4,031 matches
-
efemere pe întinderea de omăt. Pe colina cu pante domoale, brazii par șiruri de călugări îmbrăcați în robe albe, proiectate pe cerul care ar putea fi în întregime azuriu dacă la întâlnirea cu pământul nu ar fi brodat cu o sprânceană transparentă de culoare violet. La poalele colinei, în stânga ei, se ivesc de sub zăpadă niște ruine cu aparență de vapor în derivă. Dora își scrutează memoria. "Nu, nu am văzut niciodată peisajul ăsta... Și totuși, parcă l-aș cunoaște dintotdeauna, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dar aveți noroc mare că vă iubesc, că și voi sunteți copii din turma mea cea mare de pământeni muritori! Odată, demult, a venit la mine, cu viclenie, una de-a voastră, cu părul lăsat pe frunte și retezat deasupra sprâncenelor, dar nu ca celelalte din neamul vostru, ci cu o înfățișare de speriat pruncii și cu o ură nemaivăzută la alte noroade... Și-mi spune mie că niște forțe ale răului s-au sfătuit să vândă țara lui Antihrist și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
condițiile unui nor de pene și a numeroase caiere de lână răvășite pe jos. Înțepăturile, zgârieturile, juliturile, tăieturile i-au provocat sângerări abundente la ambele mâini, penele i-au pătruns în freză și flanelă, puful i s-a lipit de sprâncene și sângerări, în jurul gurii și a nasului; sudoarea îi curgea șiroaie pe obraz și pe spinare. Operațiunea a durat până târziu în noapte, când a revenit din tură acasă Silvica, exigenta lui soție. Dacă nu erai atât de jalnic, chemam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
profesor, suportarea unor dureri inimaginabile, modificarea vizibilă a fizionomiei acestuia, afectarea ținutei lui în fața claselor. În scurtă vreme, drept consecință a implicării torționarilor cinstiți, a devenit ținta unor ironii și cinisme din partea câtorva colegi și chiar elevi, parcă selectați pe sprânceană. La rândul său, tovarășul doctor a fost decorat pentru alinarea suferințelor pacienților, îndeplinirea exemplară a tuturor obligațiilor profesionale și patriotice și instalat în funcția de președinte al comisiei de etică profesională de la Rădăuți. Acum ceva vreme, îmi povestea Petre că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
purtat. În jurul gâtului, se zbătea cercul viu al unei eșarfe de mătase neagră, cu o puzderie de petale smulse, parcă, de vânt. Ea ne cerea scuze, înțelegeam treptat, se pleca și nu îndrăznea să se mai ridice, Reiko își ridicase sprâncenele a mirare, iar eu îmi doream, pe jumătate vinovat, pe jumătate implorator, să plângă, să îi văd frumusețea supusă în fața mea. Ea vorbea. Povestea se așternea, suavă, la picioarele noastre. Atunci când, în iarnă, cu două luni înainte, veniserăm să cumpărăm
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cutremurător Elogiu fetei tinere. El ne spune așa: "Acesta este rezervat Fetei Tinere. Căreia toți soții din lume îi sunt promiși dar care nu are încă nici unul; Ale cărei plete libere cad pe spate, fără funde și fără credințe iar sprâncenele au mireasmă de iederă; Care are sâni, dar nu alăptează; o inimă, dar nu iubește; un pântece pentru sarcini, dar plină de cuviință rămâne neroditoare; Celei bogate prin tot ce va să vie; care umblă alegând totul, primind totul, născând
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Cântărilor îmi fug prin fața ochilor, femei-mirodenie, răsturnate pe divane în spatele unor draperii de brocart greu, ca în tapiseriile cu Răpirea din serai, arăboaice cu șolduri umflate, pudrate cu praf de migdale pe după urechi și genunchi, în pliurile coapselor, persane cu sprâncene împreunate, cu miros de șofran la subsuori, indience mătăsoase din care se preling uleiuri grele, toată cohorta de Sulamite, Rașele, Elhame, Shiftehe, Zohrehe, Tayyebehe, Namite, Lakshme, Amatullahe, Maymunahe, Tawbahe, Fa'iqahe, Vasudare, Veene, Kamakshe, Idite, Eliezre, Ofire, Afrouzehe și mai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ar sta bine. Uimirea în fața nenumăratelor operații estetice pentru modificarea formei pleoapelor: nu eram conștientă de acest lucru până a veni în Japonia, dar pleoapele noastre fac un pliu, deasupra ochiului, pliu care lipsește din pleoapa asiatică, întinsă perfect de sub sprânceană până la gene, și condamnată, astfel, la neîmplinire. Uimirea în fața rafturilor cosmetice gemând de produse de whitening, de înălbire a pielii. În celebrul său eseu Elogiu umbrei, Junichiro Tanizaki, încercând să explice diferite aspecte ale culturii japoneze printr-o subtilă determinare
