3,200 matches
-
sfios, firav și el, Minune de minune: Un fir plăpând de ghiocel Prin spini de mătrăgune... De bucurie, de extaz Sau delirând, săraca, Uitând de marele-i necaz, Găsi putere, iaca, Și frântu-s-a cu mari sforțări Să-ndepărteze spinii Și-ncolăcitele brățări, Să smulgă mărăcinii... Cu delicatele-i mișcări Într-un genunchi pe cant a Eliberat spre zori de zări Din umbra morții planta... Dar zâna iernii, rea de soi Și aprigă de crudă, Pândea pitită după-un sloi Crâpând
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
prea târziu, Cu gura-ncet deschisă Și palmele-i ca un căuș Suflă din piept căldura Și viul aer ca un duș Redezmorți făptura... Dar de nesomn, de drag, de chin, Din nebăgare-n seamă, La deget o răni un spin Ușor cât să nu geamă... Și-o picătură s-a prelins De sânge cald de înger Pe albul florii roșu nins De stropul ca de sânger. Și-n fibrele-i când i-a pătruns I-a dat puteri să-nvie
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
deopotrivă o evaluare a tuturor cuvintelor rostite „în deșert” (cf. Matei 12, 36), a celor ce n-au avut nici un ecou la nivelul inimii și conștiinței, ci s-au pierdut asemenea semințelor căzute lângă drum, pe loc pietros ori între spini (cf. Matei 13, 19-22), precum și a celor folosite iresponsabil în imprecații, blesteme sau formule de jurământ (cf. Matei, 5, 33-37)”. (Pr. Ioan Bizău - „Cuvântul între gândire și făptuire” - în rev. Renașterea, nr. 2/2007, p. 4). Și, ca să continuăm această
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
declarăm creștini, credincioși. Nu suntem chiar evlavioși. Insuficiența ne este nu credința, ci certitudinea prezenței lui Dumnezeu. Când eram episcop vicar la Cluj, stăteam de vorbă seara și spuneam: iată, voi vă duceți și vă culcați pe un pat de spini, iar eu ma culc pe un pat de crini. De ce? Când te culci, toate gândurile și imaginația zboară pe toate coclaurile, bune, rele, te chinuiesc. Eu mă duc și mă culc pe un pat de crini, și am certitudinea că
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
mic; Palma dulce, părintească, Mi-ai dat-o ca să mă lovească. În brațe, ca un fiu iubit, Eram luat să fiu trântit Și nici să plâng nu am putut Că de-ncercam... eram bătut. În talpă de-mi intra vreun spin Puteam în somn, doar, să suspin, Iar lacrimi de aveam în ochi Eram scuipat să nu deochi. Eu nu te rog, Doamne, nimic. Măcar de mă făceai voinic; Aș fi dus, ușor, în spate, Sacii grei, plini cu păcate. Eu
EU NU TE ROG DOAMNE NIMIC... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366914_a_368243]
-
trimis în Gulag dar pe frunte mi-au pus tichie verde să mă recunoască, prin deșert, Homer și Osiris, când în pustiu mă voi pierde - pe mine nu m-au trimis în Gulag... dar mi-au înfipt în limba un spin de argint și o săgeată-n călcai, să nu zbor că un fluture și-așa am ajuns, după ultimul război, în Olimp. Referință Bibliografica: Elogiu disidentului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011
ELOGIU DISIDENTULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366897_a_368226]
-
Iar dorul de moșie e nestins Spălăm la fund bogați din alte culte Apoi mâncăm ce alții au respins Cu ce-s mai speciali că noi, străinii Când noi am fost aici de la-nceput De ce sunt trandafiri, iar noi doar spinii De ce, ei viitor, iar noi trecut? Să scrieți, noi v-am învățat, să știți! Și aur tot din munții noștri-aveți Nu vă doresc ca blestemați să fiți Dar, nu ne mai tratați că pe helveți Dac-am stârpi "gândacii" toți
NE PLEACĂ TINERII DIN ȚARĂ de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367555_a_368884]
-
au dus spre alte climate, spre-o lume străină, alta decât a oamenilor. Umbrele nopții și-au întins tentaculele deșirând lumina furară uleiul din candela speranței ce pasăre din vară sfidează liniștea răpind minții mai mult decât o simplă neliniște? SPINUL DE GHEAȚĂ ÎNFLOREȘTE În derivă prin vâltorile mândriei omul în curând doar amintirea mai poate consola dedus din viitor nerambursabilul timp stă ascuns dincolo de hotarul vizibil. NENUMIT fără nume în cripta ființei întâlnire în cosmos explozie de lumină în ochiul
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
Iar dorul de moșie e nestins Spălăm la fund bogați din alte culte Apoi mâncăm ce alții au respins Cu ce-s mai speciali că noi, străinii Când noi am fost aici de la-nceput De ce sunt trandafiri, iar noi doar spinii De ce, ei viitor, iar noi trecut? Să scrieți, noi v-am învățat, să știți! Și aur tot din munții noștri-aveți Nu vă doresc ca blestemați să fiți Dar, nu ne mai tratați că pe helveți Dac-am stârpi "gândacii" toți
