1,175 matches
-
dăruise lui Belloescu. Școlii din Grivița i a urmat construirea de către Belloescu a celor două școli în satele Pleșa și Palermo , în 1912, ambele în apropierea orașului Bârlad. „Eu, Stroe Belloescu, profesor pensionar, fiu al lui Stroe Beloiu și al Stanei din Transilvania, făcut am acest locaș pentru ca țăranul român pururea să propășească prin cultură și lumină. Semnat Stroe Belloescu.” Ridicând în perioada 1906 -1909 Casa Națională de la Bârlad, Belloescu a apelat la editurile din ț ară ca prin donații de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bidaru mergând înainte fără a-l privi, adăugă: Să mă caute vineri la ora douăsprezece la sediu! Erau ei: ochii, care nu se bucurau de succesele altora și mâna, care după ce o atingea trebuia să se dezinfecteze. Bidaru a rămas stană. De mult nu și-a mai auzit porecla "Jupânul". Încă în primul an de liceu, în urma unor alegeri, arbitru fiind dirigintele lor, a fost ales șef de clasă "la mustață", cu alte cuvinte, la limită. A obținut un vot mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
viseze. Colapsul părea să se instaleze în organismul Europei, după fiecare incursiune a barbarilor. Pulsul și respirația își încetineau ritmul, iar împietrirea se răspândea cu iuțeală, cuprinzând măruntaiele continentului. Sub această magie neagră, trupul alb al Europei se prefăcea în stană de piatră. Se prăvălea în verdele ierbii, iar pe corpul ei se puneau a mișuna feluriți gândaci. Și, totuși, inima ei a refuzat înmărmurirea, continuând să pompeze sânge în vene. Așa a fost posibil să fie întreținut focul lăuntric. Treptat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Eschil trăiește o experiență a tenebrelor, pătrunde într-un altundeva unde nici măcar Electra nu-l va putea însoți. Oreste din Hoeforele a fost comparat cu Perseu; e însă un Perseu capturat de Gorgone și care, chiar dacă nu se transformă în stană de piatră la vederea chipului Meduzei, își pierde identitatea în hățișurile nebuniei. Îl regăsim pe acest Oreste, captiv între două fantome, în piesa cu același nume a lui Euripide. Și aici, chiar dacă eidolon-ul lui Agamemnon nu apare niciodată, regele mort
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fel încât să semene cu modelul ei viu este, am putea spune, orientată spre invizibil și legată de puterea morții în ceea ce are ea mai înspăimântător. În apelurile către zeitățile Infernului se jură pe o piatră. Gorgo îi transformă în stană de piatră pe cei ce o privesc. Statuia de piatră ce sugerează tăcerea, imobilitatea, neclintirea, statuia oarbă se poate preschimba în statuie care vorbește, se mișcă, privește, atunci când o animă puterile nevăzute ale zeilor ori ale morților. Prin săvârșirea ritualului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ca imagine moartă („her dead likeness”), comparabilă cu frumusețea la fel de „neasemuită” a modelului în timpul vieții; uluirea în fața statuii dezvelite („you wonder”), care nu numai că-i amuțește pe privitori, dar îi și face să rămână înmărmuriți, încremeniți, metamorfozați parcă în stane de piatră. Shakespeare pare să ne conducă aici în însuși miezul ambivalenței imagine neînsuflețită/imagine vie. Efectul asemănării este atât de șocant, încât el se calchiază, ca să zicem așa, pe efectul apariției unei fantome. Perdita, împietrită, înțepenește în fața acestei apariții
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nesigur; odihnă; papură; paznic; părăsită; păstor; păstori; pepene; pepene roșu; pepene verde; pepeni; picnic; plăcintă; plăcut; poiana; poveste; prizonier; protecție; pui; puiului; pustietate; pustnic; rară; rece; rustic; salvare; sare; sălaș; sălbăticie; săracă; săraci; sărăcăcioasă; scară; siguranță; simplitate; solitudine; spațiu mic; stană; stele; de la stînă; din stuh; Sucevița; supraviețuire; șură; torn; trai; tristețe; țigan; țînțar; unchi; unchiului; urîtă; urs; vechi; verde; vie; în zăpadă; zebră (1); 787/222/66/156/0 colț: casă (38); ascuțit (36); perete (31); cameră (27); dinte (26
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
