37,791 matches
-
un larg registru expresiv, de la incizia grafică la jocul aleatoriu al combinațiilor cromatice și pînă la ieșirea din suprafața plană, pentru ca, mai apoi, să coaguleze totul într-un cuprinzător discurs despre lumea creată, despre rațiunea ei ascunsă și despre aspirațiile spirituale pe care ea le încorporează. Asemenea lui Horia Bernea cel din ultimii ani, cu care a fost des asociată și, de cele mai multe ori, în mod mecanic, Ioana Bătrânu și-a luat ca temă, într-un moment major al creației sale
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
pragul comuniunii substanțiale cu divinul și a făcut din actul acuplării un spectacol universal și o metaforă absolută a mîntuirii cărnii prin propria sa vocație și prin infinita ei slăbiciune. Dacă mentalul colectiv a lucrat cu atîta abnegație la conversia spirituală a travaliului fiziologic și la transpunerea geamătului de voluptate pe notele unui portativ celest, conceput anume pentru glasuri angelice, cum ar fi putut artiștii să rămînă reci și nesimțitori în fața misterului împreunării sau măcar în fața promisiunii acestuia. Răspunsul este foarte
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
capul locului înjurătura plină de năduf a marelui nostru orator și om de drept, latinist de forță, gata să atingă 90, în legătură cu o situație... Voi prezenta faptele, pe scurt, ca să nu plictisesc. Miercuri, 20 aprilie a.c. citeam Ziua, în care spiritualul caricaturist al gazetei semna pe prima pagină dialogul a doi bătrâni amărâți. El, interesându-se, febril: Habemus papa? (păpică, săracul). Ea, (săltând o tigaie nenorocită din care iese un fum negru): Deocamdată, nu. (S-o crezi tu!)... De caricatură, m-
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
neprevăzut al cuceritorilor vestului sălbatic. Poate pentru că cele două evenimente au fost sincrone în plan istoric, iar dificultățile de înfruntat, chiar dacă de natură complet diferită, puteau, la rigoare, să suporte comparația. Privațiunilor fizice ale cuceritorilor Vestului le-au corespuns privațiunile spirituale ale celor care au încercat să facă literatură într-o limbă involuată, fără alte tradiții în ale scrisului decît scrierile bisericești. Apoi, citind prima parte a binecunoscutului poem eminescian Epigonii, nu se poate să nu fii cuprins de admirație nostalgică
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
a fi noi înșine. Mama mea obișnuia să spună că niciodată cordonul ombilical care o lega de copiii ei nu fusese tăiat de-a binelea. De îndată ce doctorul Philobosian a tăiat cordonul de carne, o altă conexiune crescuse în locul lui, una spirituală. După ce am dispărut eu, Tessie a simțit că ideea asta ciudată a ei era mai adevărată ca niciodată. Noaptea, cînd stătea întinsă în pat, așteptînd ca somniferele să-și facă efectul, își ducea adesea mîna la buric, ca un pescar
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
puțin banale: după ce o cunoaște pe regina ElisabetaI, tot ce găsește să spună e "ce persoană interesantă". De aceea, identificarea cu spectatorul, încurajată de realismul mimat de documentare, e împiedicată în Orlando. Oricum, consolarea e că protagonistul e remarcabil de spiritual în dialoguri. Rezultă că Potter reușește să escamoteze defectele codurilor de care se folosește. Impactul e unul postmodernist sută la sută: printr-un mixaj inspirat al codurilor, se ajunge la "încețoșarea" granițelor dintre realitate și film, adică exact ce făcuse
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
de lucruri din partea noastră de Europa. Cât despre traducerea doamnei Olga Cicanci, serioasă și păstrătoare a oscilației oriental-occidentale pe care o include limba neoelenă, ea găsește cu adevărat echivalentele românești cele mai apropiate de original, subliniind astfel prin limbaj afinitățile spirituale dintre români și greci.
