347,571 matches
-
2 februarie, aceea cu care începe legitim atît de măreața Zi Internațională a Zonelor Umede, ne-a prins cît se poate de prost: ne-a prins, care va să zică, uscați. Adică, înghețați și isterici. Ore în șir, jurnal după jurnal și intervenție specială după intervenție specială au prezentat pe un ton apocaliptic sau, mai pe înțelesul editorilor de știri, cu limbă de moarte, faptul că în România s-a petrecut ceva incredibil, că echilibrul lumii s-a rupt fără speranță și că inevitabilul
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
cu care începe legitim atît de măreața Zi Internațională a Zonelor Umede, ne-a prins cît se poate de prost: ne-a prins, care va să zică, uscați. Adică, înghețați și isterici. Ore în șir, jurnal după jurnal și intervenție specială după intervenție specială au prezentat pe un ton apocaliptic sau, mai pe înțelesul editorilor de știri, cu limbă de moarte, faptul că în România s-a petrecut ceva incredibil, că echilibrul lumii s-a rupt fără speranță și că inevitabilul s-a produs
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
tensiuni, ca urmare a constituirii unei tabere "naționaliste" în cadrul Secretariatului General al Partidului, grupare ce se înfruntă cu facțiunea pro-sovietică. Miron, care se autoconvinge că Partidul are nevoie de el și își cîștigă prin delațiuni încrederea superiorilor, primește o sarcină specială: să se infiltreze în redacția "Gazetei literare", "unde se petrec lucruri care nu ne plac deloc". Așa că își compune o nouă identitate, de tînăr critic literar, iar misiunea lui, din partea sectorului de cadre și control, e de a-i supraveghea
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
a sa, proiectată pe la finele lui 1986, trebuia să se numească Pătrat negru pe fond negru, "sugerând atmosfera întunecată în care poezia devenea chiar refugiul speranței" și câteva rânduri, datate în final: "Scrii și tu cărți. Un cabotin de tip special. Te expui numai singurătății. Mori sărutând o pagină scrisă"... (25 iunie 1985).
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
admirative, parcă halucinate ale actualei generații", Iordan Chimet va polemiza cu corifeii curentelor în cauză, cu o pasiune în care citim regretul, trauma, de a nu o fi putut-o atunci face, mai tânăr fiind cu o generație. Într-un special capitol, Cântecul de lebădă al României normale, 1920-1940, discută arcul de timp cu probabilitate cel mai fast al zbuciumatei noastre istorii - aici, printr-o ingenioasă stratagemă, autorul recurge la optica vizitatorilor de marcă din epocă, de talia unor Paul Morand
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
mixtură între Philip Marlowe (celebrul detectiv al lui Raymond Chandler) și agentul Cooper (din serialul Twin Peaks), un outsider care descoperă, pas cu pas, secretele unui spațiu ermetic, încărcat de mister. El este trimis de centru la Colga, în calitate de agent special, însărcinat să elucideze o serie de crime cu autor necunoscut, puse de localnici pe seama "necuratului". Pe măsură ce avansează în investigație, detectivul descoperă un univers grotesc, guvernat după legi absurde - și ele aplicate strîmb de oameni cu mentalități străine de lumea civilizată
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
că e victima unui complot? Cu siguranță că din cauză că pînă acum cîteva luni nu s-a gîndit nimeni din interiorul SRR care să declare că în această instituție funcționează cenzura politică sau că premierului Năstase i se rezervă un tratament special la emisiunile de știri. Nu vreau să diminuez meritele celor care, în cele din urmă, au dezvăluit ce făcea echipa lui Dragoș Șeuleanu la Radio România. Dar dacă nu ar fi fost un an electoral, cu presupunerea unei schimbări politice
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
incursiune deopotrivă savantă și umană în lumea personajelor majore din istoria dramaturgiei universale, personaje rîvnite, obsedante, visate, simțite de orice actor de pe planetă, personaje cu povești, cu tensiuni, cu iubiri, împliniri și trădări. Sondarea propusă de acest film are vibrații speciale, cred eu, tocmai pentru că se oprește asupra neliniștii umane, asupra ființei și complexității sale analizate aici dincolo de șabloane și discursuri arhicunoscute și bătătorite. Locuri, povești, relații, întîmplări, tensiuni, ape, magnolii fac parte din traseul inițiatic și emoțional pe care sînt
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
haz și de mister totodată, parcă ar fi mici spectacole, secvențele, repetate ca un laitmotiv, în care se intră în casa memorială făcută de fiul său, așa cum știe că își dorea tatăl. Ne întîmpină Jean-Pierre, fiul așadar, cu un aer special ca și al lui Giraudoux, cu un șarpe în jurul gîtului, ca un imens și plin de zorzoane colier. Ușa se deschide și descoperim o viermuială de animale mai puțin întîlnite de obicei prin casa omului, un perete plin de fotografiile
