13,108 matches
-
putut merge să vizitezi blocul farfurie zburătoare al familiei Jetson, după care să iei monotrenul până în centru pentru o comică pălărie-flacon de medicamente de la Bon Marché. Toate speranțele și știința și cercetarea și strălucirea lui rămase aici în ruină: Acul Spațial. Centrul Științific cu domurile lui dantelate și globurile de lumină agățate. Monotrenul avântându-se înainte acoperit de aluminiu lucios. Uite cum ar fi trebuit să ne arate viețile. Du-te acolo. Alege excursia, zice Seth. Îți va frânge sufletul, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
acolo. Alege excursia, zice Seth. Îți va frânge sufletul, pentru că familia Jetson cu menajera lor robot, Rosie, și mașinile lor zburătoare și paturi tip prăjitoare de pâine care dimineața te scuipă afară, e ca și cum familia Jetson ar fi subînchiriat Acul Spațial familiei Flintstone. — Știți, zice Seth, Fred și Wilma. Aparatul de măcinat resturi alimentare care-i de fapt un porc ce trăiește sub chiuvetă. Toată mobila lor făcută din oase și pietre și abajururi din piele de tigru. Wilma aspiră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și Zebulon din Vechiul Testament. Lintea e la mare căutare. Seth își trage nasul și-și șterge cu mâna lacrimile de la ochi. E doar din cauza tabletelor de Estrace. Probabil că-ncepe să aibă simptome premenstruale. — Oamenii care vin acum la Acul Spațial, zice Seth, au toți linte pusă la înmuiat acasă și toți se plimbă printre ruinele viitorului așa cum făceau barbarii când au descoperit ruinele grecești și și-au spus că trebuie să le fi construit Dumnezeu. Seth parchează sub unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
acasă și toți se plimbă printre ruinele viitorului așa cum făceau barbarii când au descoperit ruinele grecești și și-au spus că trebuie să le fi construit Dumnezeu. Seth parchează sub unul dintre cele trei mari picioare de oțel ale Acului Spațial. Coborâm și înălțăm privirea spre picioarele care susțin Acul Spațial, restaurantul de jos, restaurantul de sus care se rotește, apoi puntea de observație din vârf. Apoi stelele. Sari la tristul moment când ne cumpărăm biletele și ne suim în liftul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
barbarii când au descoperit ruinele grecești și și-au spus că trebuie să le fi construit Dumnezeu. Seth parchează sub unul dintre cele trei mari picioare de oțel ale Acului Spațial. Coborâm și înălțăm privirea spre picioarele care susțin Acul Spațial, restaurantul de jos, restaurantul de sus care se rotește, apoi puntea de observație din vârf. Apoi stelele. Sari la tristul moment când ne cumpărăm biletele și ne suim în liftul ăla mare de sticlă care urcă lin prin mijlocul Acului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
restaurantul de jos, restaurantul de sus care se rotește, apoi puntea de observație din vârf. Apoi stelele. Sari la tristul moment când ne cumpărăm biletele și ne suim în liftul ăla mare de sticlă care urcă lin prin mijlocul Acului Spațial. Suntem în drum spre stele în cușca aia de discotecă toată numai sticlă și alamă. Urcând, vreau să ascult muzică Telestar hipoalergică, neatinsă de mâna omului. Orice e generat de computer și cântat de-un sintetizator Moog. Vreau să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
cu permanentele alea scârboase de studente la colegiu stau ore-ntregi să ciocănească-n vitrină, zicând: „Te iubesc, micuțule. Mămica te iubește, mititelule“. Viitorul e pur și simplu irosit pe unii oameni. Sari la puntea de observație din vârful Acului Spațial, de unde nu poți vedea picioarele de oțel, așa că e ca și când ai plana deasupra Seattle-ului într-o farfurie zburătoare cu o grămadă de suveniruri de vânzare. Totuși, cele mai multe nu sunt suveniruri ale viitorului. Sunt tricouri cu inscripții ecologiste și baticuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
fost frică în viața asta - și Seth se uită peste luminile orașului Seattle și zâmbește. Aș zâmbi și eu, știi, dacă aș avea cât de cât buze. În viitor, în vânt, în bezna de pe puntea de observație din vârful Acului Spațial, Brandy Alexander, acea regină absolută de firmă, Brandy vine la mine și Seth cu suveniruri ale viitorului. Sunt cărți poștale. Brandy Alexander ne dă fiecăruia câte un teanc de cărți poștale atât de șterse și cu urechi de măgar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