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Îi răsese bine barba, iar păru-i castaniu, scurt, umed și pieptănat pe spate, Împărțit În două de o cărare la mijloc, lăsa descoperită o frunte largă, bronzată de soarele curții interioare a temniței, cu o cicatrice mică coborând pe sprânceana stângă. Pe când termina cu ștersul și trăgea pe el nădragii și cămașa, m-am uitat la celelalte cicatrice, pe care i le știam deja. Una În formă de semilună, Între buric și mamelonul drept. Alta lungă, pe o pulpă, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
slab de Înger decât Diego Alatriste ar fi luat-o drept stafie. Nou-venitul făcu câțiva pași, și felinarul de pe masă Îi lumină chipul, adâncind niște scofâlceli În obrajii rași și supți, peste care o pereche de ochi Încununați de niște sprâncene groase străluceau febril. Purta rasa neagră cu alb a dominicanilor și nu era mascat, ci cu fața descoperită: o față slabă, ascetică, căreia ochii strălucitori Îi dădeau o expresie de o fermitate fanatică. Părea să aibă În jur de cincizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
dinți, ca să-i treacă timpul mai ușor. Murmură și alte fragmente din Fuenteovejuna a lui Lope de Vega, care era una din dramele lui preferate, Înainte de a amuți din nou, cu fața ascunsă de borul amplu al pălăriei trase până pe sprâncene. O altă umbră se mișcă ușor la câțiva pași de locul lui de pândă, sub arcada unei portițe dând În grădina părinților carmeliți. Italianul era probabil la fel de Înțepenit ca el, după mai bine de o jumătate interminabilă de oră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cucerit inima Întregului Madrid; asta deși regelui, stăpânul nostru, și contelui de Olivares, după cum s-a aflat mai târziu, sosirea pe neaștepate și fără invitație a moștenitorului coroanei britanice le-a făcut aceeași plăcere ca un foc de pistol Între sprâncene. S-au respectat formele, desigur, și totul n-a fost decât sărbătoriri, manifestări de simpatie și firitiseli. Despre Înfruntarea din fundătură, nici un cuvințel. Amănuntele le-a aflat Diego Alatriste când contele de Guadalmedina s-a Întors acasă dis-de-dimineață, Încântat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În dreapta și În stânga; Îi făcu să dea Înapoi pe doi din potrivnici, Își Încrucișă spada cu unul și daga cu altul, și simți că cineva Îl rănise la cap: tăișul ascuțit și rece al lamei și sângele șiroindu-i Între sprâncene. Ai Încurcat-o, Diego, Își zise cu ultimul rest de luciditate. Pân’aci ți-a fost. Adevărul e că se simțea la capătul puterilor. Brațele le avea ca de plumb, iar sângele Îl orbea. Ridică mâna stângă, cea cu daga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Întoarse spre gentilomii lui, ordonând să Înceteze numaidecât nebunia de dedesubt. Făcând aceasta, Îi căzu o mănușă pe jos. Iar asta, la un om care a domnit patruzeci și patru de ani fără să ridice În public nici măcar dintr-o sprânceană În fața neprevăzutului și fără a i se clinti un mușchi pe față, arăta În ce măsură monarhul celor două lumi fusese În după-amiaza aceea, la Corral del Príncipe, pe punctul să se piardă cu firea. Pecetea și scrisoarea Strigătele gărzilor spaniolă, burgundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de cinci luni. Eu nu m-am răzvrătit și am avut norocul să-l pot apăra de soldați pe generalul nostru don Miguel de Orduña. — Nu-ți plac răscoalele? Nu-mi place să fie asasinați ofițerii. Favoritul ridică dintr-o sprânceană, cu un aer neplăcut. — Nici măcar cei care vor să te spânzure? — Una-i una, alta-i alta. — Apărându-ți generalul cu spada În mână, ai dat gata vreo doi-trei, scrie aici. — Erau nemți, Excelență. Și-n plus, domnul general Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
până la urmă. Nu casap. — Te credeam un slujitor mai devotat regelui tău. — Asta și sunt. Ba l-am slujit mai bine decât pe Dumnezeu, fiindcă Lui I-am Încălcat zece porunci, pe când regelui meu nici una. Ministrul Înălță iar dintr-o sprânceană. — Am crezut Întotdeauna că incursiunea asupra Valenciei a fost o campanie glorioasă... — Înseamnă că ați fost prost informat, Excelență. Nu există glorie În a prăda case, a viola femei și a căsăpi țărani fără apărare. Olivares Îl asculta cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu o expresie de nepătruns. — Potrivnici cu toții adevăratei religii, preciză el. Și foarte nedoritori să abjure, lepădându-se de Mahomet. Căpitanul ridică din umeri cu simplitate. — Poate, replică. Dar acesta nu era războiul meu. — Așa? Ministrul Își arcuia acum ambele sprâncene simulând surpriza. Dar a asasina la comandă este? — Eu nu