969 matches
-
începură, fură duse repede și, în iarna 1893, cu mare alai, ca în povești, frumoasa prin cipesă, care își ridicase coada în pieptene și pusese rochie lungă, sosi. La plecarea din casa părintească plângea, închipuindu-și cât de singură și străină are să se simtă într-acea țară depărtată și necunoscută, cu limba neînțeleasă, cu nici un tovarăș din copilărie. Mamă-sa, teribila ducesă de Coburg, adevărata soră a autocratului Alexandru II, disprețuitoare a valahilor, îi zise lacomă: „Nu plânge, fiica mea, ai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lipsite de orice emo ție, și începeau de la intrarea ei într-un apartament străin, pe care-l împărțise cu domnul Martin și cu a doua lui soție. Nu, era limpede, nu putea afla nimic aici. Georgiana i se părea o străină. Cum să vorbești cu un străin și să discuți cu el lucruri intime, legate de tine? Clara se obișnuise de aproape cinci sprezece ani să discute doar cu domnul Ionescu. Și, uneori, doar cu gândurile ei, atunci când se privea în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
românească cu un băiat aflat și el la rând. Acesta susținea, sus și tare, că muzica autohtonă este lipsită de valoare, cântăreții români nu știu decât să-i copie pe cei din afară și singura muzică de calitate este cea străină. Degeaba îi înșiră Luana o serie de nume care nu se coborau la cele spuse de el. Afurisitul o ținea una și bună. Scoasă din sărite, îl prinse de mână și ieși cu el afară. Îl întrebă dacă a ascultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în Irlanda, așa o să facem, spuse ea cu jumătate de gură. Eu sunt de acord să facem cum vrei tu. Dar, ca să fiu sinceră, Aidan, locul ăsta e casa mea de suflet acum. În Irlanda m-am simțit ca o străină. Nu vreau să mă întorc. Îmi place aici. Vreau - vreau să ne întemeiem o familie aici. Odată și-odată. —O familie? — Nu încă, se grăbi ea să spună. Nu sunt tocmai pregătită. Dar am ajuns la concluzia că deși o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
uman, ne permitem s’o combatem arătând că tendința majoritară, a obținerii de urmași, este un nonsens, întrucât acestora li se oferă doar corpul grosier − de esență inferioară − principiile superioare, definitorii pentru om − în primul rând sufletul − fiind cu totul străine de părinți. Și cum regnul uman este alimentat permanent cu corpuri cauzale inferioare, are cine-i asigura perpetuarea − în privința corpului grosier − în locul celor care, în pragul saltului calitativ spre regnul semizeilor, n’au timp de așa ceva. Îndeobște, cei cu preocupări
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Ion Barbu sau de cea a lui Al. A. Philippide. O baladă, pentru a da un exemplu de deturnare retorică caracteristică, oferă un final care destramă și resemnifică incipitul canonic: „Gonea ferecată caleașca,/ cineva înăuntru cânta./ Caleașca gonea spre departe,/ străina cânta și plângea.// Când zbori fulgerat peste margini/ prin vânăt, pe cât înțeleg,/ ți-e teamă că drumul împarte/ în două pământul întreg.// Cu creieru-n flăcări, o lună/ am fost așteptat-o, năuc,/ privind la trăsuri și la roate/ prin galben
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
exprimă prin aceleași semne. Intensitatea, profunzimea emoției sunt atât de mari încât nu trebuie și nu putem să ne mirăm dacă semnele lor sunt violente, discordante, dezordonate, pasionale ca niște țipete. Adăugați la această asprime ingenuă o fermecătoare inexperiență de străină 18 care nu scrie în limba ei maternă și veți înțelege savoarea deosebită, exotică, orientală, puțin barbară a acestor pagini calde și colorate. Ne place această limbă care-și trădează originea, presărată și parfumată cu proverbe orientale, imagini din natură
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe plac; plăcut; plictisitor; ploaia; ploios; plouă; pocit; pozitiv; preconceput; problemă; profesor; puțin; Radu; rasism; rece; recunoscător; refuz; respingător; ridos; sărac; scîrbă; sec; semn; sentiment; sex; silă; sincer; singur; slab; soartă; sobru; speranță; sperios; spiritual; spîn; spînu; spus; stigmatizat; straniu; străină; stricat; strîmb; subiectivitate; la suflet; sufletist; supărare; șarpe; școală; șerpi; șoarece; șoarecele; șobolan; tare; tată; teamă; tiran; tocilar; trăsături; tricou; țigan; țipătură; umilit; unic; ură; vedenie; verde; vesel; viață; vînt; vopsea; vorbe; vorbește; vorbitor; vreme friguroasă; vulnerabil; zace; zălud; zîmbet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încercare. Scriere epistolară, Manoil schițează tipul eroului romantic, wertherian, pasionat și sensibil, apoi cinic, disperat sau nepăsător, împins prin iubire în prăpastia viciului. Inexperiența referitoare la cerințele genului se simte în tendința ilustrativă impusă acțiunii și în lipsa motivației psihologice. Nu străină de influența lui Balzac este strădania de a da pictură de moravuri în mediu românesc. În Elena, meritorie rămâne încercarea de analiză a sufletului feminin și a sentimentului geloziei. Observația se ridică uneori la adevăruri psihologice de finețe, dar autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
