1,236 matches
-
dădu seama că nu se terminase. Nici nu se terminase, nici nu Începea. Era acolo exact ca În timpul Întâmplării, cu anumite episoade hiperbolizate, și el se simțea mizerabil și rușinat. Dar mai tare decât rușinea simțea frica rece ca o stafie. Frica era tot acolo Înăuntru, ca o stafie rece și lipicioasă, umplând golul unde altădată se afla Încrederea-n sine, și asta Îi făcea greață. Era Încă acolo, cu el, chiar și acum. Totul a Început cu o noapte Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se terminase, nici nu Începea. Era acolo exact ca În timpul Întâmplării, cu anumite episoade hiperbolizate, și el se simțea mizerabil și rușinat. Dar mai tare decât rușinea simțea frica rece ca o stafie. Frica era tot acolo Înăuntru, ca o stafie rece și lipicioasă, umplând golul unde altădată se afla Încrederea-n sine, și asta Îi făcea greață. Era Încă acolo, cu el, chiar și acum. Totul a Început cu o noapte Înainte, când se trezise din somn și auzise leul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
care m-au impresionat cel mai tare au fost mesajele primite Între anii 1913 și 1937 de către „o casnică obișnuită“ din St. Louis, Pearl Curran, a cărei educație formală se oprise la vârsta de 14 ani, dar pe care o stafie locvace pe nume Patience Worth o alesese drept destinatara povestirilor sale. Patience trăise, se pare, pe la 1600 și scrisese despre perioada medievală. Rezultatul a fost o serie de volume de proză Învechită care dovedeau o cunoaștere intimă a expresiilor colocviale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și tremura din toate încheieturile. M-am așezat lângă ea și am încurajat-o până a venit ambulanța: „Totul o să fie bine, o să fie bine...“ Între timp am îngrijit mai multe persoane, toți erau livizi la față. Parcă erau niște stafii. Printre cei afectați se afla și un bătrânel care făcea spume la gură. Nu-mi venea să cred că un om poate scoate din el atâta spumă. I-am descheiat toți nasturii de la cămașă, i-am desfăcut cureaua și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
niciodată popor în el. Arabul nu-și va mai întinde cortul acolo, și păstorii nu-și vor mai țărcui turmele acolo, 21. ci fiarele pustiei își vor face culcușul acolo, bufnițele îi vor umple casele, struții vor locui acolo, și stafiile se vor juca acolo. 22. Șacalii vor urla în casele lui împărătești pustii, și cîinii sălbatici în casele lui de petrecere. Vremea lui este aproape să vină, și zilele nu i se vor lungi." $14 1. Căci Domnul va avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Dar știi ce se petrece în sufletul ei? Habar n-aveți, cu toate că o cunoașteți de totdeauna. Și nu bănuiți tragedia ce s-a întîmplat între noi doi? Și că Ioana îmi vorbește foarte des de moarte? Tot atunci, ca o stafie, a apărut Ioana. Am leșinat. Când m-am dezmeticit, Ioana a explicat: - Am stat la mare mult timp, fără să-mi dau seama cum a trecut timpul. Nu v-am auzit strigătele din pricina valurilor. Viky a început să povestească amuzată
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pe cerul Înstelat. Din când În când, soseau În vizită și rude ce veneau din Marea Rusie. Erau atât de slabi și se purtau cu atâta umilință, Încât păreau că vin nu dintr-un tărâm populat de oameni, ci de stafii. Ca și pufoaicele vătuite, ca și cizmele unse cu vaselină, toți păreau făcuți după același calapod, Încât cu greu puteai să distingi bărbatul de femeie și pe omul tânăr de cel bătrân. Erau extrem de atenți, vorbeau mai mult În șoaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din buzunarul de la piept, o despături și reîmpături, Își atinse fața, Își șterse palmele cu delicatețe subțire, vârstnică. Fără plăcere În a da spectacolul, fără Încurajarea atenției primite (era mult zgomot), puțina satisfacție pe care o simțea era o sărăcăcioasă stafie a mândriei ce o simțise cu nevasta lui În fața succeselor lor britanice. În fața succesului său, un evreu polonez atât de bine cunoscut, atât de frumos apreciat de către nobilime, de H.G. Wells. Inclus, de exemplu, cu Gerald Heard și Olaf Stapledon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sărutat din nou, și-a folosit limba, nu dinții. Era uluitor cât de repede învățau și unul și celălalt. Alice stătea întinsă în cortul ei, în vreme ce restul se minuna de