770 matches
-
ar fi-nchipuit atâta frumusețe încremenită în crusta groasă de gheață. Dar grădina Domnului e mai mare decât mintea omului, și minunile din ea sânt multe. Șirul de sănii înainta în tăcere și frig peste fermecata priveliște. Căci la un stânjen sub cleștar se aflau pretutindenea, cu aripile întinse, fluturi. Trupurile lor delicate și păroase ca viermușii, stacojii sau galben-pal sau negricioase, aveau mai bine de douăzeci de pași lungime, iar între marginile aripilor întinse puteai număra uneori și câte patruzeci
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
primejdioasă de foc, ar strica aerul orașului și ar pricinui necurățenie pe ulițe.” Obștea târgului prin jalbă arată utilitatea salhanalei și înlesnirea traiului locuitorilor. Isprăvnicia stăruie pentru desființarea salhanalei. Salhanaua stolnicului Vasile Glodeanu era amplasată în mahalaua Poștei, la 49 stânjeni de locuințele ce urmau a fi construite, o altă salhana funcționa în afara târgului. La 14 august 1850 se dă lui Vasile Glodeanu termen de 10 zile pentru „risipire.” Jalba din 17 august 1850 a „dumnealui luminarea sa cneazul Costachi Moruz
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Ministerului Treburilor Dinăuntru", limitându-se munca obligatorie a populației pentru construcția șoselelor. Regulamentul Organic mai prevedea îndatorirea locuitorilor de a lucra "la întocmirea șleahurilor, adică a drumurilor pe care sunt așezate poștele și a podurilor de pe dânsele, după măsurarea în stânjeni, pe fiștecare sat, după numărul oamenilor". La data punerii în aplicare a Regulamentului Organic, 1 ianuarie 1832, poșta din Fălticeni pare să fi fost bine organizată. O statistică din 1831, arată că era deservită de șase slujitori. Pe vremea aceea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
transcris la Tribunalul Județean Vaslui, în prezența judecătorului Gheorghe Sturdza, aflăm că locotenent-colonelul Constantin Prezan, domiciliat în București, pe Aleea Carmen -Sylva, numărul 4, a cumpărat moșia de la avocatul ieșean, având o suprafață de 743 fălci, 68 prăjini și 28 stânjeni, plătind suma de 335.500 lei. Moșia era compusă din două părți: Schinetea cu Mălinești și Armășeni. Conacul Schinetea, de astăzi, se compune din două construcții: clădirea veche din secolul al XIX-lea cumpărată de la Livaditi (aflată spre nord) și
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
vin cu cerere de-a mă împărtăși din rămasele părintelui meu Iancu Vulpe și anume o somă [de] bani ce avea a lua de pe la unii și alții, patru pământuri și două case din partea mumei din neamul Naroieștilor, precum și treizeci stânjeni din Vovidești, un vad de moară pe Vidra și-n sfârșit cer a mi se alege părțile de pe maică-mea din hotarul Pietrosu. {EminescuOpVIII 372} [VODĂ] Lasă, Vulpe dragă, nu te teme. Nu mă uit eu la nume, Vulpe fătu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Hai să plecăm! Era târziu. Ca privitor de lucruri de artă și de frumuseți, Golescu e un primitiv. El are înțelegerea țăranului care merge la bâlci, sperietura de tot ce e mare și cu meșteșug. Măsura estetică a lui e stânjenul. La Pesta a măsurat cu pasul o latură a unei piețe și a făcut socoteala că ocolișul tot va fi fost de 800 de stânjeni.. (G. Călinescu) Am intrat înapoi în parcare cu liftul, am apăsat iar pe butoane pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
bâlci, sperietura de tot ce e mare și cu meșteșug. Măsura estetică a lui e stânjenul. La Pesta a măsurat cu pasul o latură a unei piețe și a făcut socoteala că ocolișul tot va fi fost de 800 de stânjeni.. (G. Călinescu) Am intrat înapoi în parcare cu liftul, am apăsat iar pe butoane pe acolo. Am ieșit din lift la nu știu ce etaj. Nu mai era mașina! Ne-au furat mașina! Începusem și cu alte teorii, ești tu proastă, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
diminețile care sunau cristalin, cu zilele înalte și luminoase, cu nopțile care veneau din pădure ude, cu miros de ferigă... Și imagini răzlețe dintr-o vără sau alta, unele greu de localizat în timp: un curcubeu la depărtare de câțiva stânjeni, văzut din vârful Hălăucii: un cerc care abia își înscria statuia proiectată în el, rupt în partea de jos de umbra picioarelor mele. Un nor de smoală, de-asupra Călima-nilor, biciuit în fiecare clipă de două trăsnete ca două fire