poștale atât de șterse și cu urechi de măgar și întoarse pe toate fețele și ignorate încât au supraviețuit ani la rând în spatele unui stativ rotativ. Iată aici imagini ale viitorului cu ceruri curate, albite de soare, în spatele unui Ac Spațial din ziua deschiderii. Iată monotrenul plin de femeiuști zâmbărețe în costume de mohair roz Jackie O cu trei nasturi uriași îmbrăcați în pânză pe partea din față. Copii în tricouri dungate și frizuri blonde de astronauți aleargă printr-un Centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
cu vântul spre Ballard. Numai când vom devora planeta asta Dumnezeu ne va da alta. Vom rămâne în amintire mai mult pentru ceea ce-am distrus decât pentru ceea ce-am creat. Autostrada 5 șerpuiește în depărtare. Din vârful Acului Spațial, benzile sudice sunt lumini roșii în plină viteză, iar benzile nordice sunt lumini albe în plină viteză. Iau o carte poștală și scriu: Îl iubesc pe Seth Thomas atât de mult că trebuie să-l distrug. Compensez cu asupra de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
care știe să fie, continuăm să ne întâlnim în biroul logopedei și Brandy îmi spune tot ce trebuie să știu despre mine. Capitolul 10 Sari la Brandy Alexander care mă culcușește într-un pat din Seattle. Asta e seara Acului Spațial, seara în care viitorul nu are loc. Brandy poartă metri după metri de tul negru înfășurat în jurul picioarelor, răsucit în sus și-n jurul mijlocului său ca de clepsidră. Un văl negru îi brăzdează sânii-torpile și saltă-n sus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mi-am petrecut-o ascunzându-mă în toaletele celor bogați. Sari înapoi la Seattle, la vremea când Brandy și Seth și eu eram pe drum la vânătoare de medicamente. Sari la ziua de după seara când ne-am dus la Acul Spațial, când Brandy e întinsă pe podeaua unei băi principale. Mai întâi am ajutat-o să-și dea jos jacheta taiorului și i-am descheiat nasturii de la spatele bluzei, iar acum șed pe-un vas de veceu și, cu regularitatea picăturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mâneci trei sferturi stil mod e încă împăturită pe dulăpiorul acvamarin lângă uriașa chiuvetă-cochilie. Iau jacheta, și suvenirul meu din viitor cade la pământ. E-o carte poștală cu ceruri din 1962 senine și albite de soare și-un Ac Spațial în ziua inaugurării. Te-ai putea uita pe geamurile hublou ale băii să vezi ce s-a ales de viitor. Infestat de goths încălțați în sandale și care acasă-și pun linte la înmuiat, viitorul pe care-l voiam nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pe hol. O nouă zi începe când luminile se aprind din nou. Până în dimineața asta. Sora Justițiară strigă: — Încalci o lege a naturii... Aici, fără ferestre, lipsiți de lumina zile, Ducele Vandalilor spune: — Parcă am fi prizonieri pe o stație spațială în stilul Renașterii italiene. Parcă am fi în adâncul apelor, într-un străvechi sumbarin maiaș. Sau în ceea ce Ducele numește o mină de cărbune sau un adăpost antiaerian în stil Ludovic al XV-lea. Aici, în mijlocul unui oraș, la câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cunoaște de dimineață” 11. Răsăritul în Deltă 12. Marea Clasa a VII-a 1. Carnet de reporter 2. Dialog interplanetar 3. Familia viitorului 4. Povestea unui inventator 5. Au înflorit salcâmii 6. O călătorie în Cosmos 7. Visul... 8. Odisee spațială 9. Taine 10. În împărăția munților 11. ,,Buturuga mică răstoarnă carul mare” 12. Apus de soare în Deltă Clasa a VIII-a 1. ,,Priveam Ceahlăul la apus...” 2. Amintiri despre viitor 3. Atitudinea ciobanului mioritic în fața morții 4. Humulești, leagănul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
intens. Se apropie de mine, ușor timidă și spuse cu glas limpede și catifelat: Aș vrea și eu un vis! Mă dusei să-i aduc tabelul cu vise pentru copii. Cu roboți, cu lupte, cu extratereștri, cu aventuri și nave spațiale... urmări ea cu degetul. Altceva nu aveți? Oh! Nu! zic. Altceva nu aveți? De pildă, vise cu copii, cu pace, cu cer senin, cu păsări, flori, copaci... nu? Of, îmi pare rău, dar azi nu mai sunt la modă visele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
purta un fel de aură, mai exact lumina stătea ca un cheag irizată în jurul lor, creând acea senzație de imponderabilitate, cu toate că poziția lor relativă era aparent neschimbată. Și camera ei i se dezvăluia dintr-o dată ca un fel de puzzle spațial în care lucrurile s-au depărtat ușor unele de altele, ca și cum o mână nevăzută le-ar fi atins, încercând să le împrăștie pentru ca jocul să poată fi reluat de la început. Știa de-acum că era deja în lumea ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Amintirea. Nemărginirea mării. Mirajul numelui O amintire îmi revine mereu, de la o vreme, cu insistența unui coșmar. Deși ține de memoria mea îndepărtată, este deosebit de clară și vie, dar în același timp incompletă, pentru că nu o pot lega cronologic sau spațial de alte evenimente din viața mea. Mi-amintesc o plajă cu malul foarte înalt, un povârniș drept ca un zid, la poalele căruia începea brusc marea cu întinderea ei nesfârșită. În credința mea de copil, marea mi s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