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
Humanitas, București, 1999, p.135. 2 Pr. Prof. Moisiu Alexandru, Sf. Vasile cel Mare, îndrumător și păstor de suflete, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 1, 1988, p. 18. 3 Ibidem, p. 22. 4 Jean Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, în românește de Marinela Bojin, Edit. Sophia, București, 2001, p. 136. 5 Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânării și lupta împotriva ei. Frumusețile căsătoriei și ale familiei creștine, Edit. Credința Strămoșească, Iași, 2003, p. 54. 6 Aristotel apud apud Prof.Univ.Dr.Doc.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
a intrat în viața noastră ca să ne facă un serviciu, așa cum se spune că ne este de folos sarea pentru digestia mâncării 31. Cel robit însă de patima desfrânării, reducând trupul la un simplu instrument de plăcere sexuală, neagă dimensiunea spirituală a acestui trup și destinația sa transcendentă, disprețuiește chipul lui Dumnezeu după care este el însuși făcut și uită de firea omenească 32. Istoria lui Tobie exprimă foarte bine această realitate a vieții spirituale din căsnicie (Cartea lui Tobit, cap
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
instrument de plăcere sexuală, neagă dimensiunea spirituală a acestui trup și destinația sa transcendentă, disprețuiește chipul lui Dumnezeu după care este el însuși făcut și uită de firea omenească 32. Istoria lui Tobie exprimă foarte bine această realitate a vieții spirituale din căsnicie (Cartea lui Tobit, cap. 3-9). Sara, logodnica lui Tobie, mai fusese pețită înaintea lui de șapte bărbați, care muriseră cu toții în noaptea nunții, îndată ce au intrat la ea. Dar îngerul Rafael îi descoperise lui Tobie că era vorba
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
caut, luând pe sora mea, ci o fac cu inimă curată. Binevoiește deci a avea milă de ea și de mine și a ne duce împreună până la bătrânețe. Și a zis și ea cu el: Amin. Astfel, Tobie așează comuniunea spirituală înaintea celei trupești, care doar o pecetluiește pe cea dintâi. Rugăciunea care precede unirea intimă (și pe care bărbații dinaintea lui Tobie nu o săvârșiseră încă din prima noapte) arată clar necesitatea de a fi unit spiritual, de a fi
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Tobie așează comuniunea spirituală înaintea celei trupești, care doar o pecetluiește pe cea dintâi. Rugăciunea care precede unirea intimă (și pe care bărbații dinaintea lui Tobie nu o săvârșiseră încă din prima noapte) arată clar necesitatea de a fi unit spiritual, de a fi renăscut împreună din Duhul Sfânt, pentru a dobândi o relație intimă dreaptă, care să depășească nivelul simplelor pofte trupești. Tobie și soția lui așteaptă să fie uniți spiritual, înainte de a se cunoaște trupește, prin rugăciune și prin
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
prima noapte) arată clar necesitatea de a fi unit spiritual, de a fi renăscut împreună din Duhul Sfânt, pentru a dobândi o relație intimă dreaptă, care să depășească nivelul simplelor pofte trupești. Tobie și soția lui așteaptă să fie uniți spiritual, înainte de a se cunoaște trupește, prin rugăciune și prin har. Trupul nu 29 Tertulian, Despre suflet, XXVII, 4, trad. Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și prof. David Popescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Edit. Institutului
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sau un trup, nu iubește cu adevărat, ci posedă sau profanează. Ființă rațională, omul are chemarea de a spiritualiza iubirea sa, de a o curăți de elementele grosiere și de trăirile inferioare, instinctuale, spre descoperirea bogăției ei mult mai înalte, spirituale. Asceza ortodoxă nu vizează anihilarea sau tăgăduirea trupului, ci profețește ridicarea, prin intermediul acestuia, la o treaptă superioară lui de existență și lucrare, la viață sufletească 36. Fără împreunarea trupească a soților nu ar fi naștere de copii și nici sfințirea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
chip firesc din preaplinul ei66. Deci, căsătoria nu trebuie să fie prilej de neînfrânare, de perversiune, de abuz, să nu fie robită patimii. Fiecare soț e dator să-și stăpânească trupul în sfințenie și cinste, nu în patima poftei. Elementul spiritual trebuie să domine peste elementul trupesc în căsătoria creștină. Unirea cu Hristos să constituie atmosfera familiei. Să fie căsătorie în Hristos 67. 56 Michel Philippe Laroche, op. cit., p.90. 57 Paul C. Reisser, Sexul și persoanele necăsătorite. Motive pentru a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
toate poftele pătimașe, căutând astfel fericirea, dar dând de masca fericirii, ce din moartea ei se naște, și o clipă ține poate 77. Satisfacerea plăcerii carnale a trupului în mod egoist, provoacă întristare sufletului, după cum disciplinarea trupului ajută mult creșterii spirituale. Aceasta nu înseamnă eliminarea bucuriei trupului, ci spiritualizarea și înduhovnicirea ei78, filtrarea din sufletul nostru a cât mai mult din ceea ce este pământesc, pentru a putea crește duhovnicește și a ne uni cu cerescul. Pătimașul se vrea oarecum prieten cu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
