2,760 matches
-
cum este cea de Bobotează („chiraleisa” sau „iordănitul”). „Lăzărelul”, de la Sfântul Lazăr, pare a fi o manifestare a unui ritual păstoresc peste care s-au suprapus straturi cu un conținut ortodox. C. de Paști și cea de Sfântul Nicolae apar sporadic și sunt ecouri ale unor obiceiuri religioase din țările Europei centrale și occidentale. Deși obiceiul colindatului este răspândit la mai toate popoarele europene, românii l-au păstrat în formele cele mai grăitoare pentru originea și semnificația lui. Elemente ale c
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
roman, Pe drumul noului Damasc, apar în presă în 1935 și, respectiv, în 1937. Publicistul C. este mai puțin activ în această perioadă; a condus doar „Era nouă” (1936) și „Reporter”, în ultimul an de apariție (1937-1938), și cu totul sporadic a mai colaborat la alte reviste și ziare. Spre sfârșitul deceniului al patrulea, se retrăgea, de altfel, la Sighișoara, pentru a se dedica total literaturii. Câteva lucrări epice (Hilarie Sfântul, O zi cât veacul, Vin barbarii...) rămân totuși în stare
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
alături de Sten Merly, „La Revue de culture européenne”, publicație trimestrială de reputație internațională. În 1971 publică primul volum din Traité de droit comparé, operă fundamentală în domeniu, alcătuită din trei volume, dintre care ultimul a apărut postum, în 1983. Colaborările sporadice la presa românească a exilului - „Orizonturi”, „Stindardul” ș.a. - pun în evidență preocupările literare (poezii și eseuri) ale lui C. După dispariția sa prematură, au fost publicate postum, prin grija familiei, un volum de Versuri clandestine (1997), Chestiunea Transilvaniei (1997), probabil
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
colaborările la C. sunt Ion Barbu, care publică aproape număr de număr poemele ce vor alcătui volumul Joc secund, și Tudor Arghezi, considerat de către Marcel Iancu, cu prilejul unei anchete realizate la apariția volumului Cuvinte potrivite, „cel mai nemărturisit modernist”. Sporadic, mai participă cu versuri Camil Petrescu, Al. A. Philippide, Ion Pillat, Perpessicius, Ion Minulescu, Camil Baltazar, ilustrând deschiderea largă a revistei către variate formule literare, în contrast cu negativismul programului său inițial. Însuși Ion Vinea promovează în lirică un modernism moderat, în
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
fantastică Paradisul suspinelor și prin alte schițe cu caracter parodic, unele inspirate de precursorul avangardismului, Urmuz, care se bucură de o atenție deosebită prin prezentările semnate de G. Ciprian. Scrieri în proză semnează Ion Călugăru, Claudia Millian, Romulus Dianu și, sporadic, Mircea Eliade. Aceeași orientare novatoare, uneori cu elemente umoristico-parodice, prezentă în proză, e sesizabilă și în dramaturgie, fiind ilustrată de Scarlat Callimachi, Sergiu Dan și Romulus Dianu. Modernismul moderat pe care îl afirmă în fapt gruparea de la C. apare limpede
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
factură diversă, și publicistica literară și artistică, foarte bogată, chiar și după anul 1929, când revista își pierde coloratura pronunțat avangardistă și redevine eclectică, este susținută, ca și poezia, și de scriitori din afara grupării, precum Mihail Sebastian, Tudor Arghezi și, sporadic, Panait Istrati, Constantin Noica. Specificul avangardist al publicației angajate în impunerea unui nou curent artistic este mai transparent în domeniul traducerilor și al raporturilor stabilite cu avangarda străină. În scurt timp de la apariție, C. își asigură colaborarea a numeroși reprezentanți
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
ani buni ca paznic într-o parcare subterană pariziană și abia apoi, după ce a fost o vreme funcționar, a ajuns să fie angajat redactor la o publicație a Ministerului Apărării. Reluându-și existența literară aproape de la zero, a publicat totuși, sporadic, în limba franceză, poezie mai cu seamă (L’Ailleurs, 1983, Rivage antérieur, 1986 ș.a.). În 1989, pentru cartea de proză La Chute vers le zénith a primit Le Grand Prix de la Jeunesse de la Société des Gens de Lettres de France
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
aparițiilor editoriale românești în Occident, redactată în limba română sau în alte limbi și unde semnează G.C. Vocke, Pavel Chihaia, Scarlat Ioanide, Elisabeta Axmann-Mocanu. Alte două rubrici sunt dedicate cronicii muzicale („Melos”) și plastice („Contur”). Între colaboratorii importanți, se numără, sporadic, Vintilă Horia, Radu Tudoran și Ioan Petru Culianu. După ce schițează într-un cuvânt de „bun rămas” multiplele motive ale suprimării sale („Nu vom insista asupra oficialităților occidentale care, de pildă, au refuzat să ne sprijine sub orice formă, din cauză că publicăm
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
