7,322 matches
-
al P.C.R.). — Poporul ăsta mă iubește, spuse la un moment dat Nixon privind visător pe fereastră la mulțimea de oameni ai muncii care, obosiți de orele de așteptare și opăriți de caniculă, lăsaseră pancartele jos sau se sprijineau În cozile steagurilor. Cei care nu aveau nici pancarte, nici portretele celor doi conducători și nici steaguri, se așezaseră pe bordura trotuarului, așteptînd răbdători acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Nixon se uita la ei cu compasiune și admirație. Oamenii ăștia au plecat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe fereastră la mulțimea de oameni ai muncii care, obosiți de orele de așteptare și opăriți de caniculă, lăsaseră pancartele jos sau se sprijineau În cozile steagurilor. Cei care nu aveau nici pancarte, nici portretele celor doi conducători și nici steaguri, se așezaseră pe bordura trotuarului, așteptînd răbdători acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Nixon se uita la ei cu compasiune și admirație. Oamenii ăștia au plecat de la serviciu, și-au părăsit locul de muncă, riscînd să fie concediați, ca să-mi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
numai de amorul artei, ca să nu mai punem la socoteală memoria Bătrînului, se gîndește. Eu zic că ne-a ieșit. Crezi că m-am comportat ca un laș? Nici vorbă, îi răspunde Gulie sincer, ați fost singurul care a ținut steagul sus atîția ani pentru o idee care nu mai interesa pe nimeni. Am făcut-o doar pentru Bătrîn, recunoaște Roja pe un ton mai optimist, povestea e mai lungă, și e singurul episod care lipsește din caiet, declară. Și ca să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nu are cunoștință, spre care să-ți poți trimite săgețile frustrării de fiecare dată cînd simți nevoia. Nu-și poate dezlipi sub nici un chip ochii de panoul dedicat Celui mai Iubit Fiu al Poporului, cu portretul său celebru centrat între steagul republicii și cel roșu al partidului cu secera și ciocanul. Frumos îți mai șade, în halat alb într-o vizită de lucru, în mijlocul unei cuvîntări la cel de-al XIII-lea Congres, în fața microfoanelor Sălii Palatului, apoi într-o mulțime
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la rotilele scaunului în care se fîțîie încă Bătrînul ros parcă de și mai multe gînduri. Ora 18, e întuneric beznă, iluminatul public nu funcționează, cer fără lună, demonstranții se retrag pe străzi lăturalnice, revin, și iar se retrag. Apar steagurile decupate în mijloc. Aici zice că Securitatea, Miliția, Armata au tras în aer, păi unde să fi tras, dom’ Colonel? Doar nu puteau să spună că au tras în vid, zice Poștașul, și ca să vezi cum se brodește de-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cineva le fură de sub nas autobuzul. Așa că iată-mă înapoi așa cum am promis, în doi timpi și trei mișcări, deja începuse să-i meargă gura mititelului de mai mare dragul, dom’ Roja. Pînă cînd la a doua încercare, cea cu Steagul Roșu, a făcut-o de oaie. Dacă v-ați fi grăbit puțin, ați fi prins și voi spectacolul, le face Tîrnăcop cu ochiul lui Dendé și Gulie. Nici el nu știe ce l-a apucat în clipa aia cînd i-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Auziți, ăștia de partea cui luptă? nu se poate abține să nu răbufnească după ce rămîne puțin mai în urmă. În jurul său se sparg sticle, se devastează vitrinele magazinelor, se decupează stemele cu Republica Socialistă de pe drapelele tricolore, se dau foc steagurilor roșii ale Partidului Comunist capturate de pe clădirile unor instituții sau de pe stîlpi. Îmbrînceli, pumni, piedici, un derbedeu încearcă să-l buzunărească, paștele mă-tii, tocmai acuma ți ai găsit, vrea să-i tragă o labă-n cur, dar îl ratează
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și autovehicule, că nu se mai ține mitingul, ni s-a spus să ne cărăm pînă la noi ordine. Eu nu primesc ordine de la nimeni, nu plec nicăieri, le-am zis băieților să se așeze pe borduri, să-și strîngă steagurile și să lase pancartele jos. N-a trecut mult și mi-am dat seama că forfota urma să crească în intensitate, lumea a început să curgă înspre piață în cîrduri fără capăt, veneau de pe platforme, se vedeau pancarte cu 23
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
