1,910 matches
-
de timp, potențialul cognitiv, stările afective, experiența de viață etc. La polul celălalt, starea de „a nu fi motivat pentru învățare” este identificabilă prin absența „absorbirii”, pasivitate, inactivitate, concentrare foarte lentă și greoaie într-o sarcină de învățare, lipsă de spontaneitate și chiar anxietate. Necesitatea analizei pedagogice a motivațiilor activității de învățare decurge și din faptul că ea se impune ca un concept integrator și de valoare ale cărui ramificații sunt implicate în orice cercetare educațională. Pedagogii trebuie să țină seama
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Obiectivele suscită și coordonează interesul celor responsabili de educația copilului, în genere: formarea deprinderilor igienico sanitare, educarea în spiritul curățeniei, formarea gustului estetic, educarea spiritului de observație, a atenției, acceptarea ajutorului și a părerii unui partener, stimularea creativității și a spontaneității și multe altele. În ce privește materialul didactic, acesta poate fi confecționat ori procurat cu multă ușurință de către educatoare (uneori cu ajutorul părinților copiilor), prin abilitate și fantezie, cu atenție și interes de reușită a activității. Astfel de resurse pot fi: hârtie colorată
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
Activități integrate. JOCURI DE RECONSTITUIRE (PUZZLE) OBIECTIVE: Dezvoltarea capacității de a înțelege diviziunea, de a percepe informații pe rând și a le utiliza împreună obținând un conținut; Perfecționarea spiritului de observație, educarea răbdării și a perseverenței; Stimularea creativității și a spontaneității („Oul lui Columb”, „Tangram”, „Joc Mongol”Ă; Acceptarea cu ușurință a părerii, a ajutorului unui partener, îmbogățirea vieții afective și dezvoltarea personalității copiilor într-un mediu democratic; Explorarea de medii diferite prin abordarea în grup sau individual a metodelor active
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
ot Boroaia”. Episodul, invocat cu pioasă aducere aminte și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin care detașamentul istoricilor ieșeni gustase din „dulceața Europei luminate”, rămâne referențial pentru inteligența sclipitoare, pentru inventivitatea, spontaneitatea, umorul și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist mai nota, perfect îndreptățit, că în numeroase alte împrejurări, cumva asemănătoare, petrecute împreună, „fie la colocviile ocazionale în jurul unei sticle de Cotnari, fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin ei înșiși; iată că ei nu mai întreabă Europa: ce trebuie să facem ? ei fac singuri, fără să consulte Europa ceea ce trebuie să facă; în ce mă privește, eu nu simt curajul să-i blamez pentru acest act de spontaneitate și independență”; dacă în unele cancelarii europene se vorbește de un act de indocilitate, eu întreb la ce le-a servit românilor docilitatea lor de până acum? ce au câștigat ?. Sper ca cititorul să nu ne învinovățească de neștiința evaluării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ulterioară. Evaluarea răspunsurilor va fi ușurată dacă s-a elaborat anticipat o listă cu răspunsuri posibile, cuantificabile. Aplicare metodei brainstorming-ului în cadrul procesului intructiv-educativ are numeroase avantaje: * Poate fi folosită cu succes la toate disciplinele de învățământ; * Încurajează creativitatea și spontaneitatea elevilor; * Stimulează imaginația; * Oferă libertate de exprimare; * Se înlătură redundanța prin deblocarea cunoștințelor și ideilor stocate în memorie; * Formează spiritul de echipă; * Participarea nu necesită cunoașterea în detaliu a problemei, ceea ce permite implicarea elevilor mai puțin pregătiți; * Problemele considerate epuizate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
deprinderi de cooperare, valorifică experiența de cunoaștere și capacitatea intelectuală a participanților. Ea perfecționează cunoștințele dobândite anterior, le generalizează și le transferă în contexte noi și oferă mijloacele necesare evaluării reciproce. Discuțiile educă spiritul critic, cultivă obiectivitatea, stimulează inițiativa și spontaneitatea. În funcție de scop urmărit dezbaterile pot fi: * Cognitive - însușirea unor noțiuni; * Orientative - schimb de opinii cu scopul cunoașterii reciproce sau a înțelegerii unei probleme; * Constructive - formarea atitudinilor; * Polemice - prezentarea punctelor de vedere și argumentarea opiniilor. În cadrul dezbaterii, elevi formulează ipoteze, expun
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
o transformare reciprocă între rațional și irațional. Iraționalul nu apare ca atributul unei entități exterioare sferei cognoscibile, ci ca pol al unui dinamism care îl înglobează și în centrul căruia se află omul. Acest dinamism este sursă de libertate, de spontaneitate, de creativitate în evoluția sistemelor naturale. Imaginea pe care o propunem este destul de apropiată de concluziile care se conturează în opera lui Edgar Morin 49. În lucrarea sa Science avec conscience (Știință cu conștiință), el subliniază necesitatea unui nou mod
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
