999 matches
-
servicii mi-ai făcut, nu mă poți refuza chiar acum, îi spune trăgînd zăvorul, deschizînd larg ușa, poftindu l înăuntru. Dacă insistați, o să intru pentru o clipă, dom’ Colonel, zice Poștașul întorcîndu se din drum, scoțîndu-și geanta de pe umăr, pășind sprinten în holul apartamentului. Cred că sînteți curios să aflați ce mai e pe-afară, spune aducîndu-și aminte că ultima oară cînd îl vizitase, i se plînsese din cauza unor probleme de memorie. Am trecut de perioada aia, se aude din nou
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de-o jumătate de oră încoace? începe să-l certe domnul Președinte. — Puteți să-mi spuneți orice, eu nu cred nimic pînă nu mă conving singur, zice Sena. — Atunci n-ai decît să aștepți în mașină, zice domnul Președinte sărind sprinten pe trotuar, dacă intervine ceva știi parola, îi amintește. După cîte mi-au văzut ochii, începe Sena să pună cap la cap gîndurile ce-i trec pin minte, slabă încercare de a induce pe cineva în eroare! De-a lungul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pachetul de Monte Carlo și să-și aprindă o țigară. Se uită apoi în sus către ferestrele luminate ale garsonierei și începu să-și imagineze droaia de blesteme și ocări care-i veneau la gură în acele clipe Delfinei. Dispăru sprinten după colțul blocului și o luă la pas pe Strada Polonă apoi la dreapta pe bulevardul Dacia pînă dădu de prima stație de autobuz. Așteaptă de unul singur pufăind, scoțînd fum pe nas și pe gură, ce ți-e și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
celălalt trotuar, că Părințelul citindu-i parcă gîndurile, după ce îl salută scurt, îl înșfăcă de braț și îl trase cu repeziciune după el în direcția intrării. — întîrzierea asta s-ar putea să ne coste scump pe toți, zise Roja, sărind sprinten cîte două, trei trepte odată, oprindu-se în dreptul ghișeului de bilete, privind dintr-un capăt în altul al holului. Nu îmi mai pot permite să pierd nici o secundă. Unde e Milițică? adăugă nerăbdător. — La toaletă, zise Părințelul, are pîntecăraie, de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
zise Roja. Să fi fost în locul vostru, eu nici nu m-aș mai fi obosit să ajung. Aș fi sperat să înceapă Revoluția dintr-o clipă în alta pentru a nu mai fi nevoit să inventez nici o scuză, adăugă luînd-o sprinten din loc, traversînd într-o clipită bulevardul, sărind direct pe a treia treaptă a autobuzului aflat în stație, exact în clipa în care șoferul închidea ușile. — Ei, te-ai hotărît, sau vrei să te congelezi aici? aude Sena o voce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tras într-o parte ușa, iar celălalt a sărit în cală și a început să împingă înspre ieșire prima paparudă înfășurată în foi de cort, pînă la punctul în care a rămas în cumpănă deasupra pragului. După aia a sărit sprinten jos și împreună cu tovarășul său au prins-o fiecare de cîte un capăt și au întins o alăturea în iarbă. Fără să piardă nici o clipă, au procedat la fel și cu al doilea balot, după care, dîndu-și seama că grupul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mălai? Hai să plecăm, Petrache! Aici nu-i de noi - a continuat Costăchel gluma, în râsul învățătorilor. Într-o pauză a râsului în cor,s-au auzit bătăi în poartă. Aista-i agronomul. Merg să-i deschid eu - a sărit sprinten Costăchel. Bine ați venit, domnule inginer. Intrați. După ce inginerul a intrat, dând binețe, Costăchel a ținut să precizeze. Domnule inginer, n-a fost zi lăsată de la Dumnezeu în care să mă întâlnesc cu nașii și să nu întrebe de dumneavoastră
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
spițerie. Apoi au umblat după târguieli. Când totul a fost gata au pornit spre casă... Ședeau pe capra căruței unul lângă altul, tăcuți. Fiecare cu gândurile lui. De pe culmea dealului, la ieșirea din târg, armăsarul s-a întins la trap sprinten, fără nici un îndemn. După o vreme, agronomul a redeschis vorba. Din câte știu eu, în 1917 ai fost pe front ca voluntar și te-ai întors cu fruntea sus... Am fost, domnule inginer. Am fost. Și dacă neamul ista al
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Când se rotea tropăind mărunt cu papuceii din piele moale i se părea că în jurul gâtului are un laț care se strânge cu fiecare piruetă. Și a început să râdă la ideea că nunta ei nu este nuntă, ci înmormântare. Sprintenă a jucat în horă, apoi cu tata a ocolit sala cea mare și pe rând toți invitații i-au strâns între palme mijlocul și au rotit-o într-o întrecere amețitoare cu sine însăși. Piruetele rapide ridicau tivul greu al
