1,700 matches
-
alba ninsoare...”, pe care Mirela-Ioana Borchin o reia și aici (vezi și p. 509), pentru aceleași virtuți asupra cărora va zăbovi magistral în treapta a IX-a, Nirvana - impresie și expresie, un capitol de hermeneutică aplicată, de critică și de stilistică exhaustivă, căreia nu-i scapă nimic din ceea ce e de luat în seamă la împlinirea estetică a întregului: acumularea lexematică, repetiția, punctul interior, paralelismul sintactic, apoziția, proformele, elipsa și, în final, prozodia - tot atâtea surse și resurse de tensiuni lirice
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
ultimul”; „Pe un picior de plai”; „Ce frumoasă este viața”; „Păsările tinereții noastre”; „Sfânta sfintelor”; baletele „Luceafărul” și „Venancia” ș.a. Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalități de exprimare sonoră, pentru zone tematice și stilistice diferite. Muzica sa este, în toate ipostazele, antrenantă, vibrantă și sinceră, ea cucerește ascultătorul prin generozitatea melodică și autenticitatea emoției pe care o comunică. Pe plan politic, Eugen Doga a fost membru al PCUS din 1976. El a fost ales
EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371717_a_373046]
-
trăirilor tipizate, omenești, într-o interioritate a omului lăuntric, numai și numai ideal; sunt compoziții care decodează pentru fiecare un mesaj, căci muzica-i pentru toți. Prin această funcție, operele compozitorului George Natsis in integrum au valoare expresivă pe lângă aceea stilistică, melodică. Ele spun ceva și pentru activarea gândului, nu doar trec lin ca o mătase pe deasupra porilor lui. Or, aceste spuse nu sunt extrase din neant și de aceea au legături profunde și armonioase umane. Toate sunt fie o recurență
GEORGE NATSIS. O MUZICĂ A TOT...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374293_a_375622]
-
della storia del latino; V. Notula de Latina declinatione quae vulgo dicitur quarta; VI. Metodologia specifica nell' indagine della terminologia cristiana antica?; VII. Abba, Pater; VIII. Deus; IX. "Per molti", non "per tutti"; Dall' antico volgare alle lingue neolatine). Retorica, stilistica, estetica nell' eta augustea, Bari, 1970, pp. 329 (comprende i seguenti saggi: I. L'anonimato del "Saggio sul Sublime" nella tradizione dei codici; II. La paternita del "Saggio del Sublime"; III. L'opposizione sotto Augusto e la datazione del "Saggio
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și natura ca biserică sînt două viziuni grave și esențiale ale transfigurării ortodoxe a realității. Iată, acestea sînt adevăratele viziuni sofianice". Blaga reproșează gînditorilor ruși că nu au ajuns dincolo de planul metafizic pînă la a înțelege sofianismul ca o determinantă "stilistică" inconștientă a culturii Estului și Sud-Estului european. Oricare ar fi motivul pentru care citești Blaga, este impresionantă capacitatea de atracție simfonică a acestei opere. Blaga salvează Satul, Popularul, Naționalul, el eliberează România de această obsesie a teroarei istoriei, oferind un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spre unul din redactori și începe: Mă, cine p... mă-ti te-a învățat pe tine limba păsărească a jidoviților de pe Sărindar, în care mi-ai scris articolul de azi? Gazeta mea nu e canal de scurgere pentru pestilențialele tale stilistice... (Cei din Sărindar erau, adică, Sadoveanu și-ai lui). Toți stană. După care, năucit, cel ce venise cu gîndul la un scaun în redacție se strecoară pîș, pîș și se evaporă. Insul căruia Șeicaru îi vărsase hîrdăul nu era altul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sau ............ 7. Denumește lucruri, fenomene și ............ 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 8. Fenomene ale ............ 9. Părți de ............ 10. Propoziția este alcătuită din ............ A. ADJECTIVUL În clasa a III-a elevii descoperă elemente de morfologia și stilistica adjectivului, având la bază practica limbii române populare și literare. Ei întâlnesc, în alcătuirea enunțurilor despre plante, animale, anotimpuri, cuvinte care denumesc însușirea unor obiecte. Treptat învață că aceste cuvinte se numesc adjective și că acestea ajută la îmbogățirea vocabularului
