1,895 matches
-
organizat o tabără de creație cu elevii talentați din liceu tocmai în Munții Apuseni. Cum îi plăcea lui să colinde locuri necunoscute și nevăzute, la întoarcere a venit și mi-a povestit desire pitorescul acestor locuri, mai ales despre stațiunile Stâna din Vale și Padiș. Aici, toți elevii au desenat și pictat iarăși el la rândul său, nu numai că a supravegheat și a dat sugestii, însă, a făcut și el câteva pânze și două caiete pline cu desene, schițe și
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
desenat și pictat iarăși el la rândul său, nu numai că a supravegheat și a dat sugestii, însă, a făcut și el câteva pânze și două caiete pline cu desene, schițe și crochiuri. Copacii, stâncile, florile de munte, peisaje cu stâne de oi și vite alcătuiau o schiță de expoziție original de emoționantă. Lui Ion, totdeauna i-a plăcut să acumuleze fapte și întâmplări neobișnuite. După ce cutreierase doi ani la rând Munții Apuseni, uneori spunea că dorește să revadă Bucovina cu
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
cu sufletu-mpăcat, Înțeleg că din născare, Soarta asta mielul are. -Un' te duci tu , mielule? -Unde vrei tu, domnule? Întrebarea-i așa grea. N-aștepta răspuns la ea, Te-am văzut și-acu o lună, Cam ce cauți tu la stână? Am venit...voiam un miel, Dar acum renunț la el Și-am să vorbesc cu ciobanul, Să te lase pân' la anul, -Și la anul, ce-o să fie, O să-mi ceri ceva simbrie? -Da, dar nu pe tine, Un alt
UN' TE DUCI TU, MIELULE? de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362623_a_363952]
-
alunecoase, se întâlniră, în drumul lor de întoarcere spre casă, cu un tânăr voinic cu niște ochi albaștri și pătrunzători și cu plete blonde care îi fluturau în vânt. Era ziua premergătoare sărbătorii Crăciunului, în ajun. Moșul lui urcase la stână, să ceară stăpânului ceva pe datorie pentru că ce avusese în cotețul lui pierise năpădit de boală. Se amărâse rău, pentru că spera să facă bucate cu femeia lui să aibă ce să dea toată iarna celor șapte copii ai săi. Primăvara
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cotețul lui pierise năpădit de boală. Se amărâse rău, pentru că spera să facă bucate cu femeia lui să aibă ce să dea toată iarna celor șapte copii ai săi. Primăvara era departe și greul pusese stăpânire pe casa lui. La stână însă, nu găsise pe nimeni și, atunci, și-a luat băiatul de mână și a pornit spre casă. Gândea că poate vreo căprioară sau un purceluș pierdut îi vor apărea în drum. Cum coborau, un trosnet puternic se auzi și
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Rosarabia (!) în lacrimi Plânge țara, plâng românii, Mamele, copiii plâng, Plâng femeile, bătrânii De pe malul drept și stâng.. Plâng țăranii, orășenii, Cărtutari și muncitori, Plâng, câți au rămas, oștenii, Plâng cei duși, rătăcitori... Plâng mioarele, ciobanii, Plâng și câinii pe la stâne, Plâng vădanele, orfanii De același grai și pâne ... Plâng la vatra strămoșească Cei ce-s vii stafii, cei morți, Plânge doina eminească Pe la ale jalei porți... Plâng fecioare și plâng mame, Pruncii plâng în pântece, Plâng icoanele în rame, Plângi
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
dorește” mușchii lor. Vorba aia: „Și-aveau câini mai mulți, mândrii și temuți!” Mă întreb: „Oare câți idioți are România?” Chiar sunt toți adunați în parlament și în senat? Oare când au dat legea, cu limitarea numărului de câini la stână sau interzicerea pășunatului, neuroni lor erau activi sau în stand by? Însă, din câte îmi dau seama, diferența nu este foarte mare, având în vedere că sunt o haită de inculți fără valori morale, iar frumusețea câmpiilor cu turmele de
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
Însă, din câte îmi dau seama, diferența nu este foarte mare, având în vedere că sunt o haită de inculți fără valori morale, iar frumusețea câmpiilor cu turmele de miorițe la păscut, ceaunul cu mămăligă, băcița mulgând oițele, câini din jurul stânii, pădurile ce împodobesc peisajul - pădurile pe care compania devoratoare de lemn Holzindustrie Schweighofer și prințul mafiot DeRomanica-Paulică le-a cam făcut praf - și nu îi impresionează de loc pe șperțozaurii parlamentari! Ei văd doar €€€€€€€€€! În șpăgi! Desigur, pentru buzunarele proprii
