684 matches
-
un val de evrei așkenazi, vorbitori de idiș. În anul 1694, la București, sub Brâncoveanu, evreii au plătit ca breaslă 100 ugh . Pe data de 28 ianuarie 1739 Constantin Mavrocordat l-a numit pe „Marco al lui Lazăr” să fie «staroste de jidovi» la Bârlad . În anul 1740 erau comunități evreiești în orașele Roman, Bacău și Galați. La Iași, la data de 24 septembrie 1741, „căpitanii breslei” semnează un act în numele acesteia . Din a doua jumătate a sec. XVIII și mai
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
alipirea, în 1775, la Austria a Bucovinei, privilegiile acordate armenilor, ca element util statului, de către Guvernul austriac au dus la sporirea numărului armenilor. Un stimulent similar îl constituise avertismentul pe care Grigore Ghica Vodă îl dăduse la 14 aprilie 1737 starostelui de Cernăuți, să nu-i persecute pe negustorii armeni veniți din Țara Leșească. Iar în 1786, cînd împăratul Iosif II a unit Bucovina cu Galiția, și Suceava a fost declarat oraș comercial liber, în acest centru al armenilor din Moldova
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
1775, cînd sunt menționați, printre alții, „cîțiva din breasla armenilor și cu steagul său“. Același Ipsilanti îi va recunoaște pe armeni ca formînd o singură breaslă. Iar domnitorul Mihail Șuțu, prin pitacul său din 23 decembrie 1791, îl confirma pe starostele armenilor din București, „ca să aibă a fi staroste și purtător de grije, breslii aceștia, să judece pricinile ce vor avea dînșii armean cu armean, și după alegerea lor să-i îndrepteze, iar pe pricinele mai mari și care nu se
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
breasla armenilor și cu steagul său“. Același Ipsilanti îi va recunoaște pe armeni ca formînd o singură breaslă. Iar domnitorul Mihail Șuțu, prin pitacul său din 23 decembrie 1791, îl confirma pe starostele armenilor din București, „ca să aibă a fi staroste și purtător de grije, breslii aceștia, să judece pricinile ce vor avea dînșii armean cu armean, și după alegerea lor să-i îndrepteze, iar pe pricinele mai mari și care nu se vor odihni pe alegerea ce le va face
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
și purtător de grije, breslii aceștia, să judece pricinile ce vor avea dînșii armean cu armean, și după alegerea lor să-i îndrepteze, iar pe pricinele mai mari și care nu se vor odihni pe alegerea ce le va face starostea, pe aceia să-i trimiță la cămara Domniei mele și la toate, atît pentru breaslă, cît pentru dînsul, să urmeze după vechiul obicei, precum s-a urmat și mai nainte, după cuprinderea privilegiurilor și cărților domenști ce au avut și
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
după cuprinderea privilegiurilor și cărților domenști ce au avut și mai nainte, cari s-au văzut de Domnia mea și în condicele Divanului, pentru care poruncim Domnia mea tuturor celor ce țineți legea armenească, să aveți a-l ști de staroste al vostru și să-i dați cuviincioasă supunere și ascultare". În Matca de numele tuturor companiilor țării alcătuită pe județe și orașe, din 1820, în fapt un catalog al breslelor, armenii erau menționați cu a 12-a companie din București
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
-a companie din București și a 15-a din principat. La 22 septembrie 1820, Alexandru Șuțu Vodă a dat armenilor o Carte domnească de reorganizare a breslei lor, care putea alege, astfel, patru epitropi, aceștia la rîndul lor, alegînd un staroste și împreună "să dea chezășie la Domneasca vistierie, cum că vor răspunde la vreme cuviincioasă dăjdiile, ce vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau asupra disciplinei din breaslă și făceau dreptate în cazul unor conflicte între armeni. În
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
a breslei lor, care putea alege, astfel, patru epitropi, aceștia la rîndul lor, alegînd un staroste și împreună "să dea chezășie la Domneasca vistierie, cum că vor răspunde la vreme cuviincioasă dăjdiile, ce vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau asupra disciplinei din breaslă și făceau dreptate în cazul unor conflicte între armeni. În 1821, față de 187 breslași români în Capitală, se înregistrau 37 armeni. Era vestit, de pildă, în epocă, starostele brutarilor din București, armeanul Babic, care cocea
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau asupra disciplinei din breaslă și făceau dreptate în cazul unor conflicte între armeni. În 1821, față de 187 breslași români în Capitală, se înregistrau 37 armeni. Era vestit, de pildă, în epocă, starostele brutarilor din București, armeanul Babic, care cocea jimbla în coltuce, de unde se încetățenise zicala “coltuc de la Babic”. În ședința din 25 octombrie 1857 a Adunării ad-hoc, Mihail Kogălniceanu afirma: "În Țara Românească nu numai că libertatea culturilor este mai mare