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
sângele de veacuri nu-ți este închegat, Dar știu că viitorul îți e sortit să-ți fie Nu negru, plin de ură, ci alb imaculat. Te-au aparat cu viața părinții și strămoșii, Te-au înțepat în spate, cu ură, spini adânci, Acum plângi de durere și-ți mor pe rând coloșii, Te simți ca valul mării izbindu-se de stânci. Eu încă am speranța că tinerii să vină Să vindece un cancer ce s-a întins treptat, Mă simt debusolat
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
Nici sângele de veacuri nu-ți este închegat,Dar știu că viitorul îți e sortit să-ți fieNu negru, plin de ură, ci alb imaculat.Te-au aparat cu viața părinții și strămoșii,Te-au înțepat în spate, cu ură, spini adânci,Acum plângi de durere și-ți mor pe rând coloșii,Te simți ca valul mării izbindu-se de stânci.Eu încă am speranța că tinerii să vinaSa vindece un cancer ce s-a întins treptat,Mă simt debusolat când
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
acela dor? Eu nu te-am uitat, mi-e sufletul rană Iar tu poate nu știi nici cum ma mai cheamă. M-aș fi resemnat să nu fiu amintire Ci dragostea mea, tu marea iubire. Iubirea și ura...legată cu spini, Căci noi am ramas că doi simpli străini. Referință Bibliografica: Doi străini / Anișoara Gurău : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2008, Anul VI, 30 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anișoara Gurău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DOI STRAINI de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367746_a_369075]
-
Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului RĂSCUMPĂRAREA Stele căzătoare în formă de inimi fierbinți din iubire pentru prințul divin îmbrățișîndu-și destinul străbat unghiul universului dintre două maluri pe-o cruce cu spini până la cei doi munți lunari ce se împroșcă cu jar Ares și balaurul cu ochi de luceferi-pumnale se bat cap în cap strivind vieți și destine în nesfârșite șuvoaie sângele stelelor căzătoare se revarsă În eternul fluviului cu apele de
RĂSCUMPĂRAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367742_a_369071]
-
a apărut cândva în vis În care Dumnezeu era un om. Făcând în viață un nou compromis Ca noi să ne trezim acum din somn ! Avea, pe umeri, o manta ce-i ruptă Iară pe cap, coroană ! ... Ce-i din spini ! Dar ochii lui, privirea obosită Erau scăldați acum în multe lacrimi. Nu pot să uit nicicând acea privire Mă pătrundea și mă îngrijora. Avea ceva ce îmi doream demult Și după care trupul îmi tânja. La el m-am închinat
UN VIS CIUDAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367749_a_369078]
-
ETAPE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Copilul care mai zburdă-n mine zâmbește tandru, cu ochi senini și c-o iubire ce-mi face bine din al meu suflet culege spini. Tânărul vesel, plin de speranțe care sub cnuturi nu a gemut, din sentimente adună gloanțe și răni închide cu un sărut. Bărbatul mândru de-a sa solie îmi strânge mâna c-un gest firesc și-n al meu sânge pacea
ETAPE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367751_a_369080]
-
secure, satâr, coasă, acțiunea de a săpa. Tăierea și tăietura sunt direct comunicate. Citim, încă, despre duel, măcel, ghilotină. Aici se clasează și întretăierea, întreruperea, împărțirea. Din loc în loc, apare gâdele. Prefacere sugerează și obiectele din sistemul de înțepare: ac, spin, săgeată (și arc), suliță. Sunt nominalizate vârful, ascuțirea, împlântarea. Există și complexul tăiș-înțepare: zimț, schijă și halebarda care are, în plus, putere de fixare (cârlig). Idei de modificare sunt, de asemenea: glonț (cu pușcă, împușcătură, mitraliere), torpilă sau spargere, a
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
pe care voinicul îl va străbate este un drum ca al fiecăruia dintre noi, metaforizat cu drumul biblic al poporului ales și continuat cu drumul Golgotei. Toți oamenii au o cale de străbătut în viață, cu denivelări, cu întinderi de spini dar și cu pajiști pline cu flori frumos mirositoare, cu răspântii, cu hotărâri greu de luat, toate țesându-ne haina ninsă a vieții ce ne dă înțelepciunea cu care trecem pe lumea cealaltă. În sensul ideii tolkiene,(6) lumea de
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