adeseori expresia nu e a unui teoretician propriu-zis, ci se înfățișează ca aproximare metaforică a „ideii”, fiind asumată de o voce individualizată, ce se vrea exponențială. Poemele în proză conservă astfel de urme ale unei poetici mai explicite, dacă nu străină de atmosfera generală a operei (întrucât e conturată cu instrumente similare celor din poezie), în orice caz mai puțin organic legată de trama narativ-simbolică a poemului în proză propriu-zis. Dar, înfățișându-se astfel, aceste pagini nu fac excepție de la regula
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai menține un curs consacrat artei de a vorbi În public. În ceea ce privește utilitatea luării notițelor În cursul audierii unei expuneri, aceasta rămâne o problemă Încă viu controversată. În timp ce unii pedagogi văd În aceasta „...o activitate absolut inutilă și cu totul străină de Învățare” (Gagné, 1975, p. 316), după alții, dimpotrivă, ea ar avea darul să influențeze pozitiv Învățarea, ca și desfășurarea ulterioară a studiului independent. De exemplu, cercetările Întreprinse de Grawford demonstrează că elevii care iau notițe În cursul audierii explicațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
redeveni un organ al opoziției, Bolliac arătându-se nemulțumit de politica internă a lui M. Kogălniceanu. În ceea ce privește „partea literară”, Bolliac o concepe într-un sens larg, adică înglobând studii și articole de istorie, geografie, filologie. El publică documente istorice, cronici străine referitoare și la români, cronici interne, însoțite de prezentări succinte, în care se subliniază importanța lor documentară și literară. Se adaugă însemnata contribuție a lui B. P. Hasdeu, care dă, alături de câteva articole politice, un comentariu asupra titlului domnitorilor autohtoni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285890_a_287219]
-
au trecut neobservate, pentru că toată lumea se concentra pe moțiunea de cenzură. Liderul PPMT a criticat UDMR pentru că nu a reușit să câștige niciodată Oradea, în condițiile în care populația este predominant maghiară. Toate acestea nu sunt decât rezultatele vechii politici - străină de națiune, avidă de profit și exclusivistă. Orădenii nu au putut să fie mândri de conducătorii lor maghiari, motiv pentru care se simt mai puțin maghiari. Sunt sătui de politicienii maghiari corupți, de măsuri luate de ochii lumii, cu cocarda
De ce vrea UDMR alegeri anticipate () [Corola-journal/Journalistic/45155_a_46480]
-
Nu-s încă stinse lumânări rămase; Acuma o aud cum se strecoară. Flămându-mi ochi făptura-naltă-nhață. Ea vine lângă mine, - o prind în brață. X. Dar iute se desprinde: „Stai, ușor, N-aș vrea să-ți aparțin ca o străină. Până acum n-am vrut să știu de-amor, Bărbații i-am respins și sunt virgină. Că-s mofturoasă toți îmi zic în cor; Dar astăzi știu cum inima se-nclină: Tu m-ai învins, cum te-am văzut, a
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
fond, el era acum singurul om din viața ei de până atunci. Marusea simțea ceva, ca un fel de tandrețe, față de acest om fără noroc, mândru, agresiv și sfidător. în fond, între ei a fost totuși ceva... (Fragment din povestirea Străina)
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
viitoarei reprezentante în România a acelei persoane juridice străine, cuprinzând prevederi referitoare la sediu, la capacitatea juridică și la persoanele care reprezintă persoana juridică străină; ... e) hotărârea Guvernului României de aprobare a cererii de recunoaștere în România a persoanei juridice străine solicitante. Articolul 35 Registrul prevăzut la art. 33 va avea următoarele rubrici: a) numărul și data înscrierii persoanei juridice străine; ... b) numărul dosarului tribunalului, numărul și data încheierii prin care s-a admis cererea de înscriere și, dacă este cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128404_a_129733]
-
Dintr-un caiet manuscris, aflat în posesia familiei, fără file de început (după numerotare), lipsesc 32 - și care după pagina 303 se încheie cu un "sumar", ne-am putut face o idee despre personajele sau grupurile de personaje ale romanului Străina. Început în anul 1942 (februarie) după cum atestă o notiță din caiet, romanul urma să apară în 1947 când scriitoarea avea 66 de ani. Romanul a fost, pare-se, tipărit în 1947, dar, din cauza naționalizării editurilor, s-a rătăcit și s-
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
