1,728 matches
-
în jargonul gazetăresc și-n vorbirea curentă. Nu înțeleg pe cine preamărește cel ce se exprimă astfel; bogăția infamantă a nașului sau indecența mirelui care chiuie cu brațele în vânt la această acțiune. Dacă numești asta cutumă, obicei oltenesc din străbuni, ai o foarte proastă impresie despre strămoșii și părinții care ți-au dat viață. Tu nu ești rezultatul unui chef, chiar de proporția miilor de invitați. Mămica și tăticul tău au muncit nu au chefuit ca să te crească. Poate, la
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
Președinte? • Să nu mai permită umilirea Bisericii Neamului, inclusiv înlocuindu-se Religia (ca materie de curriculă școlară) cu o făcătură dictată de interese externe oculte, tip New Age. Nu suntem atei, noi, românii! Nici copiii, și nici nepoții noștri. Nici străbunii n-au fost atei. Tinerele generații au dreptul la cunoaștere, măcar. Cum poți combate ceva despre care nu ai habar? Unde mai sunt etica și logica unui asemenea demers? IMPORTANT: Să nu se mai lase, vreodată, vreun președinte al României
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
A I E-n Mai - primăvara-i acasă, gătită cu flori parfumate, Dar nu e la fel de frumoasă ca-n Țara, unde altfel sunt toate!. Acolo-i mai verde câmpia, suavă-i mireasma de tei Și cântă duios ciocârlia, pe glia străbunilor mei!. E dulce puțin și amarul, iar ,,jugu”-l suporți mai ușor, Închide durerii hotarul, o Doină și-un Cântec de dor!. . . E-n Mai și în trup îmi pătrunde al vieții năvalnic șuvoi, Se tulbură-a inimii unde, când
N MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340456_a_341785]
-
noi Craiova, bâigui pierit Verdunel, dar cum era aproape sigur că regele nu auzise de Craiova și nici de faima ei, începu să simtă cum îl rodea o funie în jurul gâtului. - Mdaaa, mdaa, Cracovia, acea universitate înființată de străluciții mei străbuni în ținuturile sălbatice ale Poloniei vasale. Mdaa, o bună carte de vizită... Curtea aplaudă cu un entuziasm foarte moderat deoarece și-ar fi dorit mult mai mult o decapitare. Era, în fond, ceva cu adevărat distractiv. - Eii, dar dacă Sfântul
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
exemplele de urmat. Amintiri despre Bălăbănești Ca și renumitul fizician Ștefan Procopiu, d-l profesor Alexandru T. Balaban are rădăcini adânci în comună, tătăl domniei sale, Teodor Balaban, fiind născut la Bălăbănești. După cum ne-a mărturist chiar domnia sa, Bălăbăneștiul este leagănul străbunilor. „Despre străbunii mei din Bălăbănești (bunicul Gheorghe Balaban, învațător în comună și soția lui, născută Tașcă), a scris în repetate rânduri Geo Tașcă în Arhiva Genealogică apărută la Iași. Acolo a publicat două articole despre Capitanul Gheorghe Balaban din secolul
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
urmat. Amintiri despre Bălăbănești Ca și renumitul fizician Ștefan Procopiu, d-l profesor Alexandru T. Balaban are rădăcini adânci în comună, tătăl domniei sale, Teodor Balaban, fiind născut la Bălăbănești. După cum ne-a mărturist chiar domnia sa, Bălăbăneștiul este leagănul străbunilor. „Despre străbunii mei din Bălăbănești (bunicul Gheorghe Balaban, învațător în comună și soția lui, născută Tașcă), a scris în repetate rânduri Geo Tașcă în Arhiva Genealogică apărută la Iași. Acolo a publicat două articole despre Capitanul Gheorghe Balaban din secolul 19, căruia
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
fi oricum și oriunde aproape de ai săi. Cristian Medeleanu face o pedagogie a istoriei, căci pictarea pereților de la cele cinci colibe devine pretext pentru un remember cu target major, neoprit doar la ocazia expunerii muzeistice a unor obiecte specifice vieții străbunilor, ci și “arătând măiestria, puterea creatoare și bunul gust al culturii daco-geților.” Plimbarea în zig-zag prin istorie a lui Cristi Medeleanu are temeiuri locale de nezdruncinat. La Liceul “ Avram Iancu” din orașul Brad Arsenie Boca a sădit un gorun alături de
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