Bulat, cronica dramatică - de Sorin Crișan. Rubrici variate, „Raft”, „Fragmente critice”, „Interpretări”, „Vitralii”, „Cartea tradusă”, „Cartea străină”, „Cartea de istorie”, „Carnete”, „Disocieri”, „Script-tease”, se referă la noile apariții editoriale, comentând pe larg noile orientări literare și culturale românești și europene. Sporadic, apar rubrici de istorie literară: „Destine basarabene”, „Generația ’80. Segmentul basarabean”. Poezia, de cea mai bună calitate, e mai frecvent prezentă decât proza. Publică aici îndeosebi poeți optzeciști: Liviu Ioan Stoiciu, Leo Butnaru, Nicolae Țone, Mircea Cărtărescu, Irina Nechit, Romulus
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
reunit contribuțiile privitoare la publicistica unor reprezentativi scriitori români clasici și contemporani, precum Eminescu, I.L. Caragiale, G. Ibrăileanu, G. Călinescu, Lucian Blaga, Marin Preda, Octavian Paler și alții. Nu este un profesionist sistematic al cronicii literare săptămânale, însă intervențiile sale sporadice, adunate în volumul Dialog în actualitate (1985), se constituie într-un judicios jurnal de lectură, cu observații pertinente, adesea cu puncte de vedere personale, cu intuirea exactă a sensurilor cărților comentate. Disponibilitatea îl orientează mai ales spre lucrările de memorialistică
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
rar, Pamfil Șeicaru. Cea de a doua secțiune, aflată sub același frontispiciu, dar scrisă în românește, este în cea mai mare măsură, uneori chiar în totalitate, dedicată problematicii culturale și cuprinde cronici literare, eseuri, însemnări, semnalări de publicații din exil, sporadic chiar versuri. Pamfil Șeicaru, care semnează majoritatea comentariilor politice (Cum merg lucrurile în țara ocupată, Moravuri comuniste din colonia RPR etc.), este deopotrivă preocupat de destinul culturii și al literaturii române. Textele sale, multe cu vădit caracter memorialistic, nu evită
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
Franța, după extraordinara carieră literară românească, a lui Petru Dumitriu (Păstârnacul reperist, 186/1960) sau apariția cărților lui Constantin Virgil Gheorghiu (Un român renegat, arivist feroce, 183/ 1960) sunt tot atâtea prilejuri de amendare a atitudinii morale a scriitorului român. Sporadic, este prezent și Virgil Ierunca, de cele mai multe ori însă cu texte reproduse după alte publicații ale exilului. M.P.-C.
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
valorifice și creația deceniilor anterioare, prin studii despre C. Conachi, Al. Hrisoverghi, Daniil Scavinschi sau C. Negruzzi ori publicând o bogată corespondență emanând de la V. Alecsandri, M. Eminescu, C. Bolliac, I. Creangă, I. Heliade-Rădulescu, I. Ghica, T. Maiorescu, C. Negruzzi. Sporadic, C.l. programează pagini de critică sau de istorie a artelor, semnate de P. Verussi, I. Negruzzi, S. Bodnărescu, M. Strajanu, N. Gabrielescu. O preocupare stăruitoare a C.l. au constituit-o problemele limbii române din cea de-a doua jumătate a
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
urmă se înscrie la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Cluj, după terminarea căreia își va exersa profesia în câteva uzine clujene. Cu toate că începutul adolescentin fusese promițător, C. părea că a abandonat preocupările literare și nu mai publică decât sporadic. Abia după 1989 începe să-și adune scrierile în volume pe care le scoate la lumină grăbit, unele după altele. Sunt plachete de versuri având o tentă impetuoasă, moralizator-programatică, vorbind despre lumea de azi într-o perspectivă metaforizantă, cultivând discursul
CRISAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286495_a_287824]
-
tradiția neobositei critici a gândurilor veacului trecut, desigur în spiritul vremurilor ce le trăim, nu poate aduce decât folos. De aici titlul și linia de orientare a revistei noastre”, se spune în articolul-program din primul număr. Interesul pentru literatură este sporadic, proza și poezia lipsind din cuprinsul revistei. În articolul Anul literar 1934, Eugen Ionescu afirmă că lipsa spiritului critic în literatura română a dus la imposibilitatea afirmării unor creatori de talent, critica literară dezbătând îndeobște rolul social al culturii, participarea
CRITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286518_a_287847]
-
în mahalaua bucureșteană a tabacilor. Urmează clasele primare la școala „August Treboniu Laurian” de lângă biserica Lucaci, continuă la Liceul „Matei Basarab” (între profesori, Perpessicius), absolvit în 1931, apoi intră la Facultatea de Medicină, terminată în 1938; până în 1944 va practica sporadic, deschizându-și, din toamna lui 1941 (după mărturisirea autorului), un „mic cabinet medical de cartier”, la capătul Căii Dudești. După ce, la treisprezece ani, fusese încurajat ca poet de „Adevărul literar” (la „Poșta redacției”), în 1929 debutează cu schița Noapte albă
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