omor copii, nici bătrâni, Excelență. — Mda. De aceea ți-ai părăsit corpul de armată tercio și te-ai Înrolat pe galerele noastre de la Napoli? — Da. Dacă tot trebuia să spintec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și prost apretat și cu mâinile alea pătate de cerneală care Îl făceau să pară un conțopist parvenit, cu un inel gros de aur pe degetul mic al mâinii stângi. Dar ochii lui erau categoric inteligenți și foarte vii; iar sprânceana stângă, arcuită mai sus decât cealaltă cu un aer perspicace, critic, Împrumuta un caracter viclean, de primejdioasă rea voință, expresiei - Întâi surprinse, apoi disprețuitoare și reci - care i se așternu pe față descoperindu-l pe Diego Alatriste. Era Luis de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
nu voi fi de mare folos Înălțimii Voastre, zise, și În tonul lui extrem de prudent se ghicea descumpănirea provocată de prezența lui Alatriste. Ceva am auzit și eu despre prima conspirație... Cât despre a doua... Se uită la căpitan și sprânceana stângă i se arcui sinistru, ca un iatagan ridicat. Nu știu ce v-a putut, hm, povesti omul acesta. Atotputernicul ministru bătu nerăbdător darabana cu degetele pe masă. — Omul acesta n-a povestit nimic. Așteaptă aici pentru cu totul altă chestiune. Luis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
abandoneze lupta. Ferit-a sfântul. Mergea abia sprijinindu-se în baston, săltând lejer picioarele și îndoindu-le din articulații precum buclucașul Pinocchio după ce ieșise la iveală din bucata de lemn cioplită cu iscusință de meșterul Gepetto. Arm îl privea cu sprâncenele ușor ridicate. Sărutându-i mâna delicată și îndemnând-o să se facă repede comodă, îi declară că în ziua aceea se simțea ca scos de la cutie, ușor ca o pană și voinic ca un zmeu din povești, și că grație
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
lui Bart punctase tăcerea pe neașteptate. Arm, care își pusese pe umăr săculețul sportiv și se pregătea de plecare, se opri tresărind și se întoarse cu fața către ucenicul pe care tocmai se pregătea să-l abandoneze singurătății sale. Ridică sprâncenele a mirare și așteptă. Bart își drese glasul, tuși de mai multe ori și făcu o mică pauză. Mi s-a părut că m-ai întrebat dacă vreau să mai rămân, vorbi atunci Arm, pe obișnuitul ei ton dezinvolt. Bart
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Bart, da, da, da... Atunci Bart se porni să o acopere din nou cu sărutări din ce în ce mai fierbinți, mai toride, continuând să geamă și să se frământe, spre infinita voluptate a femeii. Începu cu creștetul și cu fruntea, apoi continuă cu sprâncenele, cu ochii și cu obrajii ei, iar când îi simți buzele umede și amărui i le acoperi pătimaș cu sărutări repetate, lungi, încete, amețitoare. O, Doamne, rosti el cutremurat pe dinăuntru, până la ultima fibră a făpturii sale, o, Doamne Dumnezeule
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
admirabilă și chiar sublimă, dar lipsea cu desăvârșire. Bunicul său făcuse ochii mari și parcursese cele opt pagini ale publicației ilicite de la cap la coadă și de la coadă la cap, clătinând din nasul său expresiv și tot potrivindu-și sub sprâncenele albite ochelarii cu sticle rotunde care îi alunecau spre nări din cauza transpirației, iar când isprăvise într-un târziu voise să știe de unde copiase el toate năzbâtiile de acolo. Nu le-am copiat de nicăieri, tataie, le-am scris eu, din
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
complezență și răspunse pe un ton sec: Un yankeu la curtea regelui Arthur, strecură printre dinți, cu bani evaporați din fonduri europene și cu tot tacâmul de rigoare!... Șeful ziarului îl privi mirat, ridicându-și de-un deget mai sus sprâncenele groase și îmbinate deasupra nasului, care-l făceau să semene în mod izbitor cu un actor de comedie foarte popular în primii ani de după căderea vechiului regim din mereu albastra și fascinanta Românie. Reuniunea Către toamnă căsătoria Cameliei cu Bart
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
atentă, la vizită ! O să-i spun lu Sandu să le-aducă mâine și pe fetele mele...Știi cum sunt fetele mele ? Ca niște păpușele ! Uite-așa au o guriță mică ! Năsucul mic, fața la fel ca a mea și niște sprâncene trase ! N-o să aibă nevoie să și le penseze." (pag. 234) În sfârșit, în puține cuvinte romanul Întâlnirea consfințește drumul de la vocație la decizie. Organizat într-o neclintită succesiune de planuri, primul transcriind faptele profesorului Traian Manu la întoarcerea în
Probleme de dosar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7928_a_9253]