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
enorm de mulți absolvenți, realitate de două ori bizară. Pe de o parte, este extrem de dificil să lucrezi eficient la orele migăloase de actorie, de pildă, cu zeci de studenți în același timp. Acest tip de întîlnire presupune o relație specială, o atenție nuanțată la percepții, reacții, grad de sensibilitate, de extrovertire sau de introvertire, presupune radiografierea continuă a unor valențe, a unor registre, depistarea unor elemente pe care se poate construi sau nu mai departe. Profesorul trebuie să-și analizeze
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
balet!), cinematografia extrem de flexibilă (camera iese cu personajele din cadru uneori, o abundență crasă de unghiuri subiective, dar care nu reflectă perspectiva vreunui personaj, ci pe aceea a spectatorului!) și nu în ultimul rând coloana sonoră care merită o mențiune specială: Nino Rota e responsabil de o inovație (foxtrot + marșuri + muzică ușoară cunoscută la acea vreme) care leagă trei filme - acesta de Giulieta degli spiriti și de Amarcord. Nu e de mirare că, pe acest fundal, criticii văd un scenariu inconsistent
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
nu sunt prea mulți devotați pentru o astfel de îndeletnicire profesională. Pe vremuri, Paul Cornea și Mircea Zaciu au făcut bune oficii la "cronica edițiilor" din revista "Manuscriptum". În perioada postdecembristă, cei mai statornici în preocupările lor publicistice, în rubrici speciale de istorie literară, sunt Teodor Vârgolici și Mircea Anghelescu, ambii în paginile "Adevărului literar și artistic", și Alexandru Ruja în revista timișoreană "Orizont". Primilor doi li s-a alăturat Niculae Gheran, cu comentarii mai libere din activitatea sa de editor
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
ce se cuvin făcute la masa redacțională, în editură. Cititorul de revistă vrea o deschidere de orizont, iar Z. Ornea a știut să i-o dea. O rubrică de "cronică a edițiilor" impune verificarea, la modul deschis-public, a unei gestiuni speciale a patrimoniului nostru literar. Implică o participare critică la gestiunea meticuloasă și responsabilă a valorilor, realizată prin intermediul editurilor și al altor instituții culturale. Oricât ar fi de ostracizată, istoria literară trebuie să-și asume obligații atât față de scriitorii clasici, aflați
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
pomenite chiar acum), pe care în scris o redăm totuși prin -iei (cel puțin așa recomandă Academia). Din cauză că ultimul i este absorbit de cel precedent, pronunțarea ei reală apare, în gura celor mai mulți români, ca -ii (cu doi i sonanți)". Regula specială era constituită "ca să evităm prezența a trei i consecutivi, care chiar la pronunțare par incomozi (sau neeufonici). De aceea mulți dintre noi și spun, nu numai scriu, iei " (p. 80-81). Toată această discuție pune în evidență un singur lucru: în
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
schimbată, de roman picaresc tradițional (Don Quijote este, evident, primul model de luat în considerare, un altul ar putea fi însă și excelentul roman al lui Milo� Crnjanski, Migrațiile), cu accente de tragedie shakespeariană și cu rezolvări ce țin de efectele speciale din cinematografia actuală. Simpaticele personaje ale humuleșteanului dobîndesc la Stelian }urlea grandoare și tragism. Spînul, de exemplu, nu mai este personajul cvasi-caricatural din Creangă, ci un soi de ofițer cinic școlit cu lecturi din Machiavelli, așa cum o demonstrează replicile sale
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
epocă a derulării evenimentelor (salata pe care trebuie să o aducă protagonistul din grădina Ursului la prima sa probă inițiatică este de fapt hașiș, clasicele dueluri dintre protagoniști au loc sub forma unor meciuri de șah de factură cu totul specială sau chiar de... fotbal), trimiteri la locuri și personaje din actualitate sau din epoci diferite (acțiunea se desfășoară pe distanțe uriașe, din America de Sud pînă în Nordul înghețat, iar unele dintre personajele care iau parte la ea au trăit în epoci
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
de la bar, cel fotografiat, se uită spre privitor), dar și ca monolog. De aceea spuneam că mesajul se menține parțial fiind, practic, vorba de o resemantizare. După splendidul Hommage ŕ Edward Hopper, seria care a obținut în 2000 o mențiune specială a Premiului Arcimboldo, au urmat expozițiile Intimité, Les Bourgeoises d'Angoulęme, Les Couples mixtes, Les Contes de Fées și, cea mai nouă, Le Parcours de Dorothy, prezentată anul trecut. Cei care au drum prin Franța pot vedea această serie la