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
cea de-a doua cărțile profane sau mirenești. Prezentarea lor era făcută în ordine cronologică și alfabetică, indicându-se numele autorilor. Folosirea cataloagelor de librărie, care constituiau adevărate cărți de vizită pentru Iosif Romanov și compania sa, îl recomandau ca staroste al librarilor, cu o bogată activitate într-o perioadă când cartea își făcea cu greu drumul de la autor la cititor. Cunoașterea prin intermediul acestor cataloage ale cărților și autorilor lor pe întreg spațiul locuit de români reprezintă totodată mărturia unității culturale
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
cetate, este făcut prizonier și trimis la Istambul, unde este închis în faimoasa închisoare Edicule. Cetatea Făgărașului capitulează nu mult după aceea, astfel că la 18 iulie brașovenii trimit daruri comandanților străjii lui Petru Rareș: Andreică Șeptilici și Giurgea Bole, starostele de Putna, iar a doua zi unele unități ale oștii moldovene se întorc spre Brașov pe drumul mai ocolit, pe la Zărnești și Tohan. Cu această acțiune se încheie visul lui Ștefan Mailat de a deveni Principe al Transilvaniei, de a
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
hotărnicie la proprietățile de terenuri; a continuat până la târziu, la retragerea din cauza vârstei și a problemelor de sănătate. Era considerat cel mai bun inginer hotarnic, al timpului, din Moldova. Este comis, înainte martie 1803. Ispravnic al ținutului Tecuci (august 1806). Staroste al ținutului Putna (noiembrie 1809). Agă al târgului Iași (după noiembrie 1813 ). Ispravnic al ținutului Tecuci (1815). Vornic al obștii la Iași (1816). Vornic al poliției (ianuarie 1817). Mare vornic (înainte de iunie 1820). Mare postelnic (președinte al Departamentului Afacerilor Străine
Costache Conachi () [Corola-website/Science/304254_a_305583]
-
grešci govoriš?" „Despre care greșeală a mea vorbești?”, "ceo taj njihov program" „tot programul asta al lor”. Locul atributelor Atributul adjectival stă în general înaintea substantivului determinat (žuti cvet" „floare galbenă”), dar poate sta după acesta dacă are complement: "od starosti žuta knjiga" sau "knjiga žuta od starosti" „carte galbenă de bătrânețe”. Stă obligatoriu după numele personalităților istorice: "Katarina Velika „Ecaterina cea mare”. Un substantiv poate avea mai multe atribute adjectivale, toate plasate înaintea să. În acest grup, adjectivul nedefinit îl
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
vorbești?”, "ceo taj njihov program" „tot programul asta al lor”. Locul atributelor Atributul adjectival stă în general înaintea substantivului determinat (žuti cvet" „floare galbenă”), dar poate sta după acesta dacă are complement: "od starosti žuta knjiga" sau "knjiga žuta od starosti" „carte galbenă de bătrânețe”. Stă obligatoriu după numele personalităților istorice: "Katarina Velika „Ecaterina cea mare”. Un substantiv poate avea mai multe atribute adjectivale, toate plasate înaintea să. În acest grup, adjectivul nedefinit îl precede pe cel definit, adjectivul calificativ propriu-zis
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Białystok. Între anii 1617 și 1626 s-au construit prima biserică de cărămidă și un castel. Castelul cu două etaje, proiectat pe un plan dreptunghiular în stil gotic-renascentist, a fost opera lui . Construcția lui a fost continuată de Krzysztof Wiesiołowski, staroste de Tykocin, mare mareșal al Lituaniei din 1635, și soțul Aleksandrei Marianna Sobieska. În 1637, el a murit fără să lase urmași, și ca urmare Białystok a fost luat în stăpânire de văduva lui. După moartea acesteia în 1645, moșia
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
și aparținea clanului „Massalski”, „Abdank” sau „Syrokomla”, au existat și cintinuă să existe controverse cu privire la statutul de lui șleahtic. Există surse istorice care amintesc că Mihailo Hmelnițki a fost numit sotnic (ofițerul comanand al unei sotnii) în 1590 în slujba starostelui de Korsun-Cihirin Jan Mikołaj Daniłowicz, care era implicat în politica de colonizare a regiunilor ucrainene de pe malurile Niprului. În conformitate cu sursele mai înainte menționate, Mihailo a fost cel care a fondat proprietatea de Cihirin și mai apoi propria proprietățile de la Subotiv
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
de pe malurile Niprului. În conformitate cu sursele mai înainte menționate, Mihailo a fost cel care a fondat proprietatea de Cihirin și mai apoi propria proprietățile de la Subotiv și de la Novoselți. s-a considerat un nobil, iar statutul tatălui său de adjunct al starostelui Cijirunului i-a făcut pe contemporani să-l considere șleahtic și pe Bogdan. Mai târziu, în timpul răscoalei, Bogdan avea să pună un mare accent pe originile căzăcești ale mamei sale și pe faptele de arme ale tatălui său alături de cazacii
