2,618 matches
-
îndestulate să ne amintim mereu de marea grijă a Sa drumul înapoi are tot atâtea lacrimi ca și drumul înainte am să mai rămân doar atât cât să-i cuprind în brațele mele să-i leg precum o cunună de spice și să-i pun la plăcută vedere Domnului la ceas de rugă, la ceas de iertare. omul vine și pleacă fără să tulbure clipa pe masa de lemn mălaiul aburind, strachina, mâna mamei turnând laptele lingura de lemn ticăind ca
LACRIMA LUI DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341819_a_343148]
-
avea loc toamna târziu, după căderea brumii și la plecare trebuia să ne îmbrăcăm gros de tot. Asemenea la secerat de grâu: își legau lelițele colțul zuvelcilor la brâu să nu le incomodeze, luau secerele în mâini, prindeau cu hărnicie spicele cu mâna stângă, se aplecau și tăiau grâul de la rădăcină, până când dădeau gata snopul. Și mai departe clădeau câte o claie dintr-un număr aproape mereu același de snopi. Curtea casei părintești era destul de mare, mai ales după ce tata cumpărase
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Așa senină ploaie am văzut o singură dată: Ascunsă de copii, plângea în sine mama... Și zarea înalt aprinsă de-atunci e-nlăcrimată, Și plânge uneori fără să-și dea seama: Ce anotimp domnește în vorba omenească, Și cum se simte spicul în ochi-aprinși rodit? Nereținându-și jalea, fulgerul trimis e să lovească Cerul sufletesc de nori răutăcioși acoperit. Așa senină ploaie, dar uite că nu trece, Ci în dureri adânci pâraiele-și revarsă, Și îmi rănește graiul, dansul ei cel rece
CUVINTELE MELE de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341891_a_343220]
-
români Și doina pentru leacuri. A fi uniți și vindecați De doruri și de jale, Înseamnă Prutul să-l secați Să nu vă stea în cale. A fi uniți prin legământ În suflet și cuvinte, Înseamnă pâine de pământ Din spice de morminte. A fi uniți români de-un glas De-aici și dinafară, Înseamnă ceas de lung popas La crucea milenară. A fi uniți vecin-vecin De-un doliu cât o ceață, Înseamnă viață și destin De viață pentru viață. A
A FI UNIŢI ŞI HAI SĂ DĂM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342246_a_343575]
-
așa nu mai merge! Când ne căsătorim? Am rămas surprinsă! Nu știam ce-i putuse strica buna dispoziție și m-am uitat la mesele din jur. Eu observam de mult privirile turiștilor ațintite asupra mea. Cosițele mele blonde, prinse în spic deasupra capului, asortate cu un costumaș superb „deux piece” maroniu închis, dansau, parcă, atunci când râsul îmi mai scăpa de sub control la glumele lui și atrăgeau, desigur, atenția. Acum însă, ochii tuturor, la fel de surprinși ca și ai mei, priveau direct spre
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
nu ar mai semăna grâul, s-ar lovi de absența pâinii, a hranei ce-i asigură existența. Dacă dascălul nu ar semăna cuvântul roditor în sufletul elevului, pentru ca acesta să iubească învățătura, pâinea înțelepciunii s-ar usca, ar fi asemenea spicului sec a cărui bob a fost ars de focul deșertului unei vieți zadarnice. Poezie, proză, eseu, dramaturgie sub chipul pâinii și-au deschis petalele în această culegere de creație literară, așteptând răbdătoare cititorul să guste miezul cald, să-i simtă
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
II-lea. Ea este dovada că munca la antologiile publicate inițial nu a fost o muncă zadarnică. În aceste antologii au publicat toți elevii care au arătat dragoste față de cuvânt. Adrian Popescu a publicat un fragment dintr-o proză scurtă „Spicul armoniei“ Morile de la Rudăria (Eftimie Murgu), material scris de profesoara Simona Petronela Mîțu prezintă un loc unic în țată și în lume în care se macină cereale rudimentar, pe piatră de moară, cu ajutorul apei. Așadar, în Rudăria situată pe Valea
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
ai tivit cu fir din soare ie Să o porți azi, de sărbătoare, Tu, floare frumoasă si-nteleapta de la sat. Ți-ai rugat florile din grădina să facă hora pe pieptu-ti de fecioara Toate parfumate, zăpăcite, poleite cu pulberi multicolore. Spicele s-au grăbit să-ți facă cunună în părul zburdalnic, Păsările ți-au împletit cosite de foc. Tu, ie, floare rara-ntre flori, Zână venită din timpuri anistorice, De când rătăcești pe plaiurile acestea? Cum de rămâi mereu tânără? Cum nu
TU, IE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341602_a_342931]
-
