1,470 matches
-
SATULUI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului OBȘTEA SĂTEASCĂ. SEMNIFICAȚII ALE SATULUI Nu există în vocabularul arhaic niciun cuvânt pentru formațiuni mai mari de conviețuire socială. El nu cunoaște din vremuri străbune decât satul și cetatea, spunea Nicolae Iorga. Procesul de transformare a obștilor vicinale în unitatea administrativă a satului a fost îndelungat și complex. Două sunt elementele fundamentale care caracterizează transformarea obștilor în sate: teritorialitatea și statornicia. Satul reprezintă principala formă
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015 Toate Articolele Autorului Din menirea mea Anii mei puțini poartă-n miezul lor umbre și lumini, prăbușiri și zbor. Bunii mei străbuni mi-au lăsat în dar câteva minuni și-un sac de amar. Nu mi-a fost deloc ușor să cutez având un noroc plin de viermi în miez. Dar când am atins mult visatul pisc, am privit destins spre-orice fel
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340960_a_342289]
-
Trăsăturile-i sunt ca umanitatea-i simplă, E datul spiritului dac ce limba îl umple! Limba-i legată de acuratețea simțirii Bazată pe sinceritate și frăția iubirii, Cum e stindardul ce trei culori adună, Fluturând în lume cu baza cea străbună! E limba cea autentică din al sau drapel, Fiindu-i bază cel mai desăvârșit pastel, Mama culorilor din care toate pleacă... Căci și puțin din fiecare îi este infiltrată! Limba-i legată de a poporului psihologie, Ea devine dragă din
LIMBA ROMÂNĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340970_a_342299]
-
1954, în Satul Văvăluci din Comuna Bozioru, Județul Buzău. * Cărți publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" - Ed. Paideia(2008). ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale” - Ed. Paideia(2008). ●,,Cinstire înaintașilor” (coordonator) - Editura Dandes-Press(2015). ●,,Ecouri străbune" Ed. Singur(2015). ●,,În zodia poeziei" Ed. Dandes-Press(2015). ●,,În zodia poeziei" Ed. Dandes-Press(2015). ●,,Primăvara speranțelor" (în curs de publicare) ●,,Vara iluziilor" (în curs de publicare) ●,,Popasuri lirice (în curs de publicare) *Premii obținute: ●Concurs literar ,,Limba Română este
MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341031_a_342360]
-
cei mai distinși și credincioși slujitori. - Voinicii mei, m-ați slujit cu credință până acum. Îmi doresc în continuare același respect din partea voastră și din când în când să vă aduceți aminte de faptele noastre vitejești pentru apărarea acestor meleaguri străbune. Pe tine, căpitane Preda, te învestesc cu răspunderea pentru apărarea ținutului alături de voinicii tăi. V-am lăsat vistieria principatului plină ca să pălătiți tribut Sultanului, în caz de amenințare cu războiul. Aveți grijă ca locuitorii să nu cadă în foamete și
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
de ospăț la așa pierdere? A doua zi întregul ținut al Vâlcelelor află de moartea lui Valdescu și de la boieri la țărani îl plângeau cu regret. În a treia zi, la înmormântare, se strânse mulțimea ca să-l conducă, după datina străbună, pe ultimul drum. Au mai trecut câteva săptămâni și viața în principat își reluase cursul normal. Totuși, unii dintre boieri se întrebau ce va urma, temându-se de vreo năvală vrăjmașă care să pustiască ținutul. Într-una din seri, la
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
gătite-n sărbătoare simbolurile Țării mele sfinte. Am văzut parcă un vechi descânt, cum la-nceput s-a-nfiorat în sine și a pus surâsuri-muguri de creație în barba Moșului din Vetre carpatine. Am găsit bătrânii stropi de soare prinși în zâmbetele străbune de sânge, ce scânteiază-n urmele pașilor lui Iisus Hristos. Am îngenunchiat pe țărâna caldă, ca o plămadă de cer în care s-au cuibărit sceptruri și coroane voievodale, atârnate doar de poala veșniciei Celui Preînalt. Am simțit cum crește
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
Publicat în: Ediția nr. 763 din 01 februarie 2013 Toate Articolele Autorului DOINA Doina este ce ne leagă, De patrie viața-ntreagă. Doina cântec de alean, Pentru românescul neam. Doina poate să răsune, Dusă de români în lume. Doina cântecul străbun, E iubirea ce ți-o spun, Că avem o Românie, O păstrăm pe veșnicie. Doina legământ de neam, Pentru tot ce încă am, Iubire, viață, legăminte, Urmașii să le țină minte. Doina cuvânt românesc, În care mă regăsesc, Ori de câte ori mi-
