Bruxelles, dantelată-n, vai!, prea ștearsă Viața ce-mi scade-n sticle-otetul cu încetul. Ci dacă-mi porți un șold prin mintea-mi slabă Ea se-ntăreste, creste-n creți de
Sonetul descifrat cu greu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16450_a_17775]
-
Amintiri, ca niște cămile traversând deșertul. * Cerbul cel tânăr și-a făcut harem prin luptă Ciutele așteaptă primăvara * Plante care înfloresc la o sută de ani; Hibiscus înflorește altfel și ține o zi Frumusețea doare. * Doamnei brune asemenea celei din sonete Cea de care vorbesc cu vocea ca o petală... Se stinge ziua, Fluturii adorm.
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
că « aceste cravate mă fac inuman », iar la alta, că poți deveni, la cea mai mică neatenție, «un popă sau o cravată». Nu l-am văzut, de altfel, niciodată pe fostul stăpân purtând-o, cum n-am citit nicăieri vreun sonet sub semnătura G.N., - îmi aduc mai curând aminte de niște ciorapi împuțiți ai unuia zis Drumețul Incendiar, fluturați la porțile Academiei Române. Hazardul obiectiv, ca și «obiectul oferit obiectiv unui obiect», a ținut să se manifeste încă o dată, iar teribila lykantropie
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
Frunzetti. Astfel, din Dicționarul Scriitorilor Români, literele D-L, pag. 198-199, volum coordonat și revizuit științific de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, apărut la București în 1998, aflăm că cel în cauză a debutat în 1934 cu un sonet în Adevărul literar și artistic, săptămânal prestigios al mult hulitei ,prese din Sărindar", pe care guvernul Goga-Cuza o va desființa patru ani mai târziu. La data amintită încă nu începuse campania șovină, vehement antisemită, ce avea să se manifeste în
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
alcătuit această selecție de bijuterii poetice ale iubirii, a scris două cărți memorabile: Întoarcere în Bucureștiul interbelic și, recent apărută, În intimitatea secolului 19. Iar ea, urmărind un anumit scenariu erotic, a străbătut poezia lumii de la trubaduri la romantici, de la sonetele lui Shakespeare, apoi prin poezia unor doamne (Louise Labé, Anna Ahmatova, Wislawa Szymborska), pentru a ajunge la Emil Brumaru la Șerban Foarță și la Mircea Cărtărescu. Și știți de unde vine splendoarea acestei cărți? Din faptul că citind-o ne străbatem
Cum să bârfim despre cărți? by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/10713_a_12038]
-
ține-mă sub urmărire Și-mpreună, prima dată Să mergem spre nemurire! Editor și scriitor Și-a-ncropit o editură Ce lucrează cu mult zel, Singur, la maculatura, O semnează numai el. Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
200 de microrecitaluri poetice individuale. în saloanele Centrului de Cultură și Arte „George Topîrceanu” din Curtea de Argeș a fost deschisă Expoziția de Carte a Editurii Academiei Internaționale Orient-Occident (peste 500 de titluri), precum și Expoziția de Artă: 400 de Gravuri Originale (dedicate Sonetelor lui Mihai Eminescu). A fost lansată Antologia plurilingvă: Poesys 17 * Magi și Muze (vol. I și vol. II), precum și alte 10 volume de poezie și proză editate cu prilejul Festivalului. în noaptea de 11 iulie 2013, în saloanele Hotelului Posada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
singularizează lucrarea lui Mihai Cimpoi - este modalitatea de analiză a operei sale, pe genuri literare, incluzând, însă, și notele de curs și de lectură, excerpte, transcrieri, corespondența, în care „notele” la unele titluri sau versuri sunt migălos alcătuite. De pildă, Sonet satiric: „este vizat pe un ton virulent, pamfletar, istoricul și scriitorul V.A. Urechea”. Nu sunt uitate nici „exercițiile textuale” din manuscrise (considerate „moloz” de Perpessicius), care aduc „dovada unui proces de exercitare permanen tizat”, reale sclipiri de geniu ( de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un sport al bărbăției în care se zice că obținuse rezultate remarcabile. Acum în anii despre care este vorba confrații de condei îi recunoșteau și-i prețuiau (cât o citiseră, desigur!) opera lui de poet, autor de balade și de sonete de o rară, admirabilă originalitate și forță lirică. Dar poate că mai mult decât toate laolaltă, cei ce poposeau în grădină ori iarna, în restaurant îi apreciau ținuta și manifestările lui de boem, clamate atât în fața unui pahar de alcool
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-o mbrătișare-adâncă!// Eden singaporean, cu noi poeme/ vom dobândi-n infern, pe-un colț de stâncă,/ împrospătați, sugari ca-n vremea pruncă,/ încoronați cu mirt și crizanteme!” Teodor Pâcă, un alt prieten al poetului, mort și el, îi inspiră două sonete, din care unul se cuvine a fi citat în întregime: Pâcă Poți să te-neci ca fraierul la mal,/ Chiar de-ai trecut o mare-n larg, de-a-notul,/ Când, iacă-tă, mai vine-un singur val,/ Un singur puls, un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
țâfne, socoteli, dobânzi, arvună!/ Tot poezia Vieții-i mai frumoasă/ Ia să vedem balanțele cum sună!/” Dincolo de toate, însă poetul are conștiința propriei valori. și de aceea în Autoepitaf singaporean el scrie: E timpul ca să-mi sânger epitaful/ într-un sonet geometru și claustru/ De mine demn, de-al meu stilou ilustru,/ Cât nu s-alege, încă, de noi, praful!// Pe nimenea nu-l judec nici nu-l mustru,/ Dar nici nu-i sufăr nimănui perdaful/ C-am cultivat boema și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
întors, pe muzică flamandă. Ești numai foc și jertfă-nrourată, Un anotimp etern, fără erată - Corabie ce văzul mi-l înhamă! Abia te simt, dar sufletul te cere Să te întorci la mine-n priveghere, Dușmanca mea iubită, soră, mamă... SONETUL XIII Revii venind cu vuietul privirii Ce răzvrătește fulgerele toate, Ești fără milă, trage-mă pe roate: Ea, Dragostea, înspină trandafirii! Oprește-mă să-ndur și nu socoate Că-n nimbul florii se ascund toți mirii! Plătesc cu viața prețul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Câmpia - pas prădalnic, Cu ochii goi, cu buzele de ceață! Voi pescui departe, fără zare, Voi înălța toți praporii-n mirare Sfârșindu-mă-ntr-o altă dimineață! De dor nebun ascund Melanholia, Jertfire sugrumată! Ce durere... Sunt priponit de umbră și tăcere: Străluminat sonet, îți duc solia! Nu-mi pasă! Cred în visuri efemere, în zbor semeț înalț zădărnicia... Am vrut s-ascund de tine Poesia: Aminte ia, mă-njunghie himere! Bătrân de-acum, mă paște depărtarea: Ce bun e vinul când îl bea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
depărtarea: Ce bun e vinul când îl bea uitarea și ce ferice-i Moartea! Nu-i sunt frate! Te du, femeie,-n crânguri pe albine, Căci nimeni nu muri-va-n loc de mine: Tu dragoste îmi vei aduce, poate... SONETUL XV Aștept în gară trenul de pe urmă: Surâsul tău a-nzăpezit privirea, Pe streașina uitării plânge firea și gheara depărtării iarăși scurmă... Sunt gata! Prea vitează-mi fu oștirea, Paharnicul neistovirii curmă Tăcerea, cum ciobanul a sa turmă își mână
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]