rodeam...” Tridimensionalitatea, fluența versului designatic cu accente lirice, uneori ușor revolute, alteori evanescente, conferă poemelor un parfum dulce-amărui, precum gustul cafelei sorbite dimineața, lângă „un crin nefurat”: „Bucuros să-mi ușurezi nașterea și moartea,/ m-ai poftit la cina de spice./ Mireasă la drumul mare,/ mă respirai ca pe aerul curat,/ rămas la cumpăna serii.” O altă latură a demersului liric este relația interumană, amintirile pigmentate pe alocuri, cu o „tristețe iremediabilă”, în care natura ocupă un binemeritat loc, aureolată printr-
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
Neagră precum ți-e destinul, Alungă din pieptu-ți amarul, suspinul. Fată frumoasă cu nume dulceag, Iubită-n tăcere de fiul pribeag, Doinită și plânsă în limba română, Izvor de iubire te verși în țărână. Fată frumoasă cu părul bălai, Din spice crescute în colțul de rai Păzit de Vrâncioaia și șapte feciori, Ai brațele pline de roade și flori. Țară frumoasă, cu oameni curați, Cu munții și truda fiind veșnic frați, La sânul tău vindec și foame și frig, La sânul
ŢARĂ FRUMOASĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341699_a_343028]
-
2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Urmele veacurilor Croncăne veacurile prin ziduri coșcovite, Străzile s-au aruncat în mare Să-și spele călcâiele încărcate de glod Crăpate de atâta mers prin uitare. Pescărușii aduc în cioc un spic de soare Și marea urcă până sub aripile lor. Eu îmi caut aleasa rătăcind prin oraș când iubirea pe catarg se face dor. Femeia în alb a trecut nevăzută Și marea o urmărește în fiecare clipă, Mă doare amintirea ce-
URMELE VEACULUI, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340687_a_342016]
-
Descriptio Moldaviae”: „un ceremonial al tinerelor fete, practicat atunci când semănaturile începeau a se coace ”. Un grup de 5-7 fete tinere se adunau și alegeau după diferite criterii, pe una dintre ele, numită Drăgaica. Aceasta, era împodobită cu o coroană de spice de grâu. Ea purta o sabie de lemn și cheile de la jitnițele de vii. Toate fetele din ceată erau îmbrăcate în cămăși albe, lungi și împodobite cu flori de drăgăici. Ele dansau parcă zburând. Dacă numărul de fete era impar
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
pe lângă capră, măgarul stătea ca o statuie din bronz, vara se întindea, leneșă, peste pădurea ce era verde aici, lângă noi, dar albăstrie în depărtare, peste miriștea care amesteca cioatele galbene ale paielor de grâu cu florile de cicoare, cu spice de mohor sau vârfuri de știr, peste orizontul în care linia ferată părea un fermoar ce unea pământul cu cerul. O cioară vâslea prin aerul de vată, a coborât brusc pe o aripă, curioasă, a cârâit o dată, scurt, trezindu-mă
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului S-a coborât vara pe câmpie În zbor de fluturi și tril de pitpalaci Fasolea urcă veselă pe-araci Izvoarele cu apă ne îmbie. Se culcă grâul greu de spice, Și soarele de-o vreme arde-n draci La coasă dau bărbații bice Femei se scaldă-n lanul plin de maci. Sub ie sânii albi stau azi povară, Cosițele se leagăna în vânt, Ochi de bărbat privește mai flămând, Așteaptă
FEMEIE ÎN LANUL DE MACI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341202_a_342531]
-
peste 40 de concerte în toată țara. Pe 28 mai, la HeyDay, Red Cât Bone va recrea atmosferă anilor ’70 într-un alt fel de show tribute, în care păstrează farmecul și stilul melodiilor legendare, adăugând “a lot of extra spice and, whatever is hard to belive more madness”. VIDEO: https://goo.gl/j12g6d ### Elvis, supranumit Regele Rock 'n' Roll-ului sau The King, a câștigat și trei premii Grammy pentru muzica Gospel. Anul 1956 este momentul în care cunoaște faima, reușind
Trupe tribute pe scenele HeyDay [Corola-blog/BlogPost/100678_a_101970]
-
cuvintelor, a culorilor și a dragostei. Aceasta îndrăgește cel mai mult cuvântul bun și frumos, culoarea roz în armonie cu galben, verdele crud al primăverii, albastrul cerului senin, albul inocent al fluturilor...raze de soare revărsate pe o câmpie cu spice de grâu copt și maci roșii la margine de drum. Iată cum descrie poeta, întâlnirea cu marea: “Mai întâi, am auzit un freamăt...ca o șoaptă, ca o chemare, ca o mângâiere, ca o casă în care poți poposi atunci când
GABRIELA PETCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344306_a_345635]
-
nr. 620 din 11 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Urmele veacurilor Croncăne veacurile prin ziduri coșcovite, Străzile s-au aruncat în mare Să-și spele călcâiele încărcate de glod Crăpate de atâta mers prin uitare. Pescărușii aduc în cioc un spic de soare Și marea urcă până sub aripile lor. Eu îmi caut aleasa rătăcind prin oraș când iubirea pe catarg se face dor. Femeia în alb a trecut nevăzută Și marea o urmărește în fiecare clipă, Mă doare amintirea ce-
