5,507 matches
-
provoacă reacții pozitive sau negative angajatului. Factorii motivatori și cei igienici din modelul lui Herzberg, ca și elemente vizând stabilirea obiectivelor, resursele materiale disponibile descriu acest construct. Figura 12.10. Modelul integrativ al lui Katzell și Thompson (1990) Stimulentele constituie stimuli ai locului de muncă care sunt relevanți pentru satisfacerea nevoilor personale sau, în termeni cognitivi au o valență pentru angajat așa cum o prezintă teoria așteptărilor a lui Vroom. De asemenea, elemente ca expectanțele și instrumentalitatea provin din cadrul aceleași teorii. Atitudinile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
selectiv anumite lucruri care le convin mai mult. Odată ce indivizii și-au format o anumită înțelegere a realității, ei rezistă la schimbarea acesteia. Obiceiuri - în cazul în care situația nu se schimbă dramatic, indivizii pot să răspundă în continuare la stimuli în modul lor obișnuit. Un obicei împământenit poate fi o sursă de satisfacție pentru un individ, pentru că îi permite acestuia să aibă o anumită siguranță și un anumit confort. Faptul că un obicei devine o sursă majoră de rezistență la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Material și metodă Lotul a cuprins un numar de 18 sportivi de performanță, de sex masculin, cu vârste variind între 16 și 24 ani, cu experiență în disciplină sportivă de cel putin 5 ani. PEȘ s-au obținut prin stimularea (stimuli electrici cu o intensitate superioară cu 3-4 mĂ pragului motor, o durată de 0,2 ms și o frecvență de 3 Hz) nervului median la nivelul articulației radiocarpiene, bilateral, succesiv și au fost înregistrate utilizând electrozii de culegere C3´, C4
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
asociație, aceste componente nespecifice ale PEȘ sunt cele care se modifică important prin procese plastice funcționale, induse prin antrenamentul de performanță. Introducere Potențialul evocat (PE), manifestare bioelectrica, reprezintă modificarea activității electrice permanente, spontane cerebrale, corelata în timp cu acțiunea unui stimul aplicat. Potențialele evocate somestezice (PEȘ) reprezintă răspunsul bioelectric generat de stimularea unui nerv periferic: nervul median, nervul tibial, fiind astfel, o metodă de investigație electrofiziologică a sistemului nervos, cu aplicabilitate în fiziologia efortului fizic, neurologie. Testarea paraclinica prin potențiale evocate
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
18 sportivi de performanță, de sex masculin, cu vârste variind între 16 și 24 ani (Fig.1), cu experiență în disciplină sportivă de cel putin 5 ani. PEȘ s-au obținut cu ajutorul elecromiografului/potențiale evocate Nihon-Kohden MEP 150, prin stimularea (stimuli electrici cu o intensitate superioară cu 3-4 mĂ pragului motor, o durată de 0,2 ms și o frecvență de 3 Hz) [11] nervului median la nivelul articulației radiocarpiene, bilateral, succesiv și au fost înregistrate utilizând electrozi de suprafață plasați
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
și scrima, a evidențiat existența unor diferențe de latentă ale componentelor PEȘ, obținute prin stimulare succesiva a celor două mâini, diferențe însă nesemnificative statistic pentru toate componentele răspunsului evocat. Calcularea intervalelor P14-N20 și N20-P25 a evidențiat diferențe electrofiziologice în ceea ce privește conducerea stimulilor și activarea ariilor somatosenzitive corticale, diferențe care nici de această dată nu sunt susținute statistic. Testul Pearson a relevat, la compararea rezultatelor obținute de fiecare grup sportiv în parte, un pattern de corelare similar, pentru undele P35 și P40, atât
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
lung de iarbă, Îl trece prin saliva lipicioasă a gurii sale și-apoi Îl introduce prin orificiile mușuroiului de termite, pentru a le prinde. Performanța aceasta presupune Însă efectuarea unor operații de diferențiere și de stabilire a unor raporturi Între stimuli fizici diferiți (firul de iarbă ajungând să dobândească valoarea de unealtă, de instrument prin intermediul căruia să-și potolească senzația de foame). Μ Minciuna Își are, adesea, resorturile În prostie sau naivitate, dar când este călăuzită de ipocrizie devine foarte periculoasă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
autogen al lui Schultz are eficiență plurinivelară (multidimensională) bio-psiho socială și permite ameliorarea autoactualizării. 5. A fost necesară continua individualizare a tehnicii la particularitățile cazului. 6. Din păcate, după mult prea scurta perioadă (40 zile) de AA, simptomele reactive la stimuli exteriori puternici nu au fost suprimate, ci doar estompate. S-a oferit pacientului alternativă de reacție, iar continuarea exercițiilor ar putea contribui la perfecționarea autocontrolului. 7. Antrenamentul autogen reprezintă o metodă de relaxare cu caracter curativ sau profilactic și se
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
