949 matches
-
cu privire la aceștia. Fiind produsul unei simplificări, stereotipajul, ca proces de categorizare, are tendința de a minimaliza diferențele dintre membrii aceleiași categorii, dar și de a accentua diferențele dintre membrii unor categorii diferite. Este evident că acest proces de categorizare prin stereotipii funcționează cu atât mai mult la nivelul imaginilor naționale, unde etichetele categoriale aplicate diferitelor grupuri au atașate diverse stereotipii etnocentrice, În funcție de care se constituie atitudinile și comportamentul social În raport cu membrii grupurilor respective. Un alt aspect important al stereotipului se referă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aceleiași categorii, dar și de a accentua diferențele dintre membrii unor categorii diferite. Este evident că acest proces de categorizare prin stereotipii funcționează cu atât mai mult la nivelul imaginilor naționale, unde etichetele categoriale aplicate diferitelor grupuri au atașate diverse stereotipii etnocentrice, În funcție de care se constituie atitudinile și comportamentul social În raport cu membrii grupurilor respective. Un alt aspect important al stereotipului se referă la așa-numitul principiu al „percepției selective”. Potrivit reprezentării pe care o avem despre un anumit grup, despre trăsăturile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
percepției selective”. Potrivit reprezentării pe care o avem despre un anumit grup, despre trăsăturile sale caracteristice, suntem Înclinați să remarcăm, În cazul membrilor acelui grup, doar acele trăsături care corespund imaginii noastre, care ne confirmă În acest fel prejudecățile și stereotipiile. Sau, ca o variantă a acestei situații, În cazul În care remarcăm totuși indivizi prezentând trăsături diferite de cele conținute În imagine, aceștia sunt considerați excepții, „atipici” pentru grupul respectiv. Fenomenul „percepției selective” conduce la o altă problemă deosebit de importantă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conjuncturale, face imposibilă perceperea și analiza sa În absența conceptului braudelian al ritmului lung al devenirii istorice. Prin studiul acestei evoluții a imaginilor, istoriografia poate contribui În mod decisiv la descifrarea rolului jucat de factorii culturali, de tradiție În transmiterea stereotipiilor naționale, la identificarea cauzelor prejudecății și ale discriminării, Într-un dialog interdisciplinar cu psihosociologia. Aceasta din urmă este aptă să măsoare mult mai exact, chiar În parametri cantitativi, trăsăturile imaginii la o dată ulterioară, dar nu poate să-i urmărească, precum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
internetul, reclama comercială), care determină modalități specifice de producere și de structurare a imaginilor și stereotipurilor; În fine, este vorba de prezența statelor moderne, naționale, principalul subiect al reflectării și alterității. Raporturile dintre imaginile naționale și ideologii, modalitățile prin care stereotipiile sunt ideologizate și Încorporate În discursul politic de către factorii de putere, devenind instrumente În serviciul propagandei, fenomenele de manipulare a opiniei publice și de influențare a comportamentului colectiv cu ajutorul stereotipurilor etnice și a prejudecăților naționale - reprezintă tot atâtea subiecte imagologice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a realității internaționale, ci de imaginea pe care o au asupra acestei realități, comportamentul lor fiind determinat de ceea ce cred ei că sunt statele Înconjurătoare, și nu de ceea ce ele sunt În realitate. Reiese de aici faptul că prejudecățile și stereotipiile naționale influențează deciziile politice Într-un mod hotărâtor, chiar dacă o asemenea viziune contrazice opinia comună potrivit căreia politica statelor este determinată, În principal, de urmărirea calificată, planificată În mod rațional, a unor interese concrete. Există două niveluri de abordare a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În orice cultură și În orice societate, de-a lungul istoriei. Figurile alterității, spune Boia, reprezintă răspunsurile simbolice ale colectivităților sociale În fața tuturor categoriilor de diferențe: spații diferite, ființe diferite, societăți diferite. În raport cu acestea, iau naștere geografiile imaginare, biologiile fantastice, stereotipiile etnice și imaginile naționale, utopiile sociale. Abordarea fenomenului alterității prin optica istoriei imaginarului evidențiază Încă o dată, dacă mai era nevoie, caracterul prin excelență interdisciplinar al imagologiei. Imagologia , ca obiect de cercetare, nu a fost niciodată proprietatea exclusivă a istoricilor. După cum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trebui neglijată, În ideea refacerii unor atitudini și comportamente sociale, dacă ea ar avea o cât de mică acoperire În realitate, dacă nu ar reprezenta o simplă formă de evaziune, un mit compensator menit să justifice refuzul realităților. În pofida tuturor stereotipiilor regionale, Transilvania de astăzi seamănă perfect cu restul României. Cine mai poate vorbi de spiritul civic, de cultul lucrului bine făcut, de ordinea și curățenia specifice ardelenilor e limpede că nu trăiește Într-unul din obișnuitele cartiere de blocuri din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