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ridica pe cer, târgul era în toi și foiala mulțimii s-auzea vuind de departe. întârziații grăbeau pe cărări, îmbrăcați curat și vesel. Cu mustața răsfirată pe colții afumați și gura căscată, Gheorghe Corbici călca lat, cu tălpoaie de un stânjen. De departe capul lui buhos puțea ca o tabachere, deși omul era primenit în cămașă și ismene noi. în urma lui pășea mărunțel nevasta. De la casele împrăștiate pe malul gârlei, grăbea, cu chelia pestriță și întinsă pe oasele capului ca o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
un ostrov." 27. În noaptea a patrusprezecea, pe cînd eram împinși încoace și încolo cu corabia pe marea Adriatică, pe la miezul nopții, marinarii au bănuit că se apropie de pămînt. 28. Au măsurat adîncimea apei, și au găsit douăzeci de stînjeni; au mers puțin mai departe, au măsurat-o din nou, și au găsit cincisprezece stînjeni. 29. De teamă să nu se lovească de stînci, au aruncat patru ancore înspre cîrma corăbiei, și doreau să se facă ziuă. 30. Dar deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
corabia pe marea Adriatică, pe la miezul nopții, marinarii au bănuit că se apropie de pămînt. 28. Au măsurat adîncimea apei, și au găsit douăzeci de stînjeni; au mers puțin mai departe, au măsurat-o din nou, și au găsit cincisprezece stînjeni. 29. De teamă să nu se lovească de stînci, au aruncat patru ancore înspre cîrma corăbiei, și doreau să se facă ziuă. 30. Dar deoarece corăbierii căutau să fugă din corabie, și slobozeau luntrea în mare, sub cuvînt că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
dragule? — E din cauza afurisitelor ăstora de portulane! Hărți maritime! Măcar dacă ar preciza cu exactitate adâncimea! — Dac-ai ști unde suntem, probabil ai descoperi că așa și fac. Nu-ți folosește la nimic să știi că sunt doi metri... Doi stânjeni, iubito, doi stânjeni... — ...doi stânjeni în Frogwater Reach dacă de fapt am ajuns în Fen Curve. — Ei bine, indiferent unde-am fi, mai bine-ai începe să speri să vină un flux care să ne ridice și să ne pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
afurisitelor ăstora de portulane! Hărți maritime! Măcar dacă ar preciza cu exactitate adâncimea! — Dac-ai ști unde suntem, probabil ai descoperi că așa și fac. Nu-ți folosește la nimic să știi că sunt doi metri... Doi stânjeni, iubito, doi stânjeni... — ...doi stânjeni în Frogwater Reach dacă de fapt am ajuns în Fen Curve. — Ei bine, indiferent unde-am fi, mai bine-ai începe să speri să vină un flux care să ne ridice și să ne pună pe linia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de portulane! Hărți maritime! Măcar dacă ar preciza cu exactitate adâncimea! — Dac-ai ști unde suntem, probabil ai descoperi că așa și fac. Nu-ți folosește la nimic să știi că sunt doi metri... Doi stânjeni, iubito, doi stânjeni... — ...doi stânjeni în Frogwater Reach dacă de fapt am ajuns în Fen Curve. — Ei bine, indiferent unde-am fi, mai bine-ai începe să speri să vină un flux care să ne ridice și să ne pună pe linia de plutire, oftă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Stînca: Repararea pareților, lipit și văruit Acoperirea cu stuh, căci e numai cu rogoz și trece ploaia Ogradă Ogeagurile ruinate Firma Ornic (oprit 16 fr. și n-au reparat) Harta Europei de legat Traian de încadrat A se da 2 stânjeni lemne în regulă [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA TABĂRA] [29 noiembrie 1875] Inspectând astăzi școala din Tabăra, am găsit prezenți: [... ] După spusa d-lui învățătoriu, frecuentația e peste tot foarte neregulată. De-aceea amenzile vor trebui aplicate cu asprime, spre a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
un sat cu o obște democratică egalitară, vag colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii naturale, dominată de „folosirea” prin muncă directă a pământului, cu tehnicile primitive ale defrișărilor și desțelenirilor permanente” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pe de altă parte, satul evoluat [s.n.], dimpotrivă, pe măsura pătrunderii capitalismului, e
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