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
parte din sufletul fiecărui român! Acum și pe asta ați pus ochii? Vreți să o aruncați la gunoi, cum ați aruncat multe alte valori și tradiții naționale. Vreți să o trântiți la pământ... Lăsați câini să-și facă treaba la stână, că o fac mult mai bine decât voi niște javre cu costum și cravată care veșnic dorm pe ei prin fotoliile sălii Parlamentului! Iar dacă tot vreți să limitați ceva, de ce nu limitați numărul fotoliilor voastre din Parlament, sau a
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
distinsă Anca Paliu Dragu: 1. Să trăiți cu acei doi lei pe lună pe care îi recomanda domnia sa „prostimii române”! Să vedeți și dumneavoastră cum e... să trăiești fără lovele! 2. În lungile voastre vacanțe parlamentare să mergeți la o stână și să faceți un pic de voluntariat! Aer curat, zăpada pân’ la brâu, frrrig și muzica produsă de corul lupilor flămânzi! Auuuu! Lăsați ciobanii să se mai odihnească și ei! Iar ca să demostrați că sunteți „cei mai tari”, luați cu
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
Gheorghe La sărbătoare creștină, obiceiuri circulă. În casă și în grădină, datini să readucă. În ajun, la grajd de vite se pune fir de usturoi. Să nu ia mana de lapte, om cu suflet de moroi. Oile se duc la stână, că-i vremea de pășunat. La stăpânii lor să vină după toamnă, spre iernat. Se tocmesc ciobani cu plată în natură și în bani. Rânduială-n timp purtată, spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face număratul oilor. Și
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
o lucrare scriu cuvântul ,, emoție”, pe alta ,, lumină”, pe alta ,,bucurie”, pe alta ,, încântare”. ,,Ce forță are linia din această lucrare!” îmi spun în gând. Oare ce cuvând i se potrivește?”,, de ce nu o fi pus culoare ?”. Era desenat o stână cu un copil care mulgea oile. Linia care arcuia trupul era îngroșată. Lângă stănă trei dulăi stăteau pe coadă și priveau buclele băiatului stânse sub o șapcă roasă pe margini. Măgarul cu desaga în spate, parcă își aștepta tovarășele gata
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
tu unde stai acum? îndrăznesc să-l întreb, văzând că o ia în altă direcție. - M-a luat Nea Valeriu la el. A semnat un contract cu cei la protecția copilului, așa mi-a spus soră-mea. Acum stăm la stână, dincolo de mănăstire. Trebuie să ajung repede că la unu intră oile în strungă... - Care nea Valeriu? Cel căruia i-a murit nevasta de tânără? Are un baiat Neluțu? - Da. - Ne lași să trecem pe la stână, să ne arăți cum reușești
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
soră-mea. Acum stăm la stână, dincolo de mănăstire. Trebuie să ajung repede că la unu intră oile în strungă... - Care nea Valeriu? Cel căruia i-a murit nevasta de tânără? Are un baiat Neluțu? - Da. - Ne lași să trecem pe la stână, să ne arăți cum reușești să mulgi atâtea oi?...Du -te și ai grijă să te culci mai devreme!... Băiatul pleacă hotărât. La colțul gurii simt gustul unei lacrimi prelinse din ochii care îl urmăreau până când a devenit un punct
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
mănăstire. Doamne, pe acolo a plecat Vasilică. De ce nu o fi venit după el, Nea Valeriu? Mâine am să merg să vorbesc cu el să vină să-l ia de la școală pe băiat. Am auzit că mai sunt și alte stâni și cine știe... Dar soarele mă mângăia atât de gingaș pe genunchi încât aș fi vrut să adorm pe băncuța din lemn de stejar și să uit de toate suferințele de pe lumea asta. Ni-na, ni-na! Ni-na, ni-
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
spre Făgăraș. - Doamnă, ați auzit ce s-a întâmplat? mă întreabă o femeie, care nu știu cum a apărut în parc, dar care își făcea întruna cruce. Copilul acela ce stă la Valeriu Urs a fost rupt de niște câîni de la o stână... Nuuuuu !îmi aud glasul răsunând. Totul se învărtea în jurul meu. Dacă a pățit ca băiatul acela sfâșiat de câini ? De ce nu am rugat șoferul de pe microbuz să-l ducă până unde nu era primejdios? Doamne, câtă vină am!... De pe poarta
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
că nu-i mai sosește stăpânul de la munca câmpului, începea din senin să urle de-a supărat toți vecinii. Chiar Săndica se hotărâse să-l ducă de acasă. Să-l dea vecinului care era cioban și să-l ia la stână Nu se îndura însă, că l-a crescut de cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea bine, dar chiar dacă nu se mai