DOINA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341407_a_342736]
-
și scene în care tradițiile raportate la dragoste, căsătorie, familie, sunt oferite în culori și simboluri uluitor de bine alese și explicite, în același timp. De altfel, domnia-sa ne-a convins că oul reprezintă „filosofia existenței umane și istoria străbună, o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale”. Ca adevărată comoară a culturii populare bucovinene, meșteșugul încondeierii ouălor este ridicat la rangul de artă, alături de arta broderiei și a decorurilor bogate de pe costumele naționale, din care adeseori se inspiră și
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
într-o manieră nostalgică în vremurile și locurile de care, fiecare în parte și toți la un loc, nu s-au desprins niciodată. Regăsim în fiecare protagonist adânc înrădăcinat și în ciuda timpului păstrat cu sfințenie, sentimentul de dragoste față de glia străbună, de neam și de țară, sentiment doar amorțit și păstrat undeva în cuferele scumpe ale sufletului și care are nevoie de un mic gest, de vibrația dulce a limbii, a dulcelui grai românesc, pentru a se încinge și a ieși
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > STRĂBUNII MEI EROI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Gonesc în noapte caii cei sălbatici, I-aud pe nume cum mă cheamă Din reci Siberii vin, i-ntâmpin fără teama Prin
STRĂBUNII MEI EROI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341490_a_342819]
-
Tamâș Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Gonesc în noapte caii cei sălbatici, I-aud pe nume cum mă cheamă Din reci Siberii vin, i-ntâmpin fără teama Prin codrii verzi aleargă toți zânatici. Străbunii mei eroi, îi am pe toți în minte Ce tineri au plecat să lupte pentru țară ! Se-ntorc aici, la ceas de noapte-amară Când sufletul le iese din morminte. Răspund prezent la numele strigate De taica popa, la schitul din
STRĂBUNII MEI EROI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341490_a_342819]
-
prezent la numele strigate De taica popa, la schitul din cătun, Îngălbenite foi, venite de departe Cu cei fără lumină la capătul de drum. Se reîntorc în nopți la locuri îndrăgite Pe negrii armăsari cu aur sub copite. Referință Bibliografica: Străbunii mei eroi / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
STRĂBUNII MEI EROI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341490_a_342819]
-
La Itești se află mormintele străbunilor satului, iar printre tei și salcâmi picură întruna scânteile astrelor în care ochii lor veghează. Iteștiul este și va mai rămâne o așezare nesluțită, unde dorul cel mai covârșitor, care este dorul de vatra străbună, dă piept cu modernismul kitsch, invadator, și îl învinge...! Cei care l-au apărat și-au sfârșit drumul, cei care îl îngrijesc azi continuă acest drum cu primarul întemeietor al comunei, Vasile Ciubotaru, iar apoi, cu fiul fostului primar, Norocel
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
Acasa > Cultural > Civilizatie > HALLOWEEN - O SĂRBĂTOARE DRUIDĂ LA ROMÂNI Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului După datina străbună druidă, iată că românilor le ciocăne la ușă și le bate în geam și anul acesta, în noaptea de 31 octombrie, tradiționala sărbătoare de Halloween. Deși neam de neamul lor nu a auzit mai înainte de Halloween, urmașii dacilor și ai
O SĂRBĂTOARE DRUIDĂ LA ROMÂNI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342043_a_343372]
-
Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag Cântecele urcă spre stele,mai sus, Constelațiile vin să vadă Cum din suflet se naște Iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu doruri pământul străbun Copii aprind neliniști în astre Visând sub brazi păduri de Crăciun. Burgul doarme la miez de noapte Pe străzile Clujului umblă visul cel bun Când dinspre luceafăr ne vin șoapte Că umblă cu daruri Crăciun. Aripi de lumină îmi intră
NINSORI ALBASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341766_a_343095]
-
