2,458 matches
-
Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Detectiv particular Între în șoaptă - ce vei fi? Întreabă-mă - mă vei iubi? Logic, bacteriologic, Între mituri și recife, hieroglife. Putreda intelighenția, Ne spunea tovarișci Lenin, Spânzurat muri Esenin, Iepuraș , te-aleargă omul, Omule, te-aleargă Domnul, Cavaler peste avioane, Detectiv filând doar doamne, Cum să ies din gând și să-mi stau la rând pe un colț de piatră, lângă vechea șatră? Meștere Nichita, Pana-aurita
DETECTIV PARTICULAR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349208_a_350537]
-
Sămânța Duhovnicească" Iar antichriștii ucigându-l, luă moarte Mucenicească ! Apostolul Iuda-Tadeul, în Galileea, în Iudeia A dus Cuvântul la arabi, Samaria și Siria ! Fost-a la mesopotami și în ținutul Ararat Unde slujitori de idoli, pe un lemn l-au spânzurat... Apostolul Simon-Zilotul, din Africa (Mauritania), A mers predicând Cuvântul, până în Britania ! Dar păgânii îndărătnici, ce "Vestea Bună" n-au primit Neștiind că-l mută-n Cer, pe un lemn l-au răstignit... Sfântul Apostol Matia (în locul "Vânzătorului") A dus în
SOBORUL SFINȚILOR APOSTOLI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348555_a_349884]
-
sperând că o să vină vreo gâză, dar e trist, n-a prins nimic. Să fie oare-Arachne, cea care a-ntrecut pe-Athena în țesut de pânze-alese? Zeița, umilită, cu ură le rupsese fiindcă de-a lor splendoare s-a temut. S-a spânzurat artista durerea ne-ndurând. N-a suportat să fie pedepsită doar pentru că fusese de soartă hărăzită să-și țeasă-aproape fiecare gând. S-a îngrozit Athena de gestu-i disperat și-ntr-un păianjen i-a schimbat ființa sortindu-i să-și arate
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348657_a_349986]
-
auzi? Și pentru că biata fată nu răspundea cu vorba sau cu trupul, a mai lovit-o de câteva ori pe unde a nimerit și, într-un târziu, a scos cureaua lată de la pantalonii ei și a amenințat-o că o spânzură. Degeaba. Iuliana stătea inertă, cu gura încleștată și cu ochii închiși. Reușise să-și potolească și plânsul și doar respirația grea, întreruptă de scâncete reținute, i se mai auzea. După ce a obosit ori nu a mai fost în stare să
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
un vierme/ Căzut /În mormânt„( Vierme căzut în mormânt)...., nepregetând să ia asupra sa “ păcate de la fiecare”. “Blestem lumina să mă ardă/ Și pomul vieții să mă-nfrupte/ Cu frunze moarte ce-or să cadă/ Din ramurile putrezite;/ Sfârșit și spânzurat de ceruri/ Și prins că-s hoț la drumul mare,/ Să recunosc c-am luat asupra-mi / Păcate de la fiecare”. (Pedeapsă) Totul dă impresia că a trecut în poezie cu avalanșa întrebărilor ce nu-și vor găsi răspunsuri. Nevoia de
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
au căzut zăpezile pe umeri/ Troienind în suflete-nserare,/ Tu începi tristețile să-mi numeri,/Eu trăiesc la tine-n sărbătoare./ Ascultăm cum urlă lupii-n noapte/ Luna-n geruri plini de disperare,/ Stăm la margine de timp și fapte / Spânzurați dramatic de-o-ntrebare.../ Suntem luați de vise în robie,/ Nesfârșirea-i albă de vedenii,/ Stăm pe-acest pământ de-o veșnicie,/ Suntem goi de sensuri, de sfințenii.../ Concentrat pe temele majore ale existenței, stăpân pe mijloacele de expresie, poetul
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
crater siliconat avid de iubiri consumiste inspiră oxigen din lobul tău drept lumina difuză îmi șoptește erezii mă dezbrac de sentimente ca de niște aripi conabii cu mâinile îmbibate de verde instanțe supreme ale magmei din mine împart harul cuvintelor spânzurate dintre toți orbii cetății singur ochiul meu (ne)văzător simte mirosul de moarte gura mea s-a tăvălit în sângele sărat al zilelor amare nu (re)cunoaște cuvinte necrucificate carnale ți-am întins piciorul iubirii din lemn de stejar cu
(LOG)OS DIAFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349430_a_350759]
-
de apărare a drepturilor Romani Criss din București. Din Plutonul Secuiesc s-a format în anul 2009 Garda Secuiască. Csibi a provocat în mai multe rânduri scandal la nivel național în România. In 15 martie 2011, împreună cu colegii lui, a spânzurat în public o marionetă ce îl simboliza pe Avram Iancu - liderul răscoalei antimaghiare din 1948-1949 din Transilvania. Liderul Gărzii Secuiești postează în mod sistematic informații pe blogul lui, mai nou și pe tema evenimentelor din Transcarpatia. • Consiliul local și biserica
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