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Jakobson, Morris Halle, Fundamentals of Language, pp. 53-82. The Hague: Mouton. . 1960. Closing Statement: Linguistics and Poetics. In Thomas A. Sebeok, coord. Style in Language, pp. 350-77. New York: Wiley. [Jakobson. 1964. Lingvistică și poetică. Trad. Mihai Nasta. In Probleme de stilistică, pp. 83-125. București: Editura Științifică.] . 1971. Shifters, Verbal Categories, and the Russian Verb. In Roman Jakobson, Selected Writings 2:130-47. The Hague: Mouton. James, Henry. 1972. The Art of Fiction, etc. In James E. Miller, Jr., coord. Theory of Fiction
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Susan Wittig. Berkeley & Los Angeles: University of California Press. Vinogradov, V. V. 1980. The Problem of Skaz in Stylistics. In Ellendea Proffer, Carl R. Proffer, coord. The Ardis Anthology of Russian Futurism. Ann Arbor: Ardis. [Vinogradov. 1983. Problema "skaz"-ului în stilistică. Trad. Nicolae Iliescu. In Mihai Pop, coord. Ce este literatura?, pp. 632-644. București: Univers.] Vitoux, Pierre. 1982. Le Jeu de la focalisation. "Poétique" 51:359-68. Vološinov, V. N. 1973. Marxism and the Philosophy of Language. Trad. Ladislav Matejka, I. R. Titunik
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
5 + 4 (Cățelul aleargă.), 1 + 3 + 2 (Cartea galbenă este pe masă.), 1 + 4 (Cartea aleargă. Se potrivesc jetoanele? Poate exista o carte care aleargă? Unde? Imaginați o scurtă poveste pentru cartea care aleargă! etc.). 9.2.5. Despre o stilistică (adaptată) a comunicării la preșcolari În etapa preșcolarității, planul stilisticii este reprezentat cu precădere prin obiectivul cadru vizând expresivitatea limbajului, unitățile de conținut abordabile în această perioadă reflectând, pe de o parte, ancorarea mesajului într-un ,,stil" (funcțional) al comunicării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pe masă.), 1 + 4 (Cartea aleargă. Se potrivesc jetoanele? Poate exista o carte care aleargă? Unde? Imaginați o scurtă poveste pentru cartea care aleargă! etc.). 9.2.5. Despre o stilistică (adaptată) a comunicării la preșcolari În etapa preșcolarității, planul stilisticii este reprezentat cu precădere prin obiectivul cadru vizând expresivitatea limbajului, unitățile de conținut abordabile în această perioadă reflectând, pe de o parte, ancorarea mesajului într-un ,,stil" (funcțional) al comunicării și, pe de altă parte, construirea mesajului prin prisma valorizării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
asupra vocabularului limbii române / 194 9.2.3. Elemente de morfologie a limbii române abordabile în ciclul preșcolar / 195 9.2.4. Elemente de sintaxă a limbii române valorificabile în comunicarea orală a preșcolarilor / 196 9.2.5. Despre o stilistică (adaptată) a comunicării la preșcolari / 198 Capitolul 10. Ipostaze ale unei didactici a literaturii în etapa preșcolarității / 203 10.1. Didactica textului epic / 205 10.2. Didactica textului liric / 208 10.3. Didactica textului dramatic / 211 Capitolul 11. Didactica textului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și Nietzsche, care se va Închide În el, din lipsă de receptori, pentru a da curs, aproape agonic, strigătelor lui Zarathustra. O astfel de decepție se poate converti În ceva pozitiv, dar la un alt nivel și printr-o altă stilistică ideatică, cu condiția ca energiile paideice să se consume prin exteriorizare generoasă către alții, și nu prin interiorizare individualistă, paralizantă. Trădarea discipolului poate surveni prin simpla sa decuplare de la actul formării, printr-o fugă iresponsabilă - pe care o va regreta