și bolile de inimă. Tensiunile stresante (strains) acumulate de indivizi - în rol de subordonați (angajați) sau șefi/superiori (supervisori, manageri) - la locul de muncă, din cauza nerespectării pragului optim de vulnerabilitate și rezistență a organismului (legea Yerkes & Dodson), deprivării (substimulare), excesului stimulului (suprastimulare) sau gestionării defectuoase a stresorilor, pot genera reacții dezadaptative (tulburări/ disfuncții/dezechilibre) la nivel fiziologic, psihologic sau comportamental. Aceste efecte nocive afectează performanța în muncă (eficiență, fiabilitate), starea de sănătate mentală și fizică, satisfacția profesională, producând reacții nedorite - la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
severitatea, momentul impactului și durata acțiunii lor, noutatea și incertitudinea conținute în situația-stimul); modul particular de percepție, prelucrare, mediere/evaluare (de exemplu, acordarea semnificațiilor) și adaptare/gestiune/control (utilizarea resurselor personale și a mecanismelor de gestionare a stresului: coping) al stimulilor aversivi din mediu (intern și extern), care pot lua diferite forme; interacțiunea dinamică dintre stresorii specifici și factorii relativ stabili ai personalității umane (diferențe individuale privind resursele la nivel fiziologic, emoțional, cognitiv-comportamental, care pot modera/media acțiunea stresorilor, influențând răspunsul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la stres). Identificarea stresului cu sursele sau factorii de stres, denumiți stresori (caracteristici obiective ale situației, dimensiuni ale relațiilor sau structurilor socioorganizaționale și culturale) și conceptualizarea stresului ca o condiție a mediului aparțin de modelul cauzal al stresului și teoria stimulilor. Stresorii sunt evenimente sau condiții ale mediului fizic, socioprofesional sau intern, care acționează cu o anumită intensitate și frecvență și care solicită reacții fiziologice și psihosociale din partea individului. De exemplu, în unele programe de intervenție se urmărește reducerea sau eliminarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
solvenți, substanțe periculoase), fizici sau non-ergonomici (de exemplu zgomot) și biologici (viruși) (un excelent articol pe această temă se poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mediată de factori contextuali, resurse materiale sau psihologice și/sau caracteristici individuale „de rezistență” la stres. Divergențele de opinii sau chiar unele dezvoltări conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns vs. interacțiune persoană-situație) și a delimitărilor conceptuale, operaționalizarea mai eficientă a constructelor care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prin asumarea unei consistențe comportamentale absolute, atribuite exclusiv persoanei. Indiferent de situație, conduita acesteia se asumă că rămâne invariantă. Aceasta este o poziție extremă tipică pentru modelul clasic dispozițional. Tipul B reprezintă o concepție tipică modelului situaționist. Fiecare situație alternativă (stimul) se asumă că antrenează aceeași cantitate de variabilitate din partea oricărui subiect. Ca atare, consistența comportamentului individual de această dată este determinată exclusiv de situație și absolut deloc de către persoană. Tipul C admite că, în mod natural, conduita unei persoane evaluată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
degrabă pleacă de la ideea că trăsăturile sunt simple concepte lingvistice utilizate de indivizi pentru a prezice și înțelege conduita proprie și pe a celorlalți. Spre deosebire de teoria constructelor personale (Levy, 1970; Kelly, 1955), în care trăsăturile (constructele) sunt nu determinate de stimulii externi, ci construite activ de subiect, la nivelul acestei concepții accentul cade pe forța și valoarea stimulilor externi, care sunt deopotrivă „importați” și construiți de subiect. Teoria cognitivă se bazează pe tipul D de variabilitate. Există tendința ca anumite variabile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
înțelege conduita proprie și pe a celorlalți. Spre deosebire de teoria constructelor personale (Levy, 1970; Kelly, 1955), în care trăsăturile (constructele) sunt nu determinate de stimulii externi, ci construite activ de subiect, la nivelul acestei concepții accentul cade pe forța și valoarea stimulilor externi, care sunt deopotrivă „importați” și construiți de subiect. Teoria cognitivă se bazează pe tipul D de variabilitate. Există tendința ca anumite variabile cognitive să fie transformate în trăsături datorită faptului că își păstrează consistența cross-situațional. Așa se întâmplă, de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
exemplu, cu tipul de loc al controlului (intern-extern) sau stilul cognitiv (dependent vs. independent de câmp). 4. Personalitatea ca sistem de legături S-R Această concepție anulează total trăsăturile. Persoana este redusă la un pattern de răspunsuri atașate unor situații stimul. Din această perspectivă, de exemplu, cercetătorul este interesat mai degrabă de intensitatea stresului produs de o anumită situație decât de măsurarea nivelului de anxietate. Deși există tendința de a asocia acest mod de conceptualizare cu tipul B de variabilitate, Argyle