de aripi, ca pe un om lipsa de inimă. Nimicul se strânge-n mine ca o pată de culoare, ies în afara lui desculț, nimeni nu mă vrea, nimeni nu mă cheamă, doar eu mă agăț cu funii de viață, o spânzur de creanga cea mai de sus a timpului și mai răsuflu o vreme. Tu privești meșteșugul și arzi ca o flacără la poalele muntelui de gheață prin care vom trece amândoi dincolo în paradisul alb de lumină. Aici ne vom
ZIUA CÂND LUMINA SE VA DESĂVÂRŞI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349781_a_351110]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > (SIN)UCIDERE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului norii inhalează suflete estropiate arborii ca niște căngi (se) spânzură de toarta cerului pești cu ochi dilatați și trup alunecos depozitează amăgiri pe fundul râului umbrele înecaților se-agăță de sălcii plângătoare secunde iritate sapă titanic în albia râului minutele ca niște antropofagi înghit vieți robuste hulpav orele târăsc în
(SIN)UCIDERE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349971_a_351300]
-
gânduri și le atinse filozofia: ‒Vezi, fa, Marioaro, vezi, că vine vorba aia din bătrâni, că orice sac își găsăște petecu’!? Se adeveri, fă, aha! ............................................................................................................. Vestea veni, rostogolindu-se ca un bolovan imens, tulburând viața liniștită a satului: ‒ S-a spânzurat Adriana lu Ridichie! zise Mița Fofeaza. Păi,cum? sări alta; aia a lu’ Piuliță. ‒ Auzi, că o găsi bietu’ Silviu, agățată de frânghie în pătul. ‒ Hai, fă, nu mai spune! Da, fă! Zice că Silviu lu’ Năcăjitu, venise la ea
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
că ar fi un curent politic care rezolvă multe probleme sociale. Un bine colectiv pentru întregi popoare. Ce te faci dacă poporul nu este încă copt spre a primi binele preconizat? Simplu. Un Stalin preia puterea în numele poporului, taie și spânzură ca și Conchistadorii în India americană sau America indiană. Nu numai foștii dictatori au făcut bine cu forța. Îi trăim și astăzi sub nume mărețe multe începând cu Pu.. Po.. etc. Dar nu numai ei. Și astăzi biserica, și nu
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
s-o întrebe. Aveau ei oare un palat al lor unde să se răsfețe ca doi împărați în dragostea lor mistuitoare? Visase multe palate unde-ar fi putut fi casa lor, palate de cristal, palate subcvatice de gheață, palate crenelate spânzurate pe vârfuri de stânci, palate-n adâncuri de codri pe unde n-a călcat picior de om, palate-n Marele Univers cu stelele candelabru auriu sau palate-n lună sau pe cine știe ce contelație... - Unde acasă? - întrebă Mihai, zâmbind de năstrușnicele
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
de tămâie și glas de călugărițe care cântau o rugăciune de-a lor. „Ai auzit de Valea Spânzurătorii?” - întrebă același glas, ceva mai înfuriat, care semăna cu glasul lui Mihai. Nu, n-am auzit!” - răspunse ea înfricoșată. „Aici s-au spânzurat toate călugărițele cele frumoase!” Ea tăcu, se-nfioră, vru să fugă, dar n-o mai țineau picioarele... „Aici ți-e locul și ție, vezi copacul acela?” Și uriașe crengi dintr-un copac începură să se miște. „De el te leg
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
de sfârșit de primăvară verdele câmpiilor și al pădurilor, argintul lucitor al apelor și-al lacurilor, întregind acel tablou feeric pe care numai natura putea să-l creeze... Privirile poetului scrutau depărtările, urmăreau zborul păsărilor pe întinse zone albastre. Țăranii spânzurați pe coline cu plugurile lor, cosașii în șiruri pe dealuri, ciobanii pe poienele munților întregeau acest tablou măreț și-l umanizau. Era freamătul naturii la ceas de nuntire și toate se reflectau în sufletul poetului ca într-o oglindă, luminată
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
glasul directorului din fundul clasei. Îl ardeau privirile dezamăgite ale profesoarei. Mirosul acela aromitor, care venea dinspre ea, nu mai emana ... Însă el nu putea răspunde. Se gîndea la limba vînătă, umflată a lui nea Stelian, pe care-l văzuse spînzurat într-o mansardă printre rufe pe sîrmă, la mirosul de tocăniță, de gunoi uitat în pubele, de cauciuc ars și șobolani cu ochi vicleni. Gîndul îi zbura bezmetic la vaierul tramvaielor rotindu se bete la rond, sub soarele negru, la