perpetuum mobile, care era strigătul, urletul ambiguu, onomatopeea voluminoasă, sufixul voluptuos, silaba născătoare de silabe, sincopele, contrapunctele, alte urlete în andante, allegro sau staccato, urlete cu personalitate de legătură precum diezul într-o partitură, a liniei melodice care crea universul spațial al urletelor, simfonia reverberată în multisimfonism atemporal cu cea a veșniciei prin conștiența valorii ei de creator suprem, al frângerii cuvântului în gunoi-urlet. Urletele onomatopeice ale gunoierilor turbau prin mușcătura lor câinii, oamenii, cerul era injectat cu viperin, era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rile nordice (Finlanda, Suedia, Danemarca) formeaz... un pluton fruntaș, în timp ce Franța, Germania și Italia sunt departe de țintele stabilite. Unul dintre indicatorii A.L. se refer... la ponderea R&D în PIB, care ar trebui s... ajung... la 3% în spațial UE, iar discrepanta dintre cele dou... grupe de ț...ri este considerabil.... Ț...rile nordice, care r...mân state asistențiale par excellence, au reușit s... flexibilizeze piețele, s... adopte m...suri de politic... industrial... deștepte (care au încurajat polii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ademeniți de tertipurile lor. După cum vedem, structura temporală e cât se poate de arbitrară. Enoh a trăit înaintea lui Noe, dar autorul nostru scrie din perspectiva unui Enoh postdiluvian. Nimic mai firesc pentru un asemenea gen literar. Granițele temporale și spațiale se frâng, iar noi am dovedi o mare naivitate căutând o coerență logic-argumentativă într-un „discurs” de tip metonimic și paratactit. Apocalipsele nu sunt altceva decât poeme, am zice astăzi, „științifico-fantastice” cu încărcătură psihic-teologică profundă. În viziunea lui Enoh este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
vată. Răspunsurile clare par a-l satisface pe profesor, deși drumul făcut de cuvinte este barat de măștile care acoperă părțile inferioare ale fețelor celor patru persoane cu aparență de roboți. Lampa enormă dă mesei de operație aparența unei nave spațiale din filme de ficțiune ; o navă abia luminată, încă legată de pă-mânt cu fire și tije misterioase. La un semnal nevăzut, irumpe o lumină albă, o lumină orbitoare care lasă în umbră tot ce mai lega nava de pământ. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
un semnal nevăzut, irumpe o lumină albă, o lumină orbitoare care lasă în umbră tot ce mai lega nava de pământ. Ai spune că persoanele încremenite la limita dintre lumină și umbră sunt cosmonauți care așteaptă să urce în nava spațială. Vocea profesorului, calmă, pragmatică, fermă, rupe firul filmului de ficțiune : Colega, prima doză de papaverină ! Ființa Dorei s-a concentrat în urechea stângă, cea în spatele căreia urmează să se facă trepanația și care înregistrează un cuvânt ciudat : "Pa-pa-ve..." Nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
capăt îl aștepta același mesaj: managerul băncii din Little Cayman îi reconfirma nenorocirea. Era sobru, profesionist, ca un poștaș specializat în transportul epistolelor mortuare... Pe oameni, Z, nu depărtările, nu miile de kilometri îi despart, ci zidurile de sentimente. Hăurile spațiale dintre oameni pot fi arse repede; am auzit că ne vom putea și teleporta, în curând. Dar zidurile, zidurile de sentimente ofilite greu pot fi dărâmate. Și dacă dărâmi zidurile dintre doi oameni, ce se întâmplă? O să ai parte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nu sunt, e personal, Nimic nu deranjează, totu-i simțire și bucurie, eu sunt tânără. Nu voi îmbătrâni nicicând în inimă. Eu Sunt tânără. Eu vreau sincer să trăiesc./ Gândurile-mi zboară spre tine, Pieptu-mi arde, mintea gonește aiurea, Gol spațial stelele gonesc în astral Ideea-i nesomn, fantezie și goană, Cerul se surpă în inima mea, Pământul plesnește și stelele se izbesc de pământ. Simțirea tresaltă, vraja atinge sublimul, Fuga-i continuă, uimitoare peste Univers, Visul s-a agățat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]