cele ale Liceului „Spiru Haret” și ale Facultății de Medicină, după care profesează ca medic la spitalul „Gheorghe Marinescu” din București. Debutează cu un poem și cu un articol-confesiune, în 1938, în „Vlăstarul”, revista literară a Liceului „Spiru Haret”. Colaborează sporadic, semnând recenzii și articole, la „Preocupări literare” (1940) și la „Preocupări universitare” (1943-1944). Cele câteva poezii apărute în „Vlăstarul” nu anunțau în nici un fel fronda și agresivitatea exclusivistă etalate în Fugind de neant (1946). Placheta care inaugura colecția „Confesiuni lirice
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
de B. în afara României. Împreună cu Marcu Beza mai tipărise în 1906-1907, la București, „Graiu bun”, al cărui director era, folosind tot pseudonimul N. Macedoneanul. Sunt cele din urmă publicații redactate în aromână și conduse de el. De acum, colaborează doar sporadic la alte gazete dialectale și se consacră ziaristicii în limba română, timp de aproape o jumătate de secol, scriind la peste o sută de ziare și reviste, între care se numără „Familia”, „Adevărul”, „Viața românească”, „Lupta”, „Adevărul literar și artistic
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
literare” corespondența dintre Vasile Alecsandri și Ion Ghica, iar George Dumbravă publică în foileton (1918) nuvela Din Basarabia rusească. Foarte atractive sunt notele de călătorie, semnate de Ion Mara, ieromonahul Iulian, Badea Cireșanu, P. Bolcaș, Lucia V. Babescu. Cu totul sporadică este dramaturgia, prezentă prin piesa Casa fără Dumnezeu. Trei tablouri dramatice din viața concubinilor de Caius Turicu. Deși nesistematice, preocupările de critică, istorie și teorie literară familiarizează cititorul cu fenomenul literar și cultural, îndeosebi prin rubrica „Cronica bibliografică”, devenită mai
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
Homunculus (1925) reiau în genere lucrări mai vechi. Acestora li se adaugă câteva biografii „pentru popor”, având în centrul lor pe Avram Iancu, Aurel Vlaicu și Vasile Lucaciu, precum și manuale școlare. A mai semnat frecvent în „Societatea de mâine” și, sporadic, în „Patria”, „Transilvania”, „Biruința”, „Gând românesc” ș.a. Mergând pe un drum deschis de C. Dobrogeanu-Gherea, Eminescu și Coșbuc. Note comparative denotă o mai mare comprehensiune a poeziei în raport cu intelectualii ardeleni de mai înainte. Autorul, care poseda o bogată cultură îndeosebi
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea război mondial, și la „Curentul literar”, „Curier ieșean”, „Viața Basarabiei”. La beletristică va reveni mult mai târziu, cu volumul de versuri Ecran interior (1975) și cu romanul Nisipul (1989). Literatura sa
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
acceptat cercetător în institutul filologic ieșean al Academiei Române. Primele versuri ale lui C. (Rosalia) apar în 1920, în „Curentul nou”, iar cel dintâi articol (Criza idealismului), în 1921, în „Viața studențească”. În afara studiilor publicate în reviste de specialitate, colaborează, destul de sporadic, cu versuri, articole, eseuri, recenzii și cronici la „Facla literară”, „Adevărul literar și artistic”, „Revista română”, „Pasul vremii” (unde semnează rubrica „Din lumea cărților”), „Viața literară”, „Minerva”, „Ideea europeană”, „Viața românească”,„Gândul vremii”, „Lumea”, „Atheneum”, „Manifest”, „Șantier”, „Însemnări ieșene”, „Revista
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
fiare”, joggingul până „cazi lat” de oboseală și alte sporturi care necesită mult efort fizic, aliniindu-se axiomei „Fără durere, nu câștigi nimic”. În realitate, de fapt, aceste tipuri de exerciții mai mult dăunează corpului, mai ales atunci când sunt practicate sporadic, fără încălzirea prealabilă a corpului și fără reoxigenarea ulterioară a sângelui și a țesuturilor prin respirație profundă. După vârsta de 30 de ani, acest tip de exerciții extenuante dăunează și mai mult. Acest tip de exerciții au tendința de a
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
dacă nu luați măsuri pentru colectarea și depozitarea energiei pe care ați generat-o, o mare parte din această energie se va împrăștia și se va pierde. Integrați practica în rutina dumneavoastră zilnică și exersați cu regularitate. Dacă exersați doar sporadic, canalele dumneavoastră nu vor rămâne deschise și sistemul își va pierde sincronizarea cu natura și cosmosul. Doar prin intermediul practicii regulate veți putea obține beneficiile cumulative pe care le oferă qi gong. Chiar dacă nu aveți timp să exersați mai mult de
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
prisos în orașele și târgușoarele din Em, așezate în văi sau pe {EminescuOpXIV 82} culmi de dealuri, el se mulțămi să aprindă proviziile de grâne din țară și, legănat în liniște prin amăgitoarele asigurări de supunere ale românilor, ce răsăreau sporadic pe ici pe colea, el se-ntoarse în capitală. Pustiise șesul, înmulțise nevoia locuitorilor, urcase ura și mânia lor și totuși le lăsase putința de-a reîncepe lupta cu succes, ceea ce se și-ntîmplă, c-o îndrăzneală și mai mare decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]