al normelor limitează sau chiar anulează libertatea indivizilor ori dreptul lor la libertate. Acest argument poate fi întâlnit în concepția lui Sartre, pentru care orice factor de determinare exterior conștiinței individuale este un factor de anulare a libertății înțeleasă ca spontaneitate pură, absolută. Potrivit argumentului statistic, numărul celor care respectă normele morale în mod real și autentic este infinit mai mic decât al celor care le încalcă. Respectul normei este formal și ipocrit, în culisele vieții, oamenii de fapt încălcând normele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mimica) unor diferite animale (cocoș, pisică, cangur, maimuță, șarpe, broască, pește etc.). 3. BALOANE VESELE șI TRISTE Activitatea vizează stimularea copiilor pe direcția unei exprimări emoționale deschise, autentice, spontane și descoperirea abilităților empatice, antrenarea conduitelor prosociale și de socializare, dezvoltarea spontaneității și exersarea potențialului creativ al copiilor. Sarcina: după ce se umflă câteva baloane cu ajutorul copiilor, aceștia vor desena pe baloane stări și trăiri emoționale preferate: bucurie, tristețe, furie, mirare, îndoială, rușine etc. Așadar, copiii trebuie să identifice diferite stări emoționale, să
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
e foarte important ca emoțiile exprimate să fie în 18 concordanță cu ceea ce simțim. Ulterior, se vor explica/enumera motivele personale care conduc la trăirea anumitor stări emoționale. Se va pune mare accent pe antrenarea copiilor în activitate prin expresivitate, spontaneitate și bucurie/libertate în exprimare. 13. JOC „MR. FACE” Obiective: să recunoască emoțiile pe baza componentei nonverbale expresiei faciale, postura, modificări fiziologice; să exprime emoții complexe precum rușine, vinovăție, mândrie; să identifice emoțiile altor persoane în diverse situații. Mod de
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
etc.), vezi Albulescu-Albulescu 2000: 155-156. 161 Ezechil 2003: 79-80. 162 ,,Asaltul de idei", inițiat de Alex F. Osborn, este motivat prin faptul că ,,în lipsa unei critici [în prima etapă s.n.], se diminuează o serie de factori inhibitori și blocaje ale spontaneității în gândire care produc rutina intelectuală" Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 104. 163 Cucoș 2002: 298. 164 Un alt criteriu este reprezentat de modalitatea de expunere/transmitere a ideilor: direct, prin bilețele (la grădiniță eventual, prin desene, jetoane, obiecte-jucării etc.), pe rând sau
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
inițiala sa slăbiciune organică, C. Rădulescu-Motru lucrează integrativ. El afirmă că studiul personalității este dependent de raportul dintre omul luat ca individ și omul luat ca specie. Cel dintâi, omul ca individ, conservă energia vieții, iar caracteristica lui principală este spontaneitatea. Aceasta, intervenind prin crearea unor variații ce au funcție de "anticipațiuni", ar fi condiția adaptării omului la mediul său. Cel de-al doilea, omul ca specie, conservă trăsăturile pe care viața le-a probat, le-a încercat în fel de fel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
obârșia oricărei evoluții în lumea omului. Fără el, personalizarea ar fi fost imposibilă; energia s-ar fi distribuit indivizilor, dar fără ca aceștia să aibă libertatea de-a o utiliza dincolo de granițele programării lor prin specie, întrucât le-ar fi lipsit spontaneitatea. Individul uman datorită faptului că posedă eul aduce în lume putința exercițiului libertății. Dar nici eul singur nu ar fi fost suficient pentru o evoluție în orizontul personalizării. Mai mult, el este confruntat cu alte elemente ale fondului sufletesc. Confruntarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
act independent de natură; căci aptitudinile sunt modelări ale dispozițiilor sufletești ce alcătuiesc "zestrea naturală" a individului care se manifestă liber în actul muncii. Așadar, ea se află în legătură cu întregul complex sufletesc care formează personalitatea (de altminteri, eul însuși este spontaneitate, deci libertate); ea este, într-un fel, legată de natură, însușirile sufletului având temei natural-energetic. Prin urmare, munca reprezintă exersarea liberă a unor aptitudini, dar acestea personalizează energia "naturală" (energia-ca-natură). Nu este vorba aici despre o invazie a rosturilor libertății
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fapt, libertatea în forma activității libere a personalității trebuie să fie determinată natural și social. Personalitatea însăși păstrează în structura sa aceste determinări, ea fiind o structură bio-psihică și socială. Dacă ar fi simplu determinată, atunci i-ar lipsi fie spontaneitatea, deci variația aptitudinilor, fiind, astfel, doar individualitate, fie legătura cu "pământul" fiind, astfel, personalitatea absolută, Dumnezeu. C. Rădulescu-Motru cumpănește aceste determinări astfel încât omul să apară în structura lumii ca un punct de echilibru între natură (condiționat) și Absolut (Necondiționat). Deși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumii, cumpănind între condiționat și Necondiționat, omul are în structura sa sufletească ceva din amândouă. Nici una din trăsăturile