a fost, pare-se, tipărit în 1947, dar, din cauza naționalizării editurilor, s-a rătăcit și s-a pierdut. Acasă la d-na Elena Stamatiadi, fiica scriitoarei, am aflat în anul 1965 (când pregăteam volumul de Teatru) trei caiete-manuscrise ale romanului Străina. De altminteri, într-un proiect de editare a operei scriitoarei, d-l Stamatiadi, nepotul scriitoarei, are în plan un volum Străina. În acest roman întâlnim personaje cunoscute din romanele anterioare: Elena, Marcian, Aimée și doctorul Walter care moare în urma unui
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
na Elena Stamatiadi, fiica scriitoarei, am aflat în anul 1965 (când pregăteam volumul de Teatru) trei caiete-manuscrise ale romanului Străina. De altminteri, într-un proiect de editare a operei scriitoarei, d-l Stamatiadi, nepotul scriitoarei, are în plan un volum Străina. În acest roman întâlnim personaje cunoscute din romanele anterioare: Elena, Marcian, Aimée și doctorul Walter care moare în urma unui experiment medical, neizbutit, dar și personaje noi precum Ina și Lucian, Leopardul. Din manuscrisul Străinei nu se cunosc decât câteva fragmente
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
scriitoarei, are în plan un volum Străina. În acest roman întâlnim personaje cunoscute din romanele anterioare: Elena, Marcian, Aimée și doctorul Walter care moare în urma unui experiment medical, neizbutit, dar și personaje noi precum Ina și Lucian, Leopardul. Din manuscrisul Străinei nu se cunosc decât câteva fragmente, în majoritate publicate până azi în "Viața Românească", "Revista Fundațiilor Regale", "Lumea" lui G. Călinescu, "Kalende", "Gazeta literară", "Ramuri", "Revista scriitoarelor"... Într-o "notă scurtă" se face precizarea: Numele de Străina ales de mama
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
Leopardul. Din manuscrisul Străinei nu se cunosc decât câteva fragmente, în majoritate publicate până azi în "Viața Românească", "Revista Fundațiilor Regale", "Lumea" lui G. Călinescu, "Kalende", "Gazeta literară", "Ramuri", "Revista scriitoarelor"... Într-o "notă scurtă" se face precizarea: Numele de Străina ales de mama cea cam excentrică, motiva că familia bărbatului ei, vorbind de ea, îi spunea Străina. I se păruse, nu ofensator, ci foarte interesant, măgulitor și crezuse de cuviință să-și boteze fata astfel; preotul refuzase - de aceea căpătase
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
Românească", "Revista Fundațiilor Regale", "Lumea" lui G. Călinescu, "Kalende", "Gazeta literară", "Ramuri", "Revista scriitoarelor"... Într-o "notă scurtă" se face precizarea: Numele de Străina ales de mama cea cam excentrică, motiva că familia bărbatului ei, vorbind de ea, îi spunea Străina. I se păruse, nu ofensator, ci foarte interesant, măgulitor și crezuse de cuviință să-și boteze fata astfel; preotul refuzase - de aceea căpătase pe deasupra și numele de Maria - cel care de drept aparține oricărei femei creștine - spusese tot preotul." Străina
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
Străina. I se păruse, nu ofensator, ci foarte interesant, măgulitor și crezuse de cuviință să-și boteze fata astfel; preotul refuzase - de aceea căpătase pe deasupra și numele de Maria - cel care de drept aparține oricărei femei creștine - spusese tot preotul." Străina, cu derivatul Ina, ajunge în casa Elenei Drăgănescu adusă de Marcian, numit de Ina "Maestrul". Ea însăși muziciană - dintr-un fragment aflăm că Ina este o pianistă foarte dotată. După nefericitele întâmplări din viața ei (traiul cumplit lângă un om
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
deschis volumul, îl știa aproape întreg pe dinafară și versurile i-au venit în minte - acele dintre atâtea - ca o obsesie bruscă, căci repetă acum: "părea că... poartă... albă... moartă..." Totodată prin ea dibuiesc apoi se întunecă, dispar, revin sunete. Străina caută să prindă echivalența muzicală a vorbelor, n-o crede posibilă, nu admite cumulul poeziei cu muzica: muzică pe cuvinte... Cuvinte pentru muzică! exclamă în gând cu ironie." Ironia Inei se spulberă, însă, la o gândire mai profundă care nu
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
o gândire mai profundă care nu poate separa muzica de poezie, dimpotrivă: "Totuși, undeva în sine știe bine că cuvintele poetice sunt un efort muzical, că muzica dibuie prin sunete vorbele ce ar vrea să pronunțe..." În raționamentul contradictoriu al Străinei, "de ce două arte suprapuse", caută totuși "melodia pentru astfel de cuvinte", căutarea împinge imaginația compozitoarei către acel moment al trăirii sentimentului poetului, numit "minut al contemplării": "Nu sunt versuri, sunt vorbe ce s-au născut firesc, privind în sus, cerul
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]