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pot fi legate de operarea celorlalte”. În cadrul interacționismului, un rol important este acordat percepției subiective a variabilelor situaționale, comportamentul individului asumându-se că va rămâne coerent cross-situațional în măsura în care aceste situații filtrate cognitiv de persoană își păstrează similaritatea/constanța funcțională în calitate de stimul comportamental. Accepțiunea de coerență comportamentală cross-situațională se referă astfel la o relație intraindividuală, sistematică, între percepția subiectivă a similarității situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un subiect, pe de altă parte. Coerența comportamentală este așadar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Împotriviți-vă spiritelor rele!”, „Acești conducători mondiali răi și invizibili sunt hotărâți să înșele întreaga omenire...”. Uneori se pun la punct scenarii care să impresioneze, sunt introduși în mulțime indivizi anume echipați, care să creeze o stare de spirit aparte. Stimulii administrați se adresează nu numai registrului vizual, dar și altor registre senzoriale, cum ar cel olfactiv (Mucchielli, 2002). Sunt puse în joc mesaje care activează instinctele de conservare, supraviețuire; sentimente puternice precum frica de moarte corelată cu sentimentul de speranță
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sunt surprinzătoare. Însă o instruire și o carieră de acest fel sunt de obicei dublate de intoleranță pentru ambiguități și medii din afara laboratorului. Îmi place să cred că această schimbare a fost facilitată de cercetările sale de laborator asupra acelui stimul care este cel mai greu de specificat, aspectul uman, și că această experiență a dus la conștientizarea rolului crucial jucat de context și pattern În acumularea cunoștințelor. Această formație profesională de valoare nu l-a Împiedicat să aprofundeze studiile de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Spre deosebire de alte strategii, pentru studiile de caz Încă nu s-a dezvoltat un „catalog” cuprinzător al designurilor. Nu există manuale, precum cele din științele biologice și psihologice, care să cuprindă considerente cum ar fi repartizarea subiecților la „grupuri” diferite, selectarea stimulilor sau a condițiilor experimentale, sau identificarea diferitelor măsuri de răspuns (vezi Cochran și Cox, 1957; Fisher, 1935, citat În Cochran și Cox, 1957; Sidowski, 1966). Într-un experiment de laborator, fiecare dintre aceste alegeri reflectă o importantă conexiune logică cu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
presupune folosirea surselor multiple de dovezi, după cum se explică mai pe larg În capitolul 4. Tehnici similare de colectare a datelor pot fi descrise pentru sondaje sau experimente - de exemplu, designuri de chestionare pentru sondaje sau strategii de prezentare a stimulilor pentru experimente. 3. Unul din recenzenții anonimi ai ediției de față atrage atenția că validitatea de construct are legătură și cu gradul de Înțelegere al intervievaților cu privire la ceea ce li se cere. 4. Pentru alte sugestii și indicații adresate celor care
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ale unui sistem. A spune pur și simplu c) George și Martha se afl) în interacțiune, unde acțiunea unuia provoac) un r)spuns din partea celuilalt, înseamn) a pune în umbr) circularitatea interacțiunilor lor. Fiecare acționeaz) și interacționeaz) în raport cu cel)lalt. Stimulul și r)spunsul fac parte din explicație. Ins) cei doi acționeaz) împreun) și în cadrul unui joc, care - și pentru faptul c) l-au ,,inventat” - le motiveaz) și le modeleaz) comportamentul. Fiecare în parte joac) un joc, si joac) și împreun
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
va fi imitat, și cât de rapid sau de strâns? Deoarece teoria nu ofer) r)spunsuri precise, falsificarea este, din nou, dificil de f)cut. În al doilea rând, desi statele pot fi dispuse s) reacționeze fâț) de constrângerile și stimulii de ordin internațional în concordant) cu aștept)rile teoriei, politicile și acțiunile statelor sunt conturate și de condițiile lor interne. Neformarea balantelor, precum și eșecul anumitor state de a se conforma practicilor de succes ale altor state, pot fi prea lesne
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
asupra unicei mari puteri care a r)mas în curs). Un imperiu atlantic este dificil de construit. Pentru non-americani, el s-ar întoarce împotriva imperativului internațional, care se traduce : ,,ai grij) de tine!”. Orice aparent succes american reprezint) inc) un stimul pentru eforturile rusești. Pe deasupra, cei slabi, temându-se c)-și pierd identitatea, limiteaz) cooperarea cu cei mai puternici. Ei nu doresc s) fie martori la supradimensionarea, ci la echilibrarea puterii. De Gaulle a rostit cu voce tare temeri pe care
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]