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
O să mă înalț ca să fac veșnică pomenirea voastră, își spuse în gând, apoi își sumeți spre cer capul, privind mulțimea. Când au ajuns în dreptul curților domnești, doi comișei s-au repezit să-i țină calul și scara șeii. A descălecat sprinten și s-a întors cu spatele spre poarta larg deschisă, privind spre biserica domnească ridicată de Mircea Vodă Ciobanul. Pe trepte îl așteptau protopopul și șase preoți în odăjdii strălucitoare. Vodă intră primul, după el sfinții părinți, apoi boierii. Se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i prețuiască dragostea, să aprecieze căldura căminului pe care mai tot timpul îl părăsea. Unde nu-l purtaseră până acum urzelile lui și ale lui neica Dinu? Surugiii opriră sania în dreptul mânăstirii Colței, cum făceau de obicei. Un fecior sări sprinten să-l ajute să coboare. De ce v-ați abătut din drum, țipă aproape pițigăiat Mihai Cantacuzino, mânați direct spre casă! Feciorul făcu o temenea, ferindu-se de frică să nu fie lovit de bețișorul de abanos cu măciulie rotundă încrustată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dar boierul cel mare încă nu se culcase, lucra în bibliotecă, așa că nu a durat prea mult până să fie deșteptate slugile ca să-l primească pe fratele suferind, pe care drumul prin ger îl înviorase și-l făcuse surprinzător de sprinten. Rămași amândoi frații la gura sobei în care intrau trunchiuri întregi de stejar, obosiți de nesomn, trăgeau pe rând concluziile. — Trebuie să părem amândoi obosiți și bolnavi, să scriem chiar și preafericitului patriarh la Constantinopol și să ne văităm. Dumneata
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vederea pe aleea pietruită din spatele palatului a unei calești negre foarte elegante, cu șase armăsari nervoși, înhămați gata de plecare. Pe peronul cu dale de piatră aștepta Mihai Cantacuzino, fostul mare spătar, îmbrăcat foarte îngrijit după moda vremii. Ștefan sări sprinten de la locul lui și, cu un zâmbet protocolar, se îndreptă spre unchiul tatălui său. Salută scurt și se miră de vizita neașteptată a acestuia. — Am venit să te iau să-ți arăt biserica mânăstirii de la Turbați. Este aproape gata. O
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în lac. — Poruncă, domnia voastră, îndrăzni intendentul. — O barcă? — Numaidecât. O aduc chiar eu? Da, dar repede, mă grăbesc să plec... Ispravnicul, intendentul palatului și moșiei de la Mogoșaia, un om de cincizeci de ani îmbrăcat după portul moșnenilor dinspre Ardeal, plecă sprinten și peste câteva minute trase barca spre peronul pavat, astfel ca prințul să poată sări ușor în ea. — Du-mă spre mijlocul lacului, e un loc acolo, o să ți spun eu când să oprești. Dinspre pădure zvon de păsări, în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
da' numai să ții minte unde. Domnișoară Aurica, sunteți drăguță să faceți domnului locotenent o legătură telefonică cu Bucureștiul? Da, cum să nu, vine replica binevoitoare a acesteia. Zâmbește fugar celor doi tineri în timp ce pune tava pe masă. Cu pași sprinteni se îndreaptă către mica cameră a centralei. Durează mai mult ca de obicei. Probabil se fac reparații undeva pe rețea, din cauza bombardamentului. În sfârșit, obține legătura cu Marele Stat Major. Marius raportează maiorului Dima situația în care se află, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fund, rezemat de perete. Probabil rememorează cine știe ce partitură muzicală. Mișcă ritmat din picior, uneori dă și din buze ca și cum ar cânta. Pune vioara sub bărbie, o acordează atent și imediat arcușul ce pare o prelungire a mâinii începe să alerge sprinten peste corzi în tempoul vioi al Horei staccato. În momentul în care melodia s-a încheiat, numeroasele aplauze ale soldaților, care ascultaseră ca vrăjiți piesa lui Grigoraș Dinicu ce le aducea aminte de horele din sat, fac pe Suflețel să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ciocăniturile discrete dar insistente în ușă nu făceau, cu siguranță, parte din niciun univers virtual. Lăsând o cârjă în balcon și sprijinindu se doar într-una singură, ca să nu facă chiar impresia unui ologit irecuperabil, se îndreptă cât putu de sprinten spre ușă, ca să deschidă, și se trezi față în față cu femeia pe care, de luni de zile, n-o știa decât de pe forum și de pe mess. În câteva fracțiuni de secundă, prin cap îi trecură câteva zeci de scenarii