bucuriile ei mici, așa cum sunt ele, fără să râvnească lucruri care n-ar face decât s-o zbuciume și s-o fărâmițeze.... Tudor Mușatescu În lumina soarelui, postată deasupra noastră, ca un acoperiș de tablă încins, am o nostalgie a străbunilor care, dând înainte, oare câte generații?, petreceau ziua de vară altfel, într-o casă modestă, răcoroasă, ancorată, ca un gând de filosof, pe malul unui lac sau al unei ape curgătoare ca vremea. Vorbesc de timpuri cu mult mai încoace
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339283_a_340612]
-
Români sută în sută, sub Români. Nu știu când a apărut în istorie țăranul așa cum îl definește știința de azi, adică omul care cultivă pământul din moși-strămoși și care se simte legat de pământ prin rădăcini adânci. Barbarii de odinioară, străbunii națiunilor mari și mici de azi, n’au avut, pare-se, țărani, cel puțin în secolele când marea strămutare îi arunca mereu de colo până colo prin Europa sălbătăcită. Neamuri războinice, pornite pe cuceriri și deci spre traiul din munca
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
trebuie, a fost încântat Vătuiu. - E o noatină, a rămas stearpă, ar fi mâncat nutrețul degeaba toată iarna, i-a lămurit meșterul Călinoiu. - Dar cu crucea aia ce este deasupra fântânii, a observat Vătuiu. - Este pentru sufletul nostru și al străbunilor noștri, ca și fântâna pe care am făcut-o. - Și este a școlii? a mai întrebat secretarul adjunct. - Da, este dată în folosință odată cu localul. Va folosi nu doar celor din școală, dar și celor care vor lucra pe dealul
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
Japonezul știe să reconstruiască, și să se reinventeze dacă trebuie. Strânge din dinți, și o ia de la capăt, fără vorbă. N-o face cu jumătate de măsură, ci știind că nu e cale de-ntors, că nu poate merge decât înainte. Străbunii lui nu i-au dat totul pe tavă. Japonezul modern nu a primit o țară cu totul la cheie, ci o țară ce trebuia reconstruită. Japonezul nu are timp să fie nici deprimat, nici blazat, el e prea ocupat pentru
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
bucuriile ei mici, așa cum sunt ele, fără să râvnească lucruri care n-ar face decât s-o zbuciume și s-o fărâmițeze.... Tudor Mușatescu În lumina soarelui, postată deasupra noastră, ca un acoperiș de tablă încins, am o nostalgie a străbunilor care, dând înainte, oare câte generații?, petreceau ziua de vară altfel, într-o casă modestă, răcoroasă, ancorată, ca un gând de filosof, pe malul unui lac sau al unei ape curgătoare ca vremea. Vorbesc de timpuri cu mult mai încoace
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
dăruit-o bisericii românești dintr-un sat transilvan de câmpie. Totul se potrivea mănușă, dar mă simțeam un pic vinovată, ca și cum cartea aceea sfântă ar fi trebuit desfăcută pagină, cu pagină și împărțită tuturor urmașilor lui Mihailă și ai Anicăi, străbunii pe care eu nu-i cunoșteam decât din ce-mi povestise, demult, o oarecare mătușă. În micul cimitir din jurul bisericii mele, tocmai se culegeau fructele ce urmau a fi fermentate, distilate în țuică de 40 grade. Se băteau bine de
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
Darius îl întâlnește pe gigantul Goliat, pe câmpul de luptă, având ca piatră, în mână, o fărâmă de suflet. Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte/ Decât un nume, adunat pe-o carte/ În seara răzvrătită care vine/ De la străbunii mei, până la tine/ Prin râpi și gropi adânci/ Suite de bătrânii mei pe brânci/ Și care, tânăr, să le urci, te-așteaptă/ Cartea mea-i, fiule, o treaptă , spunea, în poezia Testament, Tudor Arghezi. Evanghelia după Melania Cuc, sau Testamentul
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
asta total, având ca argument, logic zicea el, că în acest caz nu am mai avea deloc oameni valoroși. După același, numai oamenii valoroși, probabil învățați considera el, ar trebui să trăiască. Or, nu este așa! Orice viață e prețioasă. Străbunii lui Nikola Tesla, un român sud-dunărean, nu au fost decât simpli tâmplari, meserie pe care și-au transmis-o din tată în fiu, doar tatăl său devenind preot, dar acest neam ni l-a dat pe savant. Iată ce-a
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
DE SUFLET Sub crengile grele de flori, Acum în miez de primăvară, Pe-o bancă stau de-atâtea ori Cu un album, a câta oară?! Nu număr ore, zile, luni; E o durere ce mă cheamă Într-o iubire de străbuni, De frați, te tată și de mamă. Iau fiecare poză-n parte; Sunt reci și totuși par că-s vii... Dau filă după filă la o parte Printre suspine-năbușite, mii. Pe-o filă-ngălbenită, negreșit, Fără de chip de om sau înger