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
numele de CRIN, Nu știau că o să crească, Nu o floare, ci un spin... I-a zis PONTA, și-a surâs, Vechiului amic* de clan: - Domnule, te-ai sinucis! De-acum poți să fii cioban. Un post bun este la stână, Cât Becali-i arestat... Lapte ai și-o brânză bună; Nu ca să fii șef la SENAT! - Stai o clipă, Poantă* slabă! Crezi că ești pe-un armăsar? Don Quijote, ești pe-o gloabă, O să-mi plângi cu mult amar Că prea mi
Î N O G L I N D Ă ((CE MI-E TANDEA, E ŞI MANDEA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353666_a_354995]
-
România (25 km), cu elemente geologice deosebite (carstice-peșterile Dâmbovicioara și Urșilor, cea din urma „prinsă” în peretele din dreapta al Cheilor Mari ale Dâmboviței), chei grandioase, floră și faună bogată, trasee turistice și locuri de popas (cabana Garofița Pietrei Craiului sau stâni particulare și chiar foste cabane ale muncitorilor forestieri din gurile de exploatare a lemnului) și un lanț întreg de pensiuni private la Sătic, Podul Dâmoviței și Rucăr. Unele exponate ale faunei și florei specifice acestei părți de țară românească sunt
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
multe ori uita să mai citească din cartea de rugăciuni pe care i-o da mama preoteasă. Când s-a făcut mai mare a-nceput să colide prin împrejurimi, fiind luată la început de bunicul și dusă până sus al stână, sau însoțită de copiii vecinilor (pritenii ei de mai târziu din clasele primare), că se minuna de câtă splendoare poate fi în jurul orășelului Câmpulung Muscel. Atunci când întâlnea oameni simpli, îmbrăcați în costume populare, îi asculta cu mare atenție, și memora
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Rîmnicul Vîlcea-locul atât de drag inimii mele, spre întâlnirile cu prietenul nostru Ion Măldărăscu-om de cultură și de condei vâlcean, vlah ultranaționalist, luptător activ și patronul tehnico-spiritual al prodigioasei reviste naționaliste „ARTEMIS” și apoi cu realizatorul de interviuri promise, cu stână, berbecuț și alte brașoave niculiene... Așadar, Joi noaptea spre Vineri, împreună cu familia: Maria-Nușa-Nicoleta, Victor-Florin, Iulia și Elena-Teodora, cea care bate insistent la porțile luminii, într-o mașină confortabilă am purces cu toată emoția și viteza spre meleagurile argeșene. După eșecul
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
pănă astăzi și despre portul popular al sebeșenilor. Multe vorbe înțelepte care susțineau obiceiurile locurilor îmi spunea Dumitru Sinu și le rostea trăindu-le, asemeni celor ce le dăruiseră spre învățare și luare-aminte: „Nu te duce cu mâna goală la stână, pune-n desagă o bucată de slănină, o ceapă, o roșie, două-trei mere, un morman de prune și du-le la oameni! Ține minte: Dumnezeul cu care pleci din Avrig spre Negoiu, cu același Dumnezeu ajungi Sus; iar cu Dumnezeul
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
c-avea măligă și lapte din belșug ... Și zilele treceau în goană, lunile n-așteptau prea mult și anii începeausă se adune ... Băiatul era un flăcău prea mic de stat, vioi dar ne-nsemnat pentru luat în seamă ... Odată-n stână s-a rătăcit o oaie și pocinogul a picat pe Ciubucică. El a cătat-o până-n noapte, când a venit la baci să-i spună negăsitul. Totul s-a terminat cu izgonire și cu-n picior în fund, deși sărmanul
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
pământul natal, frumusețile locurilor în care a copilărit, dorul de leagănul strămoșesc, de părinți, de Hiperboreea pe care o are în suflet purtând-o cu el în lume, de farmecul limbii părinților: „Mi-e dor de slană și pită,/ De stână, de un deal,/ De măicuța mea iubită,/ De o vorbă din Ardeal.// O lacrimă-mi se prelinge/ Din colțul ochiului stâng,/ Nostalgia mă învinge/ Și tăcut încep să plâng.// Simt în pieptu-mi un fior/ Și bătăi de zeci ciocane,/ Fiindcă
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar, Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu, Trec prin sat, căzut în suflet, ca printr-un bazar. VENISE TOAMNA Venise toamna în parc. Sta zvârlită sub haina
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357843_a_359172]