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Am ajutat doamnelor să se coboare din trăsură - oficiu cam ridicol în mijlocul lumii adunate în jurul nostru (și aceste doamne aveau niște mișcări atât de încete și vestejit grațioase). Adela, venită în trăsură pe scăunaș încă de la intrarea în mănăstire, sărise sprintenă, fără ajutorul meu, și doar numai acest ajutor m-ar fi putut reabilita în fața gurilor căscate din jur, care mi se părea că zâmbesc. Adela, trădătoare, asista ca public la faptele mele cavalerești, frumoasă și unică sub umbrela mică, trandafirie
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de esență tare, să fie pentru un an întreg; punea la murat varză, harbuji, castraveți și pătlăgele, toate în butoaie pregătite de tata din timp. Parcă-l aud pe tata: - Aglăiță hăi, ia urcă tu în pod, că ești mai sprintenă și taie o felie de jambon, groasă așa, cam cât degetul ista mare al meu. Și adă și un șâp de rachiu. - Imediat, nene Iancu. Prima dată când și-a numit soțul așa, a spus-o în glumă. Apoi s-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu spatele și, aplecându-se, își astupa nara cu podul palmei ca să sufle cu mare zgomot nasul. Vârându-și palmele în mâneci, revenea la sfat. Zalomir ieși s-o cheme pe Marghiolița. Din bucătărie o fată cu fața lată sări sprintenă și aduse lighean, cană și prosop. Veselă și curioasă, îl cerceta atât de insistent încât procurorul se simți stânjenit. - Lasă-le aici și pleacă, îi porunci el vorbind pe nas. Sfatul de sub mesteacăn se opri. Oamenii îl priviră pe Zalomir
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
frânse. Grinzile opustului vuiră și întreg stăvilarul păru că a pornit din loc. Chiar în acea clipă, din noapte, se iscară umbre. - Funiile ! răcni năprasnic, de sus, morarul. Căzuse în genunchi, agățându-se de grinda pe care se zbătea felinarul. Sprinteni, oamenii legară șfacurile. înotând ca niște monștri scufundați, copacii porniră către mal. Șuvoiul se limpezi iar opustul venea cu scrâșnete la loc. Apele băteau năvalnic dar cu puteri slăbite. Prinși între plavii, prin spumă se apropiau din nou copaci. Bulboanele
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
scaun iar tălpile în colțuni de lână le ridicase pe un butuc, lăsându-și cuminciori cipicii unul lângă altul, dedesubt. Scurtă, groasă, cu tulpanul tras pe gură, lângă ea se așezase, îmbufnată, Maraftoaia. Cu ciucurii broboadei pe sâni, nevasta aducea sprintenă sloii de ceară. îi scotea din odaia cea mare care era mai mult un fel de magazie. Acolo ținea zestrea, icoana, candela, patul de bronz în tăblii pictate cu trandafiri, fotografii într-o ramă înroșită de fum : Vârlan soldat, Vârlan
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Charles Berberian Însuși, care Încearcă să-l Înăbușe cu o pătură. Dar focul Îl evită cu vicleșug și dă fuga sus, intrând În casă. De acolo străbate un covor oriental, dă năvală afară, pe veranda din spate, face un salt sprinten până pe o sfoară de uscat rufe și traversează acrobatic până la casa din spate. Se urcă În cadrul geamului și stă o clipă, parcă șocat de cât noroc are, pentru că și În această casă totul pare făcut anume pentru a arde - canapeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe pahare de plastic și pe alte gunoaie și strângând servieta la piept ca pe o parașută Împachetată. Făcu trei sau patru pași Înapoi, arborându-și zâmbetul acela blând, apoi se Întoarse și o rupse la fugă. Era mic, dar sprinten. Dispăru ca din pușcă pe niște trepte care duceau În cealaltă parte a peronului. În lumina roz, Milton Îl văzu cum traversează liniile de tren până la mașina lui, un AMC Gremlin de culoare verde aprins („verde grecesc“, după cum scria În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lui. Dragostea și puterea ei de dărurire a întrecut orice așteptări. Bătrânul Iorgu plângea... plângea ca un copil după mama lui. Se simțea singur, ca un pui de păsărică, fără aripi, căzut din cuib în drum. Ii simțea dureros lipsa. Sprintenă la minte și inteligentă, cum era, îți făcea plăcere să stai de vorbă cu ea; dar, mai ales era înzestrată cu un deosebit dar de povestitor. Era atât de fermecătoare, de încântătoare... vorba ei era atât de dulce și de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]