numit poporul,-unul din martirii scumpi ai noștri, gloriosul dar nefericitul Avram Iancu, a murit la Baia de Criș în 10 septembrie c.n. în etate de 48 de ani... Cine a fost Iancu? Expresia unei idei înalte, unei dorințe străbune, care nu se va stinge niciodată din sânul națiunii române...” El, regele munților, cel fără coroană, adormea pentru totdeauna singur și cu fluierul flămând, pe prispa unui brutar, Ion Stupină, de la Baia de Criș, în dimineața zilei de 10 septembrie
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
simte el pe deplin fericit, aici și acum e cel mai aproape de Dumnezeu. Afacerile îl agasează, decorul sumbru al Lupeniului îl deprimă, oamenii banali și lucrurile mărunte îl plictisesc, năravurile lumii de astăzi îl înfricoșează. Doar aici, între copacii ăștia străbuni, simte el rostul și bucuria deplină a vieții. "Uite, vezi fagul ăla? E bătrân tare, gata să moară. Și uite-te aici, în jurul lui. E plin de puiandrii. Asta face copacul în anul în care simte că moare. Se încar-că
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
prilej au aflat și ungurii și toți europenii că aici, între Carpați și Dunăre, există o țară, Țara Românească, un domn, Basarab Întemeietorul și un popor, care este în măsură să-și apere cu prețul vieții fiecare palmă de pământ străbun. Vladislav Vodă, nepotul lui Basarab I, a fost căsătorit cu doamna Clara, tot o unguroaică catolică, care coresponda cu papa de la Roma. Conform dreptului internațional medieval, copiii născuți din căsătorii mixte (între ortodocși și romano-catolici, între ortodocși și reformați sau
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
arendează pământurile și întreprinderile „nerentabile” la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza
SCRISOARE DESCHISĂ POPORULUI ROMÂN – MESAJUL TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA de MARIN NEACŞU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341956_a_343285]
-
râu, frunte cu frunte Între frați de-aceeași țară! Hai să dăm sânge cu sânge Toți românii, să nu piară Limba noastră care plânge Ca un bocet pentru țară! Hai să dăm mână cu mână De țărână milenară De la Dacia străbună, Maica noastră sfântă țară! Referință Bibliografică: A fi Uniți și Hai să dăm / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 755, Anul III, 24 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
A FI UNIŢI ŞI HAI SĂ DĂM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342246_a_343575]
-
de ea, Ca să am elixirul fericirii-n viața mea! Dumitru Buhai Când am urcat în avionul ce urma să ne ducă spre România, mi s-a părut că trec un deal și ajung într-un sat românesc, în care graiul străbun este păstrat cu ... Citește mai mult E destul doar o clipă,Ca să-ți pierzi echilibrulși să-ți simți ruptă o aripăCe-ți îngreunează de tot zborul!E destul doar o vorbă năroadă,Ca sufletul tău alb să ți-l roadăși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342505_a_343834]
-
acuma de ea,Ca să am elixirul fericirii-n viața mea!Dumitru BuhaiCând am urcat în avionul ce urma să ne ducă spre România, mi s-a părut că trec un deal și ajung într-un sat românesc, în care graiul străbun este păstrat cu ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342505_a_343834]
-
de ea, Ca să am elixirul fericirii-n viața mea! Dumitru Buhai Când am urcat în avionul ce urma să ne ducă spre România, mi s-a părut că trec un deal și ajung într-un sat românesc, în care graiul străbun este păstrat cu sfințenie. Cuvintele ce le auzeam împrejur îmi păreau versuri de cântec și melodia sufletului născut lângă apa de izvor... Și cuvintele ce le auzeam îmi dădeau liniștea ce-o căutam... Pe valuri de nori și în zumzetul
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
au umilit și interzis confrații: Pe Vulcănescu,pe Țuțea,pe Crainic, Pe Eliade,Gyr și pe mulți alții, Culturii punându-i negru zăbranic. Așa cred ei că pot să ne supună, Iar trădătorii neamului i-ajută, Să ne distrugă cultura străbună, Din ea să nu facem icoană sfântă. Și Eminescu se-nvârte în mormânt, Văzându-ne cultura arestată, Iar lifta străină pe al său pământ, Dictând o lege strâmbă și nedreaptă! Voi, domni creștini, ce-ați ctitorit o țară Și ați
ROMÂNIA, E ȚARA MEA FRUMOASĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342635_a_343964]