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
confruntându-se Într-un fel, concurând la palmaresuri valorice, atenuându-se sau chiar „desființându-se” reciproc. Nici postarea operelor unuia și aceluiași autor Într-un spațiu special al vastului muzeu nu rezolvă problema, dat fiind că o astfel de „redundanță” stilistică obosește și plictisește contemplatorii. În al treilea rând, asistăm la o violentare senzitivă, În sensul că privitorul este asaltat de prea multe opere de artă. Nu numai raritatea sau dificultatea accesului la operă generează o criză receptivă, ci și abundența
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
printr-un suport obiectual (socialmente și tehnicește din ce În ce mai convenabil), noul mod de comunicare pune În contact, aproape instantaneu, ființe oarecum „descărnate”, uneori fără chip și Înfățișare, fără raportarea la materialitatea unui suport (culoarea sau mirosul hârtiei, caracteristicile caligrafiei, formatul sau stilistica timbrului etc.). Concretețea suportului, plus o sumedenie de Înțelesuri purtate de acesta, dispar pentru totdeauna. Personalizarea mesajului se realizează doar la nivel de conținut, iar dacă se poate realiza și altfel, rămâne oarecum prescrisă, sugerată, utilizatorul putând alege o variantă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
semantică, de la „autismul” discursului liturgic până la larghețea limbajului colocvial, În care faptul religios se diluează și se transcodează, pierzându-și criptizarea inițială, până la un punct justificată și de-nțeles. La orice nivel ne-am plasa, e loc de o nouă stilistică, de o reconfigurare discursivă În raport cu evoluția limbajului și cu toposul cultural al vremii. Nu putem pretinde o rescriere a liturghiei deja fixată de sute de ani În privința secvențelor și a țesutului său discursiv; dar e de așteptat În perspectivă ca
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Rubrici: „Studii, contribuții, interpretări”, „Evocări”, „Comentarii”, „Comemorări”, „Interferențe”, „Poetică și limbaj”, „Puncte de vedere”, „Perspective istorico-literare”, „Perspective de cercetare literară”, „Recenzii”, „Note”. Conține articole de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române, de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria literaturii române și universale, de literatură comparată (receptare literară și influențe), de critică literară. Volumul din 1972 este consacrat centenarului G. Ibrăileanu, cu studii semnate de Al. Dima, I. D. Lăudat, Const. Ciopraga, Mircea Popa, Aurel Sasu
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Munteanu (1974-1977), Vasile Șerban, Simion Mioc, G. Ivănescu. Secretar de redacție: G.I. Tohăneanu (1963-1969). Din 1965 redactor responsabil adjunct este Eugen Todoran. Publicația cuprinde secțiuni privitoare la istoria limbii și literaturii, gramatică și teoria limbii, la care se adaugă dialectologia, stilistica, folclorul și, după 1995, semiotica. Mai apar rubricile de „note și discuții”, referate, recenzii, interviuri. Sumarul este însoțit de traduceri în limbile rusă, franceza, apoi, în germană și engleză. Între colaboratorii la secțiunea de istoria literaturii se înscriu, pentru literatură
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
Ilie Gyurcsik; Alfred Heirrich abordează probleme legate de istoria literaturii ruse. Articole de literatură comparată semnează Clio Mănescu, Corneliu Nistor, Traian Liviu Birăescu. În domeniul lingvistic se remarcă cercetări de lexicologie (Marin Buca, Ivan Evseev, Richard Sarbu, Maria Sarbu), de stilistica, istoria stilisticii (G. Ivănescu, Ileana Oancea, St. Munteanu, Felicia Giurgiu), istoria limbii (Doina David), dialectologie (Ionel Stan, Vasile Frățilă), morfologie (Rodica Popescu, I. Muțiu). Articole aplicate limbilor franceză, engleza și germană semnează Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Aurelia Turcu, Yvonne Lucuța