adevărata fericire. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că noi putem să ne eliberăm de reaua iubire trupească de noi înșine, lepădând frica de durere și pofta de plăcere. Astfel, primind în locul iubirii celei rele de noi înșine pe cea bună și spirituală, despărțită cu totul de grija de trup, nu vom înceta să slujim lui Dumnezeu prin această iubire bună de noi înșine, căutând pururea să ne susținem sufletul prin Dumnezeu. Deci cel ce nu dorește plăcerea trupească și nu se teme
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sunt: actul sexual împreunarea cu un partener; masturbația și scurgerea nocturnă, descrise eufemistic ca (desfrânare) fără a atinge o femeie și denumite și necurăție (inmunditia); desfrânarea în minte și în inimă 126. Atunci când unirea sexuală se produce în afara contextului ei spiritual și se practică numai pentru desfătarea simțurilor, inevitabil ea îl mutilează pe om, pervertind profund ordinea firească a raportului său cu Dumnezeu, cu sine însuși și cu aproapele. Dorința exclusivă de plăcere sexuală ce caracterizează desfrânarea, pune în mișcare puterea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ce caracterizează desfrânarea, pune în mișcare puterea poftitoare a omului și o îndepărtează de Dumnezeu, Care ar trebui să fie scopul ei esențial. Orbit de desfătarea simțurilor pe care i-o produce această patimă, omul se lipsește astfel de desfătarea spirituală cu bunurile cerești. Plăcerea privită ca scop în sine devine pentru om un absolut, care-L exclude pe Dumnezeu și-I ia locul 127, iar din această pricină se ajunge la transformarea dorinței de absolut, care înainte era îndreptată spre
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
un anume fel, el se reduce la acestea, tot așa cum cel care este stăpânit de patima lăcomiei se reduce la funcțiile sale gustative si digestive. Astfel, omul se descentrează și viețuiește înstrăinat de sine. Nefiind, așa cum se cuvine, supusă iubirii spirituale, funcția sexuală ajunge să ocupe în om un loc nespus de mare, poate chiar exclusiv, și înlocuiește iubirea cu pofta animalică și instinctivă. Tot păcatul pe care-l va face omul, este în afara trupului, dar cel ce curvește păcătuiește în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
determinate în care își perpetuează specia, limitându-se la ceea ce natura le-a îngrădit, pe când desfrânatul nu își poate stăpâni sau înfrâna pornirile trupești. Pentru el nu există nici o măsură în săvârșirea păcatului, nici în plan fizic, nici în cel spiritual. Desfrânarea, ca toate celelalte patimi, operează răsturnarea valorilor la cel mai înalt nivel: ea duce la situarea lui Dumnezeu într-un plan secund, la uitarea și la negarea Lui, punând în locul Său plăcerea simțurilor. Pătimașul nu se îngrijește de celălalt
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
143. În patima desfrânării, sexualitatea devine pentru om un obstacol în calea întâlnirii cu Dumnezeu. Ea încetează de a mai fi expresia pe plan trupesc a iubirii ancorate în sfințenia Duhului, de asemenea încetează de a mai fi un act spiritual, devenind un act pur carnal, mărginit la trup144. Se poate ajunge la o împletire a patimii cu dragostea. Astfel unii oameni, profund răvășiți de faptul că au fost înșelați pe când trăiau o iubire veșnică, nu mai cred în iubirea sinceră
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
poate avea impresia că o face din dragoste pentru celălalt, dar el, cu sufletul înnămolit în mocirla desfrânării și pe cale de a putrezi complet 146, nu observă că semenul său nu are pofte asemănătoare. În aceste cazuri, nefiind supusă iubirii spirituale, funcția sexuală ajunge să ocupe în om un loc nespus de mare, poate chiar exclusiv, și înlocuiește iubirea cu pofta animalică și instinctivă 147. Plăcerea apărută în urma păcatului nu este una de durată, neavând nici o legătură cu divinul, ale cărui
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
avute. Oxigenarea mai slabă a creierului, ca urmare a meselor copioase, stropite și udate din belșug cu băuturi și datorată faptului că digestia celor ingurgitate solicită o cantitate mai mare de energie, slăbesc discernământul, trezvia, controlul mișcărilor trupești de către cele spirituale, favorizând rătăcirea, vagabondarea minții și a gândurilor, căderea lor în robia plăcerilor trupului și instalarea poftelor și a dorințelor de 178 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XVIII, p. 180. 179 JeanClaude Larchet
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
18, 25-27), unde se arată că fărădelegile oamenilor au pângărit pământul. În zilele noastre, erotismul colectiv al maselor vulcanizate, dezgustul general îi neliniștește profund pe psihiatrici care încep să vorbească despre o foarte stranie desexualizare a umanității. Iubirea ruptă de spiritual produce ravagii mentale, aceasta pentru că omul redus numai la trup riscă să fie secătuit de forțele sale vitale, care provin din spirit. Într-o lume desacralizată se instalează sexul demistificat, sterilizat, omniprezent. Astfel, sexul ridicat la rangul de obiect al
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]