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ÎN PORȚII EGALE Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Intră în casă! Suntem noi și liniștea, liniștea toată spânzurată de pereți; descalță-te iute lângă dormeza mea și lângă mine vino, cu ochii tăi șireți. Vino aici, unde iubirea-i gata strânsă și arde aerul lovit de câte-o șoaptă; mătasea asta tu o ții mereu ascunsă în aceeași
ÎN PORŢII EGALE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347611_a_348940]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PARALELE Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Paralele Între cer și pământ, Între noapte și zi Spânzurat de cuvânt Între-a fi și nu fi, Între mâine și ieri, Între zbor și cădere De la viață mai speri, Să-ți mai dea o plăcere; Să-ți mai lase-o speranță, O iubire și-un dor Declamând în instanță
PARALELE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350034_a_351363]
-
înalți de peste trei mii de metri, tocmai a fost concesionată pentru vreo ... cinci sau șase veșnicii. Ei bine, ghiciți de către cine ? *************************** Peste exact un sfert dintr-o veșnicie astrală (nici mai mult, dar nici mai puțin), maleficul Lucifer s-a spânzurat în baia proprie placată în aur, diamante, safire, rubine, dar și în milioane de suflete umane cumpărate la jumătate de preț. Fiind o entitate extrem de inteligentă, stilată și vicleană, nu-și mai vedea rostul pe plan existențial-material, nici eonic-astral. Punct
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
O cicatrice urâtă pleca de la rădăcina degetului mic și se oprea la baza policeului, degetul cel mare. Urma unei răni pierdute și uitate undeva în timpul probabil. - Astăzi auzi de un fiu care și-a ucis mama, după care s-a spânzurat în baie, mâine vei auzi de un tată care își înjunghie cele două fete, după care se omoară. Apoi vei răcni de mânie văzând cum un copilot sinucigaș își strivește aparatul de zbor, cu o sută patruzeci și nouă de
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
Lenuța s-o țină din scurt, să fie fată mare când se mărită. Cine s-ar fi pus în cămașa Lenuței, nu-i prea mergea bine; săraca de ea o băgase pe mânecă: țipa că își face de cap, se spânzură, se otrăvește... că au făcut-o de râs ai lui Străgălie..., niște sărăntoci care nici pălărie n-aveau pe cap. Tata se făcuse galben ca turta de ceară, pe când Străgălie, hodorogu' dracu, jubila. - Ia zi Enescule, cum speli rușinea, că
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
lui că îi dă tot ce are pretenție ginerele Străgălie, numai să nu-i lase fata. După tot balamucul ce a ținut cam două ore, numai că apare lelea Măria jucând și chiuind. Sticla de țuică, de data aceasta, avea spânzurată de gât o floare de mușcată roșie, iar coțofana satului striga: „Noroc ginerele are!... Mireasa e fată mare! ”. Unii msesenii au dat vina, vezi Doamne, pe lelea Măria care, din nebăgare de seamă, (săraca de ea... nu prea vedea bine
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
mister care scânteie duce dorul mai departe literele dintr-o carte -------------------------- Luncă despletindu-se molcum Arii verzi și lung aliniate Huruit de care dinspre sate După care liniștea, oricum Slută pe un dâmb, o buturugă Peste care un blestem opac Spânzură de fiece copac Nerostite spaime dintr-o rugă Clipocește apa de subțire Ocolind cu teamă o pădure Peste care cade o secure Și retează nevăzute fire Păsări călătoare vin și trec Orizonturile care mint Țărmurile unui vechi Corinth Și darul
PĂSĂRI CĂLĂTOARE de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361812_a_363141]
-
Articolele Autorului Vreau să mor în Țara mea, urlam aseară de gât cu-n Huligan, vreau să mor la mine acasă, călău să-mi fie Decebal, iar eu lui veșnică mireasă! Vreau să mor în Țara mea! de grinda carpaților, ... spânzurată cu a mioriței năframă, tribut sângele-mi să curgă rădăcinile smulse cu sevă de mamă. Vreau să mor spintecată de Sabia Sfântă a lui Ștefan să dispoi rușinea îngroșată pe obarjii de înaltă cinste al Marelui meu Neam! Vreau să
VREAU SĂ MOR ÎN ŢARA MEA! de MARIA COZMA în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361947_a_363276]
-
copiii mă rostogolesc, mă-nțeapă-n pironul uimirii n-am început, n-am sfârșit, sunt continuă... Sunt roata Singură, frumoasă și neobosită, Mereu în alunecare, mereu în derivă Mereu î n l o c u i t ă... Sunt roata spânzurată-ntr-un cui În hambar sprijinită de șură Lâncezind între bălăriile nalte cât casa Asudând în colbul stelar, cea mai inutilă plămadă. Sunt roata Rătăcită pe drumeagul pustiu Căzută-n răscruce de vânturi La intersecția tuturor pașilor Sunt la discreția
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]