sale nu este pur naturală (total condiționată), sau pur necondiționată. Astfel, eul este energie, în conținutul său, dar este, raportat la natură, spontaneitate, libertate (non-natură). Iar creația, deși este expresie și întruchipare a unui ideal și impunere a unui nou gen de muncă, nu se poate realiza decât prin activarea aptitudinilor înscrise în sufletul omului, în energia sa sufletească. De asemenea, eul se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un sistem de referință diferit de cel kantian. În ultimă instanță, putem spune, luând seama la diferențele de model filosofic, că eul are rolul unei "rațiuni afective", conștiința pe cel al "rațiunii teoretice", personalitatea pe cel al "rațiunii practice". Iar spontaneitatea aperceptivă kantiană devine anticipație personalist-energetică. Corespondențele dintre filosofia lui Rădulescu-Motru și cea a lui Kant, semnalate mai sus, evidențiază atât apropierile cât și deosebirile dintre cei doi gânditori în privința felului de a înțelege omul. Capitolul II Ordinea de finalitate în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-o altă ordine decât cea naturală și reordonarea lumii înseși potrivit principiilor acestei noi ordini. A doua schiță a conceptului vocației trebuie gândită în prelungirea celei din Puterea sufletească, pentru că acolo, în termenii ilustrărilor exemplare, înțelegem mai bine ideea spontaneității vocației, a apariției ei fulminante, dar nu prin hazard. Să revenim la unele exemple comentate acolo de C. Rădulescu-Motru și să completăm imaginea accentuat formală din Elemente de metafizică. Sunt vocații: primul om care a pus sămânța în pământ așteptând
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acesteia. Dar tocmai pentru că ele evoluează, creațiile nu pot să apară oricum, ci într-o ordine potrivită unei "logici" culturale. Rolul vocației este de a asigura această evoluție determinată a spațiilor culturale. Puterea sa este și limita sa. Originată în spontaneitatea acordului dintre dispozițiile sufletești ale individualității și idealul cultural, vocația funcționează determinat, adică potrivit "logicii" culturale. Prin urmare, în orice moment istoric sunt necesare anumite opere culturale și, în consecință, anumite personalități vocaționale. Acestea semnalează, cum afirmam mai sus, prezența
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trebuie potențat este, desigur, re-evaluarea. Viața omului pare a fi consumatoare de valori. Iar uzura acestora conduce către neantul lor. Acest moment cere reevaluarea, iar sub determinare istorică el reprezintă vremea "omului superior", a "noului filosof". Nietzsche mizează pe o spontaneitate istorică, insuficientă însă în a preveni catastrofa: neantul valorilor. Astfel, "legiuitorul" (cel care propune evaluări noi, imagine schematică a supraomului) are o apariție fulgurantă, nepregătită de cauze speciale și fără a împlini o misiune sau o finalitate ordinare. Totuși, rolul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ci trec în filosofiile ce-l urmează. Fichte, Hegel, Schopenhauer, Nietzsche construiesc în model personalist, urmându-l pe Kant. Dar fiind și sub înrâurirea inconvenientelor kantianismului, și ei vor miza pe un personalism formal, care se limitează la a împăca spontaneitatea conștiinței cu "principiul individuațiunii", distrugând tot ce nu se acordă cu această relație. În alte cuvinte, afirmațiile lor filosofice privind persoana umană nu se sprijină pe "metode obiective", conchide Rădulescu-Motru. În accepția sa largă, personalismul semnifică orice concepție despre omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar fi putut să fie, dacă alte alegeri sau ocazii s-ar fi ivit pe ale vieții căi... E acum om În toată firea, trebuie să fie atent la tot ceea ce spune, la tot ceea ce crede și face. Unde-i spontaneitatea și libertatea de altădată a celui necunoscut, a celui neimportant? Lumea și oamenii locului sunt cu ochii pe el. A luat plasă de la mai mulți politicieni, e pățit cu ăștia, trec de la un partid la altul, sunt nestatornici și inconsecvenți
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de fapt remarca făcută era jenantă sau ridicolă. Dar, a doua zi, ziarele din R.F.G. aveau, pe prima pagină, o caricatură, în care se aflau un cal și un pui, fiecare cu un comentariu al său. Având umor, dar și spontaneitate, ministrul român i-a dat o lecție celui vest-german care fie că a dovedit naivitate, fie că a tratat cu superficialitate, îmbrăcând replica meritată într-o glumă, deși viza o situație gravă, greu de digerat pentru Partea română. Un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Adunarea generală din 1960, cu mișcări neașteptate, interviuri date din balcoane, vizitarea lui Castro în hotelul din Harlem, unde acesta găsise loc de găzduire, după ce voise să-și pună corturile de partizan în parcul ONU. Un om de o mare spontaneitate, iubind efectele, gustând uimirea și hazul audienței. Pentru mine, Hrușciov era mai degrabă un personaj folcloric desprins din povestirile cu țărani șireți ale lui Gogol. Îi văzusem în carne șj oase într-o întâmplare nerelatată până acum. La recepția dată
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]