unui rîu; marmură; mizerie; moarte; monotonie; mormînt; murdar; naturală; neînsuflețit; neregulat; obiect dur; om; penetrare; piatră; piedică; pietricele; pietriș; Pietroasa; povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent; rigid; la rinichi; rotundă; roză; sacru; sărăcie; scrisă; sfărîmicios; smarald; soare; solidă; spargere; stană; statornic; statornicie; stîlp; stînci; stînga; Stonehenge; stradă; strălucitoare; strămoșesc; subt; suriu; șopîrlă; tare, rocă; de temelie; trăinicie; trist; țară; țiglă; uriașă; ușoară; vacă; var; vatră; veșnic; veșnică; veșnicie; vînătaie; zbor (1); 811/204/62/142/0 picior: mers (69); mînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); legendă(2); Lenin(2); măreț(2); măreție (2); merit(2); Mihai Viteazul(2); mîndrie(2); moarte(2); model(2); neclintire(2); neclintit(2); operă(2); ornament(2); pietre(2); porțelan(2); prostie(2); răceală(2); semn(2); solid(2); stană de piatră(2); static(2); statuie(2); stîncă(2); fărăsuflet (2); trecut(2); trist(2); țeapăn(2); fărăviață(2); actor; Afganistan; aluzie; amorțit; Antonescu; arătare; are; arhitectură; Brâncuș; Buddha; cal; ceară; centru; ceramică; cineva; ciudat; construcție; construită; creion; ctitor; cuie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pasivitate; părinți; păsări; peren; perfectă; persoană; personalitate importantă; piatră cu suflet; piață; pictură; piedestal; pisică; politică; porc; porumbei; porumbel; prefăcătorie; priponit; realiză; recunoscătoare; recunoștință; remarcabil; rezistență; rigidă; rocă; romantic; scriitori; sculptat; sculptată; sculptor; sedentar; sincer; singur; slăvit; soclu; stabilitate; stagnare; stană; statornicie; stîlp; stînă; stricată; SUA; Ștefan; talent; tezaur; timp; Traian; trăinicie; urît; vacanță; veche; vechi; a venera; Venus; veșnic; veșnică; Vieru; vîrf; voluminoasă; vremelnic; zeu (1); 782/273/92/181/0 stăpîn:șef(155); sclav(44); rege(25); putere(24
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apă și din uscat, cu 3600 aspri. Și iar să fie lui Necula vătaf ocină la Cotornia și la İarcea și la Față, partea Stanii, toată, oricât se va alege, din apă și din uscat, pentru că a cumpărat de la Stana și de la bărbatul ă ei > popa Barbul, cu 2800 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la İarcea și la Cotornia și la Seliștuța și la Față, partea lui din Runcu, toată, din apă și din uscat, cu 1200
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu 2800 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la İarcea și la Cotornia și la Seliștuța și la Față, partea lui din Runcu, toată, din apă și din uscat, cu 1200 aspri. Și iar să fie Vigăi, fiica Stanei, ocină la İarcea și la Runcu partea mamii sale Stana, de peste tot hotarul, pentru că a dat-o de zestre Stana fiicei sale Viga. Și a cumpărat Necula vătaf și fratele lui, Mihăilă, ocină la İarcea, partea lui Vladul din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la İarcea și la Cotornia și la Seliștuța și la Față, partea lui din Runcu, toată, din apă și din uscat, cu 1200 aspri. Și iar să fie Vigăi, fiica Stanei, ocină la İarcea și la Runcu partea mamii sale Stana, de peste tot hotarul, pentru că a dat-o de zestre Stana fiicei sale Viga. Și a cumpărat Necula vătaf și fratele lui, Mihăilă, ocină la İarcea, partea lui Vladul din Padeș, toată, cu 200 aspri. Și iarăși să fie lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
partea lui din Runcu, toată, din apă și din uscat, cu 1200 aspri. Și iar să fie Vigăi, fiica Stanei, ocină la İarcea și la Runcu partea mamii sale Stana, de peste tot hotarul, pentru că a dat-o de zestre Stana fiicei sale Viga. Și a cumpărat Necula vătaf și fratele lui, Mihăilă, ocină la İarcea, partea lui Vladul din Padeș, toată, cu 200 aspri. Și iarăși să fie lui Mihăilă ocină la İarcea, partea lui Tepeiu și a lui Stănilă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Scovordeni și Dobrotă. İar după aceia, iar au cumpărat Necula lă o >gof ăăt > un țiganu, anume Marin de la Sulga și de la Filipan din Tăncăbești, drept 1200 aspri gata. Și iar au cumpărat Necula logă o >făt o țigancă, anume Stana de la Simnicor din Bucă u > rești, drept 550 aspri gata. Și au vândut acești mai sus scriși oameni acești țigani și moșiia Neculii logofăt, de a lor bună voie și cu știrea tuturor megiiașilor din prejurul locului, din sus și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
noi hotărâm ca Ioniță să aibă a petrece cu Catinca în casile ei de zestre fără a avea întâlnire amândoi până când își va veni în vârstă de ani patrusprezece în care vreme să-și aibă culcarea ei cu mătușă-sa Stana și apoi după ce își va veni în vârstă atunci va avea împreunare cu legiuitul ei bărbat“. Maria și Costandin, ambii slugi la același stăpân din mahalaua Staicului, se îndrăgesc, „se iubesc“ și fac un copil, dar nu se pot căsători
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