le mai domoli pornirile laborioase. Este limpede că replica polemică a lui Costin XE "Costin" se Încadra și ea În repertoriul imaginilor subiective generate de discuția În jurul problemei sărbătorilor românești. Fără Îndoială că realitatea era mult mai nuanțată, atât În raport cu stereotipiile defavorabile românilor, cât și În comparație cu pledoariile celor care Încercau să le ia apărarea. După cum arată cercetările etnografice, În fapt, țăranii erau obsedați de munca lor, de recolta care le asigura supraviețuirea, chiar și În timpul marilor sărbători, cum erau Crăciunul, Sfintele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
despre celălalt se reconfigurează acum, În contextul trasat de imaginarul politic modern și de ideologia națională. Fără Îndoială, contactele dintre cele două popoare, având la 1800 o vechime de aproape un mileniu, generaseră deja anumite reprezentări reciproce, structuraseră clișee și stereotipii prin intermediul cărora vecinii erau identificați, etichetați și clasificați. Dar abia formarea unei națiuni moderne, atât În cazul românilor, cât și al maghiarilor, va conferi vechilor imagini tradiționale adevărata lor forță și semnificație, materializată prin acțiuni politice și legitimată prin argumentații
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trebuie să se transforme Într-o nouă critică subiectivă la adresa imperialismului cultural al Occidentului. Ea ne poate oferi Însă un reper metodologic util În vederea studierii detașate a felului În care am Învățat să ne privim noi, acești „răsăriteni ai occidentalilor”. Stereotipii românești despre maghiari În prima jumătate a secolului al XIX-lea Imaginea românilor cu privire la maghiari reprezintă o temă care lipsește aproape cu desăvârșire din literatura de specialitate. Dacă pentru perioada medievală, premodernă, raritatea surselor referitoare la această chestiune poate constitui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
edificare a propriei identități moderne, cât și În cel de construire a imaginilor celuilalt, de cele mai multe ori În calitate de adversar. În al doilea rând, dintr-o altă perspectivă, trebuie spus că imaginea modernă a maghiarilor cu privire la români venea pe fondul vechilor stereotipii și imagini medievale. În acest sens, Își spunea puternic cuvântul tradiția unui anumit tip de conviețuire și de percepere a celuilalt. Ea era fundamentată atât pe diferențele sociale, religioase și culturale, semnificative, existente Între românii și maghiarii din Transilvania, cât
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de natură imagologică, ci și pe constatarea empirică, la Îndemâna oricui, a marilor diferențe reale existente. În special alteritatea religioasă, alăturată diferențelor culturale și de civilizație materială, de mod de trai și de habitat - toate acestea au contribuit la conturarea unor stereotipii etnice solide Încă din Evul Mediu. Așa este cazul identificării românilor cu ciobanii, crescătorii de oi, clișeu care implică și alte conotații, relative la deplasarea lor perpetuă cu turmele, opusă caracterului statornic al maghiarilor, făuritori ai unei civilizații de tip
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
medievală, iar exprimarea lui Kőváry era una care voia să scoată În evidență nu disprețul la adresa românilor, ci slăbiciunea organizatorică și socială care li se atribuia, totuși, clișeul ales pentru a-i caracteriza pe români rămânea același. În Evul Mediu, stereotipiile etnice se fixau fie la nivelul creației folclorice, orale putând fi regăsite, de exemplu, În primele culegeri de proverbe populare publicate de intelectualii maghiari -, fie la nivelul creației culte, Îndeosebi În scrierile istoriografice (de exemplu la Anonymus XE "Anonymus" , În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cercetare istorică, dar În același timp constituie și o mărturie memorialistică a unui personaj adânc implicat În evenimente. De altfel, George Bariț va folosi În mod copios lucrarea lui Kőváry ca sursă de informare a istoriei sale. În acord cu stereotipiile referitoare la români, existente În imaginarul social maghiar din primele decenii ale epocii moderne, Kőváry László XE "László" afirmă la Începutul cărții sale că, În momentul izbucnirii revoluției maghiare din 1848-1849, românii „erau săraci și inculți, deoarece nimeni nu a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru frumusețea naturală a româncelor de extracție rurală. Un alt observator maghiar atras de farmecul româncelor, care scrie În aceeași perioadă de la cumpăna veacurilor, este administratorul de moșie György László XE "László" . În versurile sale naive, dar extrem de semnificative pentru stereotipiile etnice tradiționale care structurează imaginea românilor la maghiari, el face și o comparație Între româncele din Chintelnic și săsoaicele din Arcalia, două localități situate În cuprinsul domeniilor bistrițene pe care le avea În administrare. Comparația dintre bărbații aparținând celor două
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