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
Alfred Heirrich abordează probleme legate de istoria literaturii ruse. Articole de literatură comparată semnează Clio Mănescu, Corneliu Nistor, Traian Liviu Birăescu. În domeniul lingvistic se remarcă cercetări de lexicologie (Marin Buca, Ivan Evseev, Richard Sarbu, Maria Sarbu), de stilistica, istoria stilisticii (G. Ivănescu, Ileana Oancea, St. Munteanu, Felicia Giurgiu), istoria limbii (Doina David), dialectologie (Ionel Stan, Vasile Frățilă), morfologie (Rodica Popescu, I. Muțiu). Articole aplicate limbilor franceză, engleza și germană semnează Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Aurelia Turcu, Yvonne Lucuța. După 1990
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
debutat în 1950 în „Iașul nou” cu o recenzie și în revista „Cum vorbim” cu un articol de filologie. Pe lângă numeroase ediții de opere, studii introductive sau postfețe, A. a publicat cinci volume de studii ce vizează probleme de filologie, stilistică, stil și istorie literară, rodul unei cercetări minuțioase și de durată ce s-a soldat, nu o dată, mai întâi cu articole în presa de specialitate. Acesta este motivul pentru care câteva dintre articolele sale pe teme stilistice au fost incluse
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
la rândul lor tot o evoluție, de data aceasta a personajului, care suferă numeroase prefaceri de la Istoria ieroglifică încoace, devenind „mai complex și mai uman”. Comentariul pe text este însă domeniul în care excelează autorul. Abilitat deopotrivă în critică și stilistică, pentru A. obiectivitatea, exactitatea și moderația reprezintă principiile fundamentale ale elaborării unui studiu de specialitate. Relief contemporan (1974) nu diferă mult ca structură și intenții și chiar ca autori comentați față de cel precedent, reluând, cu rigoare și finețe, demersul lecturii
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
publicată de Editura Academiei Române și beneficiind de apariție anuală regulată. Se păstrează profilul enciclopedic, cu preponderență pentru disciplinele arheologie-istorie sau etnografie și lingvistică. Deși materialele de istorie și critică literară sunt mai rare, se remarcă interesul crescând pentru studiile de stilistică (cu referiri la opera lui Tudor Vianu, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ștefan Bănulescu). M. Albu propune în articolul Negație și metamorfoză conturul psihologiei artistice particulare a scriitorilor olteni. I. Militaru se preocupă de scrierile filosofice ale lui C.
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
formation d'un genre, traduit de l'espagnol par Anne-Jöelle Stéphan et l'auteur, Éditions du Seuil, Paris, 2000. GUIRAUD, Pierre, Problèmes et méthodes de la statistique linguistique, P.U.F., Paris, 1960. INDRIEȘ, Alexandra, Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Editura Facla, Timișoara, 1975. ISER, Wolgang, L'acte de lecture. Théorie de l'effet esthétique, traduit de l'allemand par Evelyne Sznycer, Pierre Mardaga, Liège/Bruxelles, 1985. JACKSON, John Edwin, La poésie et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, op. cît., p. 59: Poate că în lirica noastră, de la Eminescu încoace, nu există poet cu o autohtonie mai accentuată, încadrându-se mai organic decât Blaga în ceea ce tot el numește "matrice stilistica românească". Peut-être que dans notre poésie lyrique, depuis Eminescu, îl n'y a aucun poète dont le penchant autochtone soit plus accentué et qui s'encadre de manière plus organique que Blaga dans ce qu'il appelle "la matrice stylistique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]