De altfel și numele daruri lor de luni susține această afirmație, ele fiind daruri care se fac a doua zi, imediat după nuntă și consumarea căsătoriei. La 15 mai 1785, Manole, cojocarul din București, promite că se va logodi cu Stana sâmbătă și că „duminica viitoare, adică maiu 23 să mă cunun“; și Oprea promite că își va aduce părinții duminică, când se va cununa cu fiica lui Iane căpitan. Într-un singur document apare ca zi a cununiei religioase ziua
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
își justifică comportamentul violent printr-un obi cei vechi de când lumea. Nicolae, brutar din mahalaua Sfân tul Ioan, se plânge, la 12 apri lie 1784, că ve nind într-o seară cu „chef devin“ s-a tre zit pălmuit de Stana care l-a liniștit spu nân du-i „că așa ias te obiceiul, într-un an o dată să dea muerea palme bărbatului“. În general, femeia aruncă, lovește și fuge, conștientă că nu poate face față unei lupte corp la corp
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
foștii vecini îl recunosc și îi cer să se reîntoarcă la soție. Acesta își neasgă identitatea, afirmând că se numește Ismail, dar ține să le spună că soția este prima vinovată de turcirea sa. Mărturiile vecinilor o vor ajuta pe Stana să obțină separarea. Ni co lae nu este singurul, și alți bărbați plecați în Imperiul Otoman cu diverse treburi, fie nu se mai în torc căsătorindu-se acolo, fie trec la islam, organizându-și viața în funcție de noua identitate. Părăsirea soției
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vo da, sud Tele or man, se declanșează imediat după căsătorie o serie de crize de epilepsie care devin cu fiecare zi din ce în ce mai puternice și mai dese. Boala este comparată cu îndrăcirea datorită simptome lor, „lovituri ca de iele“, spune Stana. Ea semanifestă aproape „în toate zilele“, și atunci numai poate face nimic, deoarece „zac ca o moartă, nesimțindu-mi trupul“, povestește aceeași femeie. După spusele ei, crizele ar fi declanșate și de îndeplinirea îndatoririlor conjugale. O despărțire tru peas că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
primar al actului sexual: procreația. Căsătoriți pentru a respecta convențiile sociale, bărbații își ascund cu greu înclinațiile homosexuale, știind că aces tea sunt blamate de societate și, mai ales, de Biserică, dar ele ies la ivea lă în patul conjugal. Stana vine tocmai din satul Costești, județul Vlașca, să-și reclame ca sodomit soțul; Barbul din Dobrotești, județul Dâmbovița, se află la al doilea zapis prin care promite că nu-și va mai înspăimânta soția cu „cereri scârnave“ de sodomie; Tudor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Alteori măsurile sunt chiar mai dure. La 19 martie 1779, la Mitropolie se prezintă Sta na cu soțul ei, Is tra te din satul Fra sin, județul Vlaș ca, aflați în căsătorie de cinci ani. Cum soțul este „cam neputincios“, Stana cade în păcatul trupesc cu un alt bărbat la numai doi ani după nuntă. Reclamată de soț, femeii i se cere să se întoarcă acasă, instanța neluând în considerare neputința fizică și sexuală a soțului. Adusă în fața mitropolitului Grigore, Stana
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Stana cade în păcatul trupesc cu un alt bărbat la numai doi ani după nuntă. Reclamată de soț, femeii i se cere să se întoarcă acasă, instanța neluând în considerare neputința fizică și sexuală a soțului. Adusă în fața mitropolitului Grigore, Stana refuză categoric să revină la soțul ei, motiv pentru care se deci de călugărirea ei cu forța la mănăstirea Dintrun lemn de peste Olt. Măsura se justifică în felul următor: „că iaste și loc mai depărtat și cu strășnicie și să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Soarele, supărat, privea cu tristețe la cele ce se petreceau pe pământ între cei doi. Atunci i s-a întunecat privirea și văzduhul s-a cutremurat și a cerut vrăjitoarei munților și pădurilor să-l prefacă pe mire într-o stană de piatră. Deodată s-a auzit un zgomot și un urlet înfiorător de femeie, iar după vraja făcută de ea, cu adevărat mirele s-a prefăcut într-un munte de piatră. La poalele lui, domnița îndurerată plângea cu lacrimi amare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
extazelor fascinant iluminatorii, cu aceste forțe stranii. Alchimistul Abstractor din Inel cu enigmă se lăsa învăluit de zumzetele adormitoare din "grădina cu Forme" a universului, la fel cum menestrelul melancolic de lângă Un trunchi de smalț albastru (ce) stătea ca o stană putea să asculte " Sub dafinii în floare și bolțile de vie,/ cântări crepusculare de liră și de flaut". Majoritatea actanților din cartea de debut trăiesc însă irepresibila seducție a călătoriei pe axele sus-jos, înalt-adânc. Tiparul fundamental al textelor privilegiază în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]