o pantă pronunțată într-o stranie pădure care a încremenit aidoma ca în basme. E o pădure pietrificată. Petrified forest. Ca și fecioara adormită din basme pădurea așteaptă mâna vrăjitorului ca s-o deștepte și să-i dea viață. Câțiva stânjeni, frumos aranjați, îți dau impresia lemnelor reale, care urmează să fie puse pe foc. Pun mâna pe o bucată, dar e grea ca plumbul. Astfel de păduri se găsesc și în alte state, în special în Arizona. De-a lungul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
gest larg vistiernicul Ximachi pe cei doi călugări, după ce străbătură în liniște câteva coridoare tapițate cu piei. Metodiu și Iovănuț se puseră în jilțuri pregătindu-se să șadă, dar când ridicară privirile, încremeniră: întreaga sală, mare cam de 37 de stânjeni pătrați, avea pe cei patru pereți o mulțime de capete împăiate, unul mai fioros decât altul și toate cu limba scoasă. Erau capete de urși, de lupi, de vulpi, de râși, de țapi, de cerbi, de zimbri, de bouri, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pat, dar o forță mai presus decât puterile sale îl sili să stea în vis. Atunci încercă să se retragă din fața lor, se dădu de-a-ndărătelea, se întoarse... Era prins ca între două armate despărțite doar de-o fâșie de câțiva stânjeni lățime, fâșie care mergea paralel cu femeile până hăt-departe, până la orizont. Abia acum înțelese că orizontul nu e lucru chiar atât de simplu. Iar femeile erau și blonde și brunete și roșcate și lungi și scurte și subțiri și solide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
economice ale satului (Stahl, 1944, p. 323). Totuși, în funcție de modificarea modului de utilizare, regimul proprietății se putea modifica de la ținerile private (bazate pe dreptul de uz personal viager) și stăpânirile locurești (după putere și nevoi), la stăpânirea pe bază de stânjeni (drept de uz plafonat și egal), pentru a ajunge în final la drepturi inegale în cotă-parte din totalitatea satului devălmaș (Stahl, 1944, p. 323). Modificarea drepturilor de exploatare și acces se făcea în funcție de evoluția sistemului de relații din cadrul satului devălmaș
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
vine de la Cișmeaua Sărată”. --Cum bag samă, s-ar putea ca la Curtea domnească să fi fost aduse și oarece ape “sărate” (minerale n.n). Din câte îmi amintesc, însă, “împregiurul haznelii ceii vechi domnești” au fost lăsați câte “un stânjen și giumătate” pentru întreținerea conductei. “Dar din vreme ce pentru trebuința tocmitului haznelilor s-au făcut lagum (tunel n.n) boltit pe supt dughene de mergi apa păn-într-amândoo haznelile și când s-ar întâmpla a să strica este cu putințe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să hotărască”. Vornicii de poartă au venit la fața locului și, făcând măsurătorile, spun: “Și măsurând și până în zidul hanului celui de piatră, iar din colțul zidului din sus a hanului și până în colțul den gios s-au găsit 23 stânjeni 3 palme argeaua (acoperișul n.n) zidului hanului”. --M-ai convins, dragule. Am să te întreb, totuși: auzit-ai tu de moară cu cai? --Citind în cele documente, tocmai am găsit că, la 22 ianuarie 1794, Mihail Costandin Șuțul voievod arată
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
locurile mănăstirii... ca să nu mai fii în supărare”. Vodă poruncește lui Costandin Palade vel logofăt de Țara de Gios să lămurească lucrurile. Acesta îl trimite pe Gheorghe Tăutul vornic de poartă care la 10 februarie 1797 răspunde că: “am făcut stânjen de opt palme domnești... și am început cu măsura dintr-o piatră veche ce s-au găsit în ograda lui Neculai Givilichi... Și s-au și stâlpit locul”. Necazul care rămâne nelămurit este că: Samuil egumenul Trei Sfetitelor... dă danie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spune eu - nici precum casele și dughenile în vremea aceea. --Iată și o treabă de mirare, sfințite . --Ce anume? --La 23 iunie 1784, preoții “Iereu Ion Iancul ot (de la n.n) Curălari, iereu Enachi ot Curălari” dau jupânesii Maria doi stânjeni din locul bisericii în schimbul unui stânjen din locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe unde venea acea hudiță, fiule? --“Alăture cu locul Foteștilor în lungul locului până în Drumul Sărării”. --Să nu crezi tu că un giuvaergiu nu știa să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]