Nu duce înspre hau sau înspre cer e scară, E oră de iubire o parte din înalt. Zemoase buze, boboc de floare sânii Iubirea doar o lungă căutare Spre țară fericirii bătând mereu cărare Miresme ne îmbată sau ne înțeapă spinii. Femeie tu esti toată dulceața și savoare Și clipă de regret că viata-i trecătoare! **** Uitarea si-a-mplantat în inima cuțitul Tăcerea ta e-un lucru care doare În lumea fericirii trecătoare Iubirea-ncepe ca să-și piardă mitul. Unde sunt eu
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
fiind elipsa: „Lenuța li Sandoru Timucului, cu Ionul li Traianu Preleniții, astă vară, la batoză, seara, în paie” sau „Lisaveta de peste Vale cu Vasâlie din Dâmb, la strâns de fân în Muncel, ziua pe amiaza mare, sub o tufă de spini”), dar, desigur, cel mai bogat este materialul lexical subdialectal, în care se includ și complexele lexicale (unități frazeologice, sintagme, locuțiuni, expresii perifrastice) de mare plasticitate proprii graiului hrănenilor, dar și de circulație subdialectală. Limba este document de primă mărime, care
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
Și mioara mică Tremurând de frică Către cer privește Și încet șoptește: ”O, Stăpân iubit Știu că am greșit Când n-am ascultat Glasu-Ți minunat Și-am pornit la vale Pe o altă cale... Doamne, scump Păstor Vino-n ajutor... Spinii m-au rănit, Lupii m-au pândit Și haina-mi curată Acum e pătată Și mi-e frică Tată Vino de mă iartă...” Iată...cum stătea Și cum se plângea O Voce aude Ce-n suflet pătrunde Și-o strigă
O ALTĂ ”MIORIȚĂ”... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367028_a_368357]
-
America - acel dor pe care-l ții, numai Dumnezeu știe cum, lipit de suflet mereu, care se infiltrează în fiecare părticică din tine și a cărui alinare n-o poți găsi altundeva decât acasă: „Tristă este floricica/ Care crește între spini/ Dar mai tristă este viața/ Petrecută prin străini/ Cu străinii-am stat la masă/ Și cu ei m-am ospătat/ Dar gândind la mine acasă/ Lacrimi multe am vărsat” ... Cu nea Mitică despre România și despre români Deși plecat din
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
Rime cu rouă, Dar plouă! Mă simt renăscut, Îmi curge șiroaie Apa din ploaie Pe trupul din lut Ce se destrămă tăcut; Vreau alt început Cu viața să lupt, Dar până atunci M-așteaptă la supt Verdeața din lunci Și spinii tociți În tălpi răsuciți; Smintiți Și suciți Bieții părinți Cocoșați, Fără dinți, Umbre În apus S-au dus! Ai plâns? Referință Bibliografică: Un alt început / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 208, Anul I, 27 iulie 2011. Drepturi
UN ALT ÎNCEPUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367146_a_368475]
-
dorința de a descoperi absolutul. Totuși, o astfel de iubire nu poate fi oferită decât Dumnezeu, Cel despre care autoarea afirmă în carte că venea „călărind un asin; nu avea plete, nici barbă, nici mustăți... doar o coroană aprinsă de spini.” În romanele Melaniei Cuc, fiecare volum are etapa sa cronologică, epoca istorică, personaje care se deosebesc între ele sau se aseamănă, după cum merge firul ,,poveștii”. În „Femeie în fața lui Dumnezeu”, prozatoarea se apleacă spre civilizația Samizegetusei și credința bătrânului Zamolxes
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
dorința de a descoperi absolutul. Totuși, o astfel de iubire nu poate fi oferită decât Dumnezeu, Cel despre care autoarea afirmă în carte că venea „călărind un asin; nu avea plete, nici barbă, nici mustăți... doar o coroană aprinsă de spini.” Melania Cuc - „O scriitoare originală” ,,Numele scriitoarei Melania Cuc... este un nume care mi-a reținut atenția prin unele poezii, proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literare ce au impus-o în peisajul literaturii române contemporane ca pe o scriitoare
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
despărți în două sau mai multe, ori poate va păstra doar frustrarea neîntâmplării tuturor acestor minunate lucruri. Pe acea treaptă te vei întâlni cu dragostea, care-ți va surâde prin frumusețea fiecărei flori ori te va înțepa cu fermitatea fiecărui spin. Dar, aici, în lumina difuză, uneori, a conștiinței noastre, vom găsi dorința de a ne transforma în copaci, pentru a putea înflori în tinere ramuri. Aici, viața ne-ar purta în beznă, dacă mlădițele noastre nu ar avea puterea de
SĂRBĂTOAREA IREPETABILEI VÂRSTE A INOCENŢEI: LA MULŢI ANI, TUTUROR COPIILOR LUMII! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367203_a_368532]