UN ALBUM DE SUFLET de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340984_a_342313]
-
culoare închisă, țesută, peste un pieptar brodat splendid. Deși nu poartă o cojoacă mițoasă de oaie, pe mine m-a purtat gândul la dacul coborât de pe columna lui Traian. Un vlăstar al acestui neam, ce duce mai departe tradiția din străbuni în dulcele grai al cântului românesc. Din vorbă în vorbă, aflu ca domnul Ion Crețeanu va pleca din Canada în China, la Beijing, să cânte în piața Tiananmen, ca mesager al simțirii românești în acea parte a lumii. În acest
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
din Epoca Feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămin- tea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al așezărilor sătești. Monografia marilor familii boierești s-a îmbogățit astfel cu o lucrare cu profund carac- ter științific”. (prof. Carmen Farcaș) Străbunii noștri, boierii Pârâieni, „au făcut parte din ramura domnitoare a Basarabilor„. Ei au avut un mare rol în viața socială, religioasă, militară și culturală în diferite epoci. Au deținut mari demnități în Sfatul Domnesc, iar în timpul domniei lui Matei Vodă
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PLÂNGI AZI ROMÂNIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 767 din 05 februarie 2013 Toate Articolele Autorului PLÂNGI AZI ROMÂNIE Dacă în trecut, întotdeauna, Străbunii noștri au luptat, Ca România să fie doar una, O națiune și un singur stat. Eu n-am bani nici de țigări, La mâncare sunt mereu în post, Copiii ne-au plecat în alte țări, Să-și caute în lume
PLÂNGI AZI ROMÂNIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341389_a_342718]
-
aspirațiile tinerilor care se ridică și vor să clădească o lume nouă departe de ruinele socialiste ale comunismului; o lume a speranței și egalității în care plictisul lui Cioran să ia forma bucuriei edenice a veacurilor; prilej oferit de focul străbunilor noștri care ne oferă o a doua șansă prin renașterea dacismului existent în fiecare din noi. Laus Deo et liberum cogitandi. Referință Bibliografică: Cogito / Alexandru Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1037, Anul III, 02 noiembrie 2013. Drepturi de
COGITO de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342035_a_343364]
-
au mai rămas ulițe scăpate de plugul tractoarelor, necontopite de țarini, au mai rămas case pitorești pitite, pe ici, pe colo, pe sub nuci și salcâmi, și încă nu s-au ivit prea multe monstruozități arhitecturale. La Itești se află mormintele străbunilor satului, iar printre tei și salcâmi picură întruna scânteile astrelor în care ochii lor veghează. Iteștiul este și va mai rămâne o așezare nesluțită, unde dorul cel mai covârșitor, care este dorul de vatra străbună, dă piept cu modernismul kitsch
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
mireasma. Din sîngele tău, de culoarea topazului, se vor desprinde aripi mari ca o aducere aminte. În turnul de veghe, duios fremătînd, vîntul îngînă un cîntec de leagăn, din care se înalță ca un steag fluturînd dorul de dreptate al străbunilor. Despică întunericul ce bîntuie ca o nălucă prin jumătatea mea de tăcere, prin albia rîului meu, jeluită de fantomele vîrstelor mele. Oh! Cum stau ghemuite lîngă zidul scorojit, acolo unde beznele pun la cale o nouă și nelegiuită execuție!? 11
PUBLICATII ÎN CONVORBIRI LITERARE ( U.S.R., IAŞI), OCTOMBRIE 2013, NR.10( 214) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342062_a_343391]
-
ȚENE GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
cei ce doreau tronul, Ivan al IV-lea își face curaj și dă o lovitură de teatru în momentul în care, la numai 16 ani, se autointitulează cezar, Țar în slavonă, titlu pe care nu-l mai purtase nici unul din străbunii săi. Luând de partea sa membrii Bisericii, se dovedește un strateg înnăscut când cere boierilor să-i recunoască dreptul divin de-a guverna. Se întâmpla la 16 ianuarie 1547. Și lucrurile au pornit pe făgașul cel bun. Prima parte a
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]