face notă discordantă În corul admiratorilor maghiari ai feminității românești este cea a lui Kazinczy Ferenc XE "Ferenc" , unul dintre părinții literaturii moderne maghiare. Spre deosebire de György László XE "László" , Kazinczy se dovedește a fi un adversar metodic al prejudecăților și stereotipiilor naționale, lucru care se explică și prin diferența de nivel intelectual dintre cei doi autori, altfel contemporani. Lui Kazinczy româncele nu i se par frumoase, ci mai degrabă bine făcute. În pofida faptului că a auzit foarte multe cuvinte de laudă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imagini sunt, de regulă, sumare, lipsite de complexitate și de nuanțe, fiind constituite din câteva caracteristici distinctive atribuite grupului respectiv, adeseori chiar dintr-o singură trăsătură, considerată definitorie pentru acesta. În pofida sărăciei lor de conținut (sau poate tocmai de aceea), stereotipiile etnice populare sunt deosebit de pregnante, se Întipăresc cu putere În mentalul colectiv și se repetă cu insistență, având o mare capacitate de rezistență În timp. În momentul În care se intră În contact cu un individ aparținând unei etnii străine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față de acesta. În concluzie, se poate afirma că o imagine a francezului În mentalitatea țărănească tradițională se poate contura pornind chiar de la nivelul semantismului etnonimului care Îl desemnează. Acesta conține o serie de trăsături de bază, care alimentează de fapt stereotipiile și clișeele unei imagini elementare și furnizează o informație primară, dar esențială, cu privire la realitatea etnică vizată. Alteritatea este puternic conștientizată prin mărcile distinctive ale frâncului: plasarea spațială Într-un univers Îndepărtat, diferența religioasă și de civilizație, aspecte decisive În adoptarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a răului care vine din Vest, a pericolelor ascunse pe care le implică relațiile și contactul cu apusenii. De asemenea, se prefigurează o imagine a francezului În care viciul și lejeritatea moravurilor ocupă un loc important și care prelungește Îndeosebi stereotipiile viziunii germanilor asupra vecinilor lor, extinse apoi până În Transilvania, la maghiari, ca și la români. Deși am văzut că, etimologic, expresia este preluată de la maghiari și de la germani, ea se leagă Însă foarte strâns de o realitate concretă care Îi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
relație cvasi-sinonimică dintre frânc, ostașul străin apusean, boli necunoscute, rău „francez”, viciu, ansamblul nenorocirilor provocate de războaie explică, de fapt, asocierea semantică dintre o denominație etnoculturală și termenul folosit pentru sifilis, ca și cristalizarea unei imagini etnice și a unor stereotipii populare rezultate de aici. În același timp, se remarcă faptul că aceste elemente se suprapun și rezonează foarte bine cu imaginea frâncului fixată În semantica etnonimului și În folclor, o sferă de expresie la nivelul căreia confruntările militare, necunoscutul, pericolele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
scoaterii acestora din spațiul de profundă alteritate În care se găseau, apropiindu-i de români, pe de altă parte Însă, postura de adversari pe câmpurile de bătălie și mai ales propaganda austriacă antifranceză (elemente care vin pe terenul fertil al stereotipiilor defavorabile deja existente) vor acționa tot În direcția modelării unei imagini și atitudini negative. Putem identifica trei modalități mai importante prin intermediul cărora mentalitatea populară receptează mesaje care vin din direcția Franței și a francezilor: (a) ecourile cu caracter social ale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin Banat, În drum spre Istanbul. Dar posibilitatea conturării unei astfel de imagini, ca rezultat al propagandei oficiale antifranceze, precum și asumarea unor atitudini generate de ea nu pot fi Înțelese În mod satisfăcător decât În contextul mentalității tradiționale, În care stereotipiile existente deja față de „frânc” ofereau un teren prielnic Înfloririi noilor resentimente și prejudecăți. În cântecul epic bătrânesc sau În alte producții folclorice, „frâncul” (ori „lătinul”) și „turcul” reprezentau, În egală măsură, două entități străine, față de care mentalitatea țărănească se delimita
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
teme de factură ideologică ale propagandei austriece antifranceze vizau, În primul rând, un nivel superior mentalității țărănești. Există Însă anumite elemente ale discursului oficial capabile să atingă o zonă receptoare situată undeva mai jos pe verticala socială, la Întâlnirea dintre stereotipiile tradiționale al masei și orizontul ideologic al unei elite rurale. Așa este cazul unei circulare din 1805, pe care protopopul din Zărnești o adresează preoților aflați În subordine. În acest caz, traseul urmat de mesajul propagandistic ne arată că el
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1838, o singură dată, fiind Însă reluată de patru ori În 1839 și de două ori În 1840. Ceea ce se poate remarca În acești doi ani, săraci ca informație datorită motivelor expuse mai sus, este elaborarea unor clișee, a unor stereotipii care vor defini de acum Înainte imaginea Irlandei, În permanență. Ele apar la răstimpuri, chiar În absența unor știri mai consistente, nu pentru a prezenta cititorilor un anumit aspect evenimențial, ci pentru a readuce mereu În actualitate, ca un memento
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]