șterge oripilată obrazul și imploră plângând un pahar cu apă, dar nimeni nu o mai bagă În seamă. Antoniu ridică privirea spre cer, bucurându-se câteva clipe soarele care-i Încălzește obrajii, apoi părăsește terenul. Un tramvai proaspăt vopsit, cu steagul Uniunii Europene Înfipt În creștet, alunecă pe șine. Bancnota de un leu a lui Antoniu poposește În buzunarul unui băiat fără picioare, ce se mișcă prin mulțime cu dexteritate, folosindu-și ca un cimpanzeu, mâinile. Traversând Bulevardul Eroilor, cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu ghetouri din Italia, Spania, Franța, identice. cu ghetourile noastre: aceleași gunoaie, aceleași șandramale din rulote și carcase de mașini părăsite, aceeași plozi, și... mulți conaționali. Un singur lucru le deosebea: șandramalele păreau o redută cucerită: pe fiecare, era Înfipt steagul Uniunii Europene, mic, dar tare zglobiu. M-a Încercat un sincer sentiment de patriotism. -Cine naiba ești? -N-am casă, și cineva din ghetou mi-a spus că aici ar fi un ,,apartament,, pe jumătate liber. Vocea răgușită de fumător, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
urcându-se În mașinile lor. Într-o clipă și-au aranjat ochelarii și au plecat În trombă, cu manevre bruște dar surprinzător de precise, În uralele dezlănțuite ale unui public aproape invizibil. Cel de-al doilea public putea să distingă steagurile fluturate frenetic și mâinile care intrau În cadru dinspre partea de jos a ecranului. Cineva aruncă În sus o șapcă - acasta nu se mai Întoarse niciodată la posesorul său. Mi-am stins țigara și mi-am băgat chibriturile În buzunar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
praf inundat de soare și gaz negru de eșapament În colțul din dreapta sus - ca peste câteva secunde să se Întoarcă, de data asta dinspre colțul din stânga jos al ecranului, de parcă ar fi dat turul cinematografului, unde au fost Întâmpinate cu steagul ridicat la linia de sosire, una după alta, de un om În pantaloni scurți bufanți, fluturând steagul cu pătrățele. În cinematograf Otto făcea praf finalul piesei În timp ce câștigătorul s-a Îndreptat spre Junek și a Îmbrățișat-o ca-n filme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să se Întoarcă, de data asta dinspre colțul din stânga jos al ecranului, de parcă ar fi dat turul cinematografului, unde au fost Întâmpinate cu steagul ridicat la linia de sosire, una după alta, de un om În pantaloni scurți bufanți, fluturând steagul cu pătrățele. În cinematograf Otto făcea praf finalul piesei În timp ce câștigătorul s-a Îndreptat spre Junek și a Îmbrățișat-o ca-n filme. (Rezultatul? Două coaste rupte și câteva degete Învinețite. Vorbesc serios. Apoi se auziră ultimele acorduri - Întotdeauna la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
diferit de visele pe care ți le povestesc pacienții tăi? Să fie chiar atât de diferit de experiența din timpul somnului? Dar, în stare de veghe, cine-a mai auzit una ca asta? Scrisul de pe ziduri e evreiesc - graffiti evreiesc! Steagul e evreiesc. Fețele sunt aceleași pe care le zărești pe Chancellor Avenue! Chipurile vecinilor, unchilor, profesorilor, părinților prietenilor mei din copilărie. Chipuri asemănătoare cu al meu! Doar că evoluează pe un fundal de ziduri albe, soare orbitor și vegetație tropicală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Chipul și mâinile-i sunt mânjite de sânge. Chipul diavolului. Șuvițele blonde de pe frunte îi stau în sus, ciufulite, țepene și roșii precum coarnele diavolului. Țăcălia lui roșie. Totul este roșu; doar ochi-i sunt albi. Nu acel alb al steagurilor albe, al abandonului. E albul ouălor fierte tari, al puilor ghemuiți în cuști suprapuse, al durerii, suferinței și morții din fermele industriale. — Ca Adam și Eva izgoniți din Grădina Raiului, zice. Stridie stă pe terasamentul de pietriș al șoselei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
potcoavă al scaunului ei de tortură. Dar reușise să apuce chestia aia. Și simțind viermișorul între degete, avusese o senzație nefirească. Pe de o parte, acesta se întărise ca o bucată albicioasă de femur sau de tibie smulsă de pe un steag pirateresc și îndesată în viața ei, despărțind-o de turmă, împreună cu secretul pe care îl purta. (Deși, deocamdată, nu se poate spune că pentru Carol secretul acesta ar fi avut conotația sau importanța unei aventuri extraconjugale sau a unui avort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
deși curate ca lacrima, sunt în permanență pline de colaci de fum de țigară, uscați și rigizi ca rahatul vechi de câine. În astfel de locuri, proprietarul poate fi găsit întotdeauna în spatele casei de marcat, drept ca un băț de steag, cu un chiștoc fumegând în colțul gurii și altul pe jumătate strivit în scrumiera de tinichea de pe tejghea. De cele mai multe ori, acești proprietari de magazine sunt îmbrăcați în cardigane, au părul dat cu gel și fac parte din Vechiul Ordin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