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
drept semn de prețuire pentru actele de vitejie. Acestea au fost vădite în lupta dată și câștigată de moldoveni la poalele codrului lui Făurel, cănd năvălitorii au fost învinși de locuitorii satelor din zona puși sub comanda lui Făurel Boghină - staroste al plaiului. Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasă Răcăciuni a județului Putna, comunele
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
luptă pe malul fluviului Kura (6 noiembrie 1412), adică la granița Șirvanului, de către cavaleria Qaraqoyunlu. Toți suverani aliați, toată aristocrația Șirvanului au căzut prizonieri. Doar în 1413, Ibrahim I în schimbul unui tribut imens, care a fost plătit pe urmă de către starostele breslelor meșteșugărești din Tabriz în fruntea cu Ahi Gassab, se întoarce în țara sa, recunoscundu-se vasalul suveranului Qaraqoyunlu, iar armata de ocupație părăsește Șirvanul. Qara Yusif planifica să supune total statul Șirvan și să ocupe anumite regiuni din est. Dar
Statul Qaraqoyunlu () [Corola-website/Science/309211_a_310540]
-
luptă pe malul fluviului Kura (6 noiembrie 1412), adică la granița Șirvanului, de către cavaleria Qaraqoyunlu. Toți suverani aliați, toata aristocrația Șirvanului au căzut prizonieri. Doar în 1413, Ibrahim I în schimbul unui tribut imens, care a fost plătit pe urma de către starostele breslelor meșteșugărești din Tabriz în fruntea cu Ahi Gassab, se întoarce în țara sa, recunoscundu-se vasalul suveranului Qaraqoyunlu, iar armata de ocupație părăsește Șirvanul. În 1417 a murit șirvanșahul Ibrahim I Derbendi, în vârstă înaintată, datorită cărui capacități diplomatice și
Ibrahim I de Șirvan () [Corola-website/Science/309214_a_310543]
-
luptă pe malul fluviului Kura (6 noiembrie 1412), adică la granița Șirvanului, de către cavaleria Qaraqoyunlu. Toți suverani aliați, toată aristocrația Șirvanului au căzut prizonieri. Doar în 1413, Ibrahim I în schimbul unui tribut imens, care a fost plătit pe urmă de către starostele breslelor meșteșugărești din Tabriz în fruntea cu Ahi Gassab, se întoarce în țara sa, recunoscundu-se vasalul suveranului Qaraqoyunlu, iar armata de ocupație părăsește Șirvanul. Qara Yusif planifica să supune total statul Șirvan și să ocupe anumite regiuni din est. Dar
Qara Yusif () [Corola-website/Science/309217_a_310546]
-
cu ușurință în figura Leului pe Alexandru I, iar în aceea a sutașului fățarnic și servil pe favoritul țarului - ministrul Arakceev - devenit simbol al politicii țariste de teroare și samavolnicie. În „"Adunarea obștească"”, lupul, simbolizând cruzimea și rapacitatea demnitarilor, devine staroste peste oi. În chip formal și oile - care semnifică aici poporul - trebuiau să fie, chipurile, consultate. Dar „poporul întrebat nici pâs nu a răspuns” și autorul conchide cu amărăciune: În alte fabule sunt dezvăluite diferite vicii ale aparatului birocratic țarist
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
se prăznuiește la 8 septembrie stil vechi și la 21 septembrie stil nou. În anul 1989, biserica a fost reparata, iar la 29 octombrie 1989 a fost deschisă și sfințită. Primul paroh, după restaurarea bisericii, este părintele Jelihovschi Valerian Timoftii, staroste - diacon Stoian Alexei S., conducător al construcției (n.n. - decedat 14.12.2012). La restaurare au activat meșterii iscusiți: Busuioc M.A., Prohnițchi G.V., Lungu Gheorghe I., Motroi D.V., Sobaliu V. G., Spătari D.I., Jelihovschi D.G. Au dat o mână de
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
semiarcade. La construcția bisericii au lucrat 10 meșteri italieni. Biserica dispunea de 12 desetine de pământ, care și astăzi se mai numește Pământul Popii. În 1902 conducerea parohială le aduce mulțumiri sătenilor pentru contribuția adusă la construcția bisericii, precum și epitropului(starostelui) Nicolae Gavriloaie, iar în 1904, la 3 februarie, Sf. Sinod îl decorează cu cea mai înaltă distincție, ordinul Sf. Ana, categoria III, pe cetățeanul de onoare Teodor Șerban pentru construcția bisericii pe banii proprii. Localitatea a primit un important aport
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
de parcele de vii și livezi, 26 de cai, 202 de vite cornute mari; 2273 de desetine de pământ arabil, 202 desetine de stejăriș și 48 de desetine de luncă inundabilă, stufăriș. La 13 martie 1835 datele istorice indică că staroste al satului era Constantin Vulpe. În 1883 se deschide prima școală frecventată de circa 20 de băieți, predarea era efectuată de preotului Vasile Lupu. Conforma statisticilor din 1878 populația satului constituia 593 de oameni, activau: școală public, 8 mori de
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]