cotletul la grătar, iar Irene le spunea o poveste cu stafii, care nu era deloc potrivită pentru copii de vârsta lui Danny și Charlie. Scriitoarea s-a cuibărit și mai adânc în sacul de dormit, în vreme ce Ahmad și Naji discutau despre aparțiile înspăimântătoare ale jinn-ilor. Focul de tabără proiecta umbre fantomatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să-i pună în curând o perucă albă ca de pop-corn înflorit cap sau pajură? s ă decidem repede cap ai văzut? a fost suficient să întredeschidem ușa că a și fugit aidoma unicornului nu știu cum dar a trecut prin noi stafie strălucitoare prin ziduri într-o zi o să-ți spun cum îl cheamă ghicești? zgomot de fond diferența de nivel e mică îl întâlnești îți zâmbește și uiți că mai devreme erai un ciuline încurcat în blana unei intersecții trebuie să
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
soțul dumitale, să-i fi prins vreo slăbiciune... vreo iubită mai veche, vreun copil pe care să-l fi avut de la o astfel de ființă (se mai Întîmplă), vreo greșeală din tinerețe care să fi ieșit la iveală ca o stafie neașteptată... Și-apoi era În august, luna În care, se spune, sufletele morților se Întorc pe pămînt, moment propice fantomelor. Și nu numai femeile se reîntorc sub formă de năluci... Vreun complice la vreo delapidare, care a risipit apoi tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
reușise - vraja spiritelor, cea care îl dusese atât de departe și care îl făcuse să urce atât de sus, se desprinse ca o pală de vânt ce apare din senin, trecu prin copaci și se topi în neant ca o stafie. Pasagerii care priveau întâmplător pe fereastră ar fi putut să jure că văzură un om-maimuță sărind prin livadă, făcând frunzele să salte și să tremure. Dar erau obosiți după ce vânduseră lapte toată dimineața și se frecară la ochi înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
am încercat. Nu-mi aminteam prea multe, după care au mai dat buzna și toți tipii ăștia... Așa că eu și măseaua mea cariată ne-am acordat câteva ore dureroase de televizor - am rămas în fața ecranului buimac și mormăind ca o stafie ancestrală, stoarsă de atâta bântuit, trecând de la sporturi, seriale de duzină și reclame la știri și la lumea ailaltă. Cea mai bună a fost o emisiune de divertismente prezentată de un comic veteran, trecut bine de a doua tinerețe încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și viitoare în care alegem să nu intrăm. Tu s-a întâmplat să cazi într-un continuum istoric diferit, în care insula Calf - și noi toți - ființăm. Locul din care vii nu știe nimic despre noi. — Deci sunteți cu toții niște stafii, spuse Vultur-în-Zbor. Iar eu sunt nebun. Asta vrei să zici? Văd lucruri și locuri care nu există. — Iată, într-adevăr, o perspectivă excesiv de deprimantă, comentă Virgil Jones. Pentru că reciproca ei e asta: poate că tu ești stafia. Și sora ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
sunteți cu toții niște stafii, spuse Vultur-în-Zbor. Iar eu sunt nebun. Asta vrei să zici? Văd lucruri și locuri care nu există. — Iată, într-adevăr, o perspectivă excesiv de deprimantă, comentă Virgil Jones. Pentru că reciproca ei e asta: poate că tu ești stafia. Și sora ta, Prepelicarul. Unde e ea? întrebă nerăbdător Vultur-în-Zbor, ca și când vederea surorii sale i-ar fi risipit toată nedumerirea. — Nu sunt sigur, îi răspunse Virgil. Undeva acolo, sus. Te asigur că șansele de a o găsi sunt slabe, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
curățind-o cu certitudinea zilelor și a suferințelor care nu se mai puteau schimba nici un pic. Degetul nevăzut scrie și, după ce a scris, trece mai departe. Toate lacrimile tale nu pot șterge nici unul din cuvintele scrise acolo. Nici lacrimile, nici stafia vreunui vultur. Sigur, sigur, sigur, la fel de stabil în fluidul anilor ca și trupul ei nemuritor, nemuritor precum sufletele, același în fiecare zi, nici îmbătrânind, nici întinerind, ci neschimbat. Prezentul este trecutul zilei de mâine, la fel de stabil și la fel de sigur, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