rasa galbenă din care face parte națiunea chineză. Drapelul a fost înălțat pe catarg, pentru prima oară, la 1 octombrie 1949 de către președintele Mao Zedong și a fost consființit de Constituția din 1954. Stema Stema R.P. Chineze este formată din steagul țării, Piața Tian'anmen, roata dințată, spicele de grâu și boabele de orez, simboluri ale luptei noii revoluții democratice a poporului chinez, care a început cu Mișcarea din 4 mai 1919 și s-a încheiat cu nașterea Chinei Noi, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
înmormântate în două locuri, departe unul de celălalt, de teamă ca nu cumva după moarte, duhul lui Chiyou să bântuie în continuare. Imaginea lui fioroasă dăinuia și înspăimânta chiar și după executare. Împăratul Galben a imprimat figura lui Chiyou pe steagurile armatei sale, pentru a-și încuraja soldații în luptă și pentru a-i intimida pe adversarii săi. De altfel, Împăratul Galben a fost un om talentat care a făcut numeroase invenții, precum căruța, diferite vase, hainele colorate, a construit palatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
instalat pe malul de est al acestuia. Aflând că avangarda a pierdut prima bătălie, Fu Jian a venit personal în linia întâi a frontului, urcându-se în turnul de observare. Privind spre tabăra armatei inamice, a văzut numeroase corturi și steaguri. Înspăimântat, și-a întors privirea spre Muntele Bagong, din nord, iar firele de iarbă și copacii de pe munte i s-au părut a fi sulițe și steaguri ale inamicului. Înspăimântat, el s-a adresat subalternilor: "Este foarte puternică armata statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
turnul de observare. Privind spre tabăra armatei inamice, a văzut numeroase corturi și steaguri. Înspăimântat, și-a întors privirea spre Muntele Bagong, din nord, iar firele de iarbă și copacii de pe munte i s-au părut a fi sulițe și steaguri ale inamicului. Înspăimântat, el s-a adresat subalternilor: "Este foarte puternică armata statului Jin de Est. De ce mi-ați raportat că sunt puțini inamici?" Comandanții statului Jin de Est, Xie Shi și Xie Xuan au decis să recurgă la tactica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
altceva a făcut ambasadorul SUA la București, Michael Guest. Dl ambasador nu a dorit să onoreze cu prezența dezvelirea la Cluj a statuii președintelui american Woodrow Wilson de către C.V. Tudor și Gh. Funar. Adică, deși Vadim și Funar au pus steagul american la ușa cocinii lor și au intonat imnul SUA, dl Guest a refuzat să dea curs amabilei invitații. Drept care, C.V. Tudor, după ce îl acuză pe ambasador că nu reprezintă interesele Americii, etalează într-o scrisoare trimisă Ambasadei SUA două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
N.S. își dedica poeziile cui trebuia: Internaționala - la aniversarea lui Vladimir Ilici (Va fi o judecată neînduplecată/ iar numelui ei poți să-i spui PACE/ ori LENIN poți să-i spui,/ are același înțelesă. Unui fascist (Ascultând sunetul înalt al steagului roșu/ pe care-l țin în mâini,/ te privesc și îți spun „nici un erete nu-mi întretaie firul liniștit al privirii”:/ Teme-te!Ă, Sirena lui Roaită (Strigătul rotitor al sirenei/ acoperă palatele stăpânilor...Ă, Cântec - Partidului. În această din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
că nu dai doi bani pe propria-ți persoană. Mă întreb ce-or fi simțit sprintera Marion Jones sau aruncătoarea de greutate Irina Korjanenko, de pildă, când, cu medalia olimpică atârnată de gât, li se cânta imnul și se ridica steagul Americii, steagul Rusiei, ele fiind ghiftuite cu steroizi. Ca visător incurabil, îndrăznesc să zic: de ce n-au inventat laboratoarele singurul drog de care era nevoie, acela care, administrat oral sau în venă arbitrilor, le-ar crea o stare de cinste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
dai doi bani pe propria-ți persoană. Mă întreb ce-or fi simțit sprintera Marion Jones sau aruncătoarea de greutate Irina Korjanenko, de pildă, când, cu medalia olimpică atârnată de gât, li se cânta imnul și se ridica steagul Americii, steagul Rusiei, ele fiind ghiftuite cu steroizi. Ca visător incurabil, îndrăznesc să zic: de ce n-au inventat laboratoarele singurul drog de care era nevoie, acela care, administrat oral sau în venă arbitrilor, le-ar crea o stare de cinste? Dacă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]