Clark and Pougnaud vs. Edward Hopper by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12092_a_13417]
-
lungul bogatei sale activități critice - și întotdeauna cu accente negative, fie în judecata estetică, fie în aprecierea morală. O culpabilizare a lui Lovinescu, din motivul că l-a ignorat pe Slavici, ar fi exagerată și inutilă. Îndreptându-și o atenție specială și sistematică spre "Junimea", ca spre gruparea care a impulsionat decisiv modernizarea culturii române, E. Lovinescu a valorizat în mod deosebit operele și personalitățile lui Maiorescu și Eminescu, pe Creangă aproape că l-a uitat, iar pe Caragiale l-a
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
i-a privit, de altfel, și pe primii doi, în episoade separate). În această ecuație a sincronizării europene, Creangă și Slavici nu însemnau nimic, din punctul de vedere al lui Lovinescu. Trebuia, neapărat, să-i consacre Lovinescu lui Slavici studii speciale? Cred că ar fi trebuit. Îndreptăm astăzi o maximă exigență spre o mare conștiință critică, datoare să cuprindă totul, să pună în evidență valorile estetice ale tradiției și ale actualității. Dacă ar fi vorba de un critic minor, întrebarea și
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
în 1906, la Budapesta, fără să fi avut probabil nici o difuzare la București (după ce apăruse în foileton în "Vatra" în 1894), reeditat la București în 1913 și în 1925, romanul ar fi putut intra în atenția criticului, într-un foileton special, ca o (re)descoperire târzie. Nu putem expedia explicația în faptul că Slavici era scriitorul secolului anterior, iar Lovinescu, din 1904, când intră în activitatea publicistică, se consacră numai actualității. Prin ceea ce scrie nou după 1900, Slavici este într-adevăr
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
și de ce a ucis pruncul nou-născut? Mă uitam și mă gîndeam ce bine dă și cum împrospătează inocența bietei Agnes iarba din spectacolul Frații al lui Dabija, montat și la Odeon, presărată ici, colo. Spațiul lui Constantin Ciubotariu are ceva special, degajă un tip aparte de mister, de liniște și de neliniște totodată, exact atmosfera din piesă. Iar cele trei actrițe îl simt bine, ca pe un aliat, se mișcă firesc în el. Cred că era nevoie de o analiză profundă
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
aliat, se mișcă firesc în el. Cred că era nevoie de o analiză profundă a relațiilor dintre ele - Carmen Tănase, doctor Martha Livingstone și Virginia Rogin, Stareța superioară - încearcă treaba asta într-un fel pe cont propriu, dintr-un interes special față de problematica piesei și față de personajele lor, care le incită la căutări și la cîteva descoperiri personale. Aici este punctul cîștigat al regizorului, în felul surprinzător de a le distribui pe cele trei actrițe în roluri mai puțin abordate. Dar
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
de editor Cititorul unei cărți nu se gîndește la munca anonimă a celor care au făcut posibilă apariția ei. Se gîndește, normal, la autor, cu sentimente care merg de la admirație la iubirea recunoscătoare (ar merita scris odată despre acest fel special de iubire pentru un scriitor, adesea mort de mult, ca pentru un cunoscut viu), sau de la enervare la plictiseală. La traducător, în cazul unei cărți scrise inițial în altă limbă, nu se gîndesc nici recenzenții, dacă traducerea nu e deranjant
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
se contopește cu sufletul și mintea ta și te stimulează pe mai departe, atunci cînd afirmă că nu există idei care să poată pătrunde în lume neajutate de un impuls afectiv, ba mai mult, că lecturile bazate pe o intensitate specială a experienței personale nu înseamnă mare lucru dacă nu au efectul de a face să intre în vibrație coarda care ești tu însuți; și cu cît vibrația corzii pe care o reprezinți e mai puternică, cu atît reiese că lectura
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
pînă la insesizabil. Alte personaje ucid, poate pentru faptul că eu nu am fost capabil de așa ceva. Și personajele, la rîndul lor, îmi întorc, rafinată, o parte din substanța pe care le-am dat-o. Un semn, inefabil, al relației speciale dintre noi. Care îmi dă siguranță. C.M.: Este Saludos o pledoarie pentru libertatea individuală, pledoarie transpusă în fascinantele călătorii ale lui Sey Mondy? Dacă da, cum putem noi, oamenii reali, prinși în mecanismele sufocante ale societății actuale, dobîndi libertatea individuală
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]