O’Toole și Virgil Jones, Virgil O’Toole și Dolores Jones, Virgil Dolores și Jones O’Toole, Virgil O’Dolores și Dolores O’Virgil. Ca doi ciudați: William Fitzhenry și Henry Fitzwilliam. Chicoti în timp ce muncea. La început nu a văzut stafia. Stătea în ușă, înaltă și diafană, părând îngrijorată și încercând să se decidă cum să-și formuleze problemele în fața ei. în cele din urmă, pentru că ea continua s-o ignore, a tușit. Ea s-a întoars către ușă, cuvântul Virgil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
s-a format pe buze, apoi a înghețat. Gura i s-a deschis și s-a mișcat fără zgomot într-un țipăt fără sunet. S-a tras încet înapoi până când s-a împiedicat de cufăr. — Doamnă O’Toole, îi spuse stafia. Nu vă simțiți bine? Arătați ca moartea. A cuprins-o groaza. A deschis capacul cufărului și a sărit înăuntru. Scotocind agitată în el, a găsit ce căuta. îl ridică: un crucifix mic, din lemn, mâncat de carii. A rostit: — Apage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ca moartea. A cuprins-o groaza. A deschis capacul cufărului și a sărit înăuntru. Scotocind agitată în el, a găsit ce căuta. îl ridică: un crucifix mic, din lemn, mâncat de carii. A rostit: — Apage me, Satanas. — Dolores, a spus stafia. E în regulă, Dolores. Pleacă, a spus Dolores O’Toole. Nu ești aici. Noi locuim singuri. Virgil Jones și Dolores O’Toole. Nu mai e nimeni altcineva. Uite: nu sunt decât două rogojini. Eu gătesc pentru doi. Nu suntem decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ești aici. Noi locuim singuri. Virgil Jones și Dolores O’Toole. Nu mai e nimeni altcineva. Uite: nu sunt decât două rogojini. Eu gătesc pentru doi. Nu suntem decât noi doi. Asta nu se schimbă. — Mă recunoști? a șoptit încet stafia. Știi cine sunt? — Pleacă, a zis doamna O’Toole, ascunzându-se în spatele cufărului. Nu te apropia. întoarce-te de unde ai venit. întoarce-te acolo unde ți-e locul. întoarce-te la Grimus. Umbră a Trandafirului de Piatră, dispari! Nu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
O’Toole, ascunzându-se în spatele cufărului. Nu te apropia. întoarce-te de unde ai venit. întoarce-te acolo unde ți-e locul. întoarce-te la Grimus. Umbră a Trandafirului de Piatră, dispari! Nu cred în tine. Trandafirul de Piatră, a repetat stafia. Grimus. Ce... — Apage me! a țipat Dolores O’Toole și a tras de capacul cufărului, închizându-l deasupra capului ei. Stafia a rămas în mijlocul încăperii, întrebându-se ce să facă. în final, pentru că voia să vorbească cu Dolores între patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
întoarce-te la Grimus. Umbră a Trandafirului de Piatră, dispari! Nu cred în tine. Trandafirul de Piatră, a repetat stafia. Grimus. Ce... — Apage me! a țipat Dolores O’Toole și a tras de capacul cufărului, închizându-l deasupra capului ei. Stafia a rămas în mijlocul încăperii, întrebându-se ce să facă. în final, pentru că voia să vorbească cu Dolores între patru ochi, a hotărât să nu-l cheme încă pe Virgil Jones. S-a apropiat de cufăr. — Doamne Dumnezeule, apără-mă! a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
voia să vorbească cu Dolores între patru ochi, a hotărât să nu-l cheme încă pe Virgil Jones. S-a apropiat de cufăr. — Doamne Dumnezeule, apără-mă! a auzit dinăuntru atunci când a ridicat capacul. — Doamnă O’Toole... Dolores... a spus stafia. Vreau să-ți fac o propunere. Nu, nu! zicea mereu Dolores. Nu ești aici. Știu că ai prefera să plec, a continuat stafia. Știu că ești îngrijorată că voi încerca să-l conving pe Virgil să vină cu mine. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Doamne Dumnezeule, apără-mă! a auzit dinăuntru atunci când a ridicat capacul. — Doamnă O’Toole... Dolores... a spus stafia. Vreau să-ți fac o propunere. Nu, nu! zicea mereu Dolores. Nu ești aici. Știu că ai prefera să plec, a continuat stafia. Știu că ești îngrijorată că voi încerca să-l conving pe Virgil să vină cu mine. Dar îți sugerez următorul lucru: n-ai vrea să vii și dumneata? Ce zici? Nu mă poți ispiti să urc pe munte, a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
poți ispiti să urc pe munte, a spus Dolores, cu ochii scânteindu-i. Acolo sus e trecutul. Noi l-am lăsat în urmă. Nu mai putem păși a doua oară în trecut. Nimic nu se schimbă. Trecutul este definitiv. Pleacă. Stafia a oftat. — Atunci trebuie să-ți fiu dușman, i-a spus. Dragă doamnă O’Toole, îmi pare rău, crede-mă. Mai ales când văd că ești bolnavă. Mă duc să-l chem pe Virgil... pe domnul Jones. — Lasă-l în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]