URMELE VEACURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343805_a_345134]
-
De vrei sau nu, renunți la pălărie. Că vânt suflând, ți-o rostogolește. Vara-i trecută, vremea se asprește, cerbu-n ape tulburi, chipu-și vede. Se sperie și fuge unde este vestit rege al codrului verde. În lan de grâne, spicele sunt coapte și poate-ncepe secerișul lor. Boabele-n pâine de-a fi transformate, spre-ndestularea mesei tuturor. După obișnuință strămoșească, creștini așteptă luna lui cuptor, pe Sântilie să-l sărbătorească. Profetul de Mesia vestitor. Înscrisu-mi leg de-a
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
peste timp Din tainica,măreață priveliște din vatră. Tăcerile cuprind imensitatea pură, În aer doar clipele se-aud discret, Cum macină făina timpului,prescură Pentru ce va veni încet,încet. Iar florile din câmp,ocean multicolor S-or revărsa în spicul ierbii-n rod, Voi fi acolo și nu doar privitor Ci peste timp,o margine de pod. Culorile din flori s-au revărsat pe câmp, Cu mine le voi lua pe toate peste timp. Referință Bibliografică: CULORILE DIN FLORI / Florentin
CULORILE DIN FLORI de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342788_a_344117]
-
fel cum nu i se poate face o statuie, sau o judecată îngust critică, deși numai aici, la noi, în înțelesurile și subînțelesurile noastre, el este cu adevărat.” (Constantin Noica, op. cit., p. 115) „Noi suntem undeva, în iarba moale, În spicul copt, în țarina fierbinte, În munții cu mândrele poieni la poale, Noi n-am murit de tot, luați aminte! Noi stăm și astăzi strajă-ndelungată, Sus, sus la ale veșniciei porți, S-aducem iarăși jertfă neîntinată, Luați aminte, noi nu
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
mai principale școli din Oradea cu mai mulți elevi ortodocși: liceul Emanuil Gojdu, Școala Normală de fete și Școala Normală de băieți. Mare a fost bucuria Preasfinției Sale, când a văzut cu ochii, că elevii ortodocși de la școlile amintite, ca spicele pline stau gata pentru seceriș. Examenul de religie a fost un seceriș bogat. Întreg materialul de învățământ religios: Istoria Biblică, Viața Lui Iisus, Istoria Bisericească Universală și Națională, Dogmatica, Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
a dorinței de'o atare atingere! Mă caut prin buzunare; în speranța de'a găsi o grămăjoară de răbdare; să'mi țină de urât!... Pipăi petecul lipsă, rupt de ciocul unei zburătoare când și'a luat porția de grăunțe din spicul încrederii ce'l aveam prin buzunare! Offf!...Ce șanse mai sunt de înseninare!?... Pot doar să'mi trezesc din lumină, răsărindu'mi propriul meu soare!... P.S. Viața ne devine tot mai lipsită de viață, de sens; simțirile se estompează, fericirile
STRIGÂTUL MUT AL SUFLETELOR FRÂNTE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343309_a_344638]
-
Cu brațele de flori m-a prins ușor de umăr Și a înflorit cămașa pe care o purtam, De fapt cred că plecasem din mine...Uite scara! Pe crengi de bucurie, cu patos mă urcam. Aș fi rămas copac sau spic pe câmpul ei, Cu razele în plete și nopțile pe umăr, În stelele aprinse să pun mereu idei Și-apoi cu stoicism să încep să le și număr... Dar podul mi se surpă și ceasul dă alarma, E Toamnă! Mă
CU VISELE LA DRUM... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343324_a_344653]
-
și voi asculta adiere de vânt molcomă; voi ști că pericolul a trecut iar totul va reveni la firescul său! Curând mă voi urca în următorul vagon și'mi doresc așa de mult ca primul popas să mă arunce în mijlocul spicelor de verde neînceput al unui întins lan presărat cu pete de roșu incendiar al regalilor maci etalându-și noblețea sub razele unui soare jucăuș! Ehhh! ... Un vis mai vechi al meu! La mine; vara este aproape o himeră însă primăvara
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
oaspeți de seamă; e doar un biet marfar! Dar cine știe! Poate că ne vom întâlni cândva; în răsăritul unui zâmbet de soare ... poate pe acel câmp al promisei fericiri; unde am să poposesc un timp, împletind cunună din șoaptele spicelor ce sfioase-și vor da atunci coate; privind roșul sălbatic al macilor înflorindu-și patima iubirilor! Bianca Aura Buta ~ 19 februarie 2015 ~ Referință Bibliografică: Popasul macilor / Bianca Aura Buta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]