119,398 matches
-
lor din țară, tocmai în nordul Norvegiei, unde își găsise un loc de muncă stabil și fără de intermediari români, care de multe ori mai mult te jecmănesc decât te ajută. La început când el a plecat prima data pe tărâmuri străine, impactul familiar de moment a fost greu de suportat, însă faptul că exista telefon mobil și că revenea în țară de cel puțin trei - patru ori câte două - trei săptămâni, plus în concediul de odihnă, această despărțire dramatică nu s-
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418110191.html [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
afla la proțes împotriva eutanasierii pisicilor un grup de 15 iubitori de animale, apoi ar ajunge la Casa Armatei unde ar avea loc recepția de dupa nuntă, cu baloane roz și mărturii sub formă de ancoră. Nu știu câți români și câți turiști străini ar veni să pună corturile pe Calea Victoriei ca să vadă mirii, dar știu câțiva care-ar veni să arunce cu ouă roșii în alai. Complet ne-elegant, dacă mă întrebați pe mine! Și nu pentru că noi n-am avea eticheta, ci
Alaiul nostru by http://www.zilesinopti.ro/articole/20/alaiul-nostru [Corola-blog/BlogPost/100064_a_101356]
-
Cum au trăit și murit soții Eliade. Cine l-a eliminat din viața științifică americană și de ce a vrut “homo religiosus” să fie ars - pe pamant străin. O colecție de mărturii ale omului de casă al lui Mircea Eliade adunate de Ziariști Online De ziua lui Mircea Eliade (9 martie 1907) Ziariști Online publică o colecție de mărturii și informații mai puțin cunoscute despre viața și moartea
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360577543.html [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
ca, atunci cînd erau în societate, să-și îndrepte spatele imediat. Reporter: Cum și-a calmat dorul de România, ținînd cont că nu s-a mai întors în aproape jumătate de secol? Stelian Plesoiu: După felul în care întreba fiecare străin, său prieten care intră în casă și îi spunea că este român sau că a venit curînd din România, după curiozitățile pe care le avea despre țara, era foarte simplu de înțeles că adoră țara lui de origine și de
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360577543.html [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
în flori de nufăr. Pe gândul înaripat ți le trimit, Să te învăluie cu dorul aprins. Vei înțelegi cât de mult te-am iubit, Cât focul iubirii mai arde în scris. Petale de gând de-ar fi să mă prefac, Străine îți vor fi două cuvinte. Iubirea mea în al primăverii prag Va fi un vis cu aripile frânte. MĂRȚIȘOARE DE CUVINTE Din zăpada diafană S-alunge a vremii iarnă, Mândri răsar ghioceii Și scutură clopoțeii. Să anunțe-n toată țara
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
țară Cum ar vrea țipând pământul s-o arunce-n altă parte cum ar vrea și ea să plece dar nimic nu se mai poate Odihnesc călăii Țării În biata țării țărână Pe când osul lui stă, Doamne, Singur în zare străină N-o fi crezut că nu-l vindem De s-ar mai fi întors iară Sau nu-i mai avu loc crucea De călăii lui în țară? Sau i-a fost atât de silă Că în loc să ne mai vadă Și-a-ntors
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
Eminescu a fost ateu, nu un căutător, nu un om care este străbătut de îndoieli, frământat de a găsi răspunsuri, așa cum se întâmplă cu mulți până își găsesc calea cea dreaptă spre Dumnezeu. După ce trecuse prin toate treptele cunoașterii, nefiind străin de marile religii ale lumii, inclusiv cea indiană ( vezi Kamadeva) care promovează credința în metempsihoză, în migrarea eternă a sufletelor până la desăvârșire, după ce suferise ca un orfan de dumnezeu considerându-se “Bolnav în al meu suflet”, se întoarce la matca
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
meu ceresc de-odinioară; O, Maică Sfântă, pururea fecioară, În noaptea gândurilor mele vină. Speranța mea tu n-o lăsa să moară Deși al meu e un noian de vină. Privirea ta de milă caldă, plină, Îndurătoare - asupra mea coboară. Străin de toți, pierdut în suferința Adâncă a nimicniciei mele, Eu nu mai cred nimic și n-am tărie. Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința și reapari din cerul tău de stele, Ca să te- ador de-acum pe veci, Marie
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie, Inclusă în Uniune, România-i o stafie! Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe. Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare. Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. Când religii globaliste insistent vor să ne sfarme Frați români, a sosit vremea să ne înrolăm sub arme
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
pomostul din partea tatei și aici casa rămăsese pustie. Din când în când veneam cu vacile prin grădină și ne jucam toată ziua prin acareturile părăsite. Într-o zi ne pomenim cu o căruță la poartă, în care erau niște oameni străini. Strigară la mine: -Măi, băiatule, ia vino până în drum să discutăm ceva! Tu mă cunoști pe mine? -Nu vă cunosc! -Eu sunt primarul satului, mă! Unde e tac’to? -E sergent de stradă la București! -Și mă-ta? -E cu
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
ocazia să se perfecționeze, mai ales după 1989, în unități similare din Europa Occidentală sau Statele Unite. Condițiile de studiu create, spațiile de învățământ modernizate și dotările laboratoarelor cu tehnică modernă, alături de institutorii de marcă, au atras tot mai mulți studenți străini, UMF Cluj devenind o instituție internațională, în care studenții pot desluși tainele medicinei în limbile engleză și franceză. Luciana Stănilă a avut o contribuție esențială la înființarea secțiilor universității cu predare în limbi străine: linia engleză,în 1998, ea însăși
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
au atras tot mai mulți studenți străini, UMF Cluj devenind o instituție internațională, în care studenții pot desluși tainele medicinei în limbile engleză și franceză. Luciana Stănilă a avut o contribuție esențială la înființarea secțiilor universității cu predare în limbi străine: linia engleză,în 1998, ea însăși predând în limba lui Shakespeare până în 2004, și linia franceză, în anul 2000. Îmi spunea distinsa doamnă profesor că la întoarcerea din Africa, avea o grupă formată aproape în exclusivitate din tunisieni, așa că este
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
până în 2004, și linia franceză, în anul 2000. Îmi spunea distinsa doamnă profesor că la întoarcerea din Africa, avea o grupă formată aproape în exclusivitate din tunisieni, așa că este lesne de înțeles faptul că înființarea secțiilor cu predare în limbi străine devenise o necesitate. Iată cum prezintă astăzi Profesor Doctor Constantin Ciuce, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj, instituția în fruntea căreia se află: Studenții noștri au posibilitatea să studieze în condiții foarte moderne și să participe
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
fidelitate tradiția germanica a târgurilor de Crăciun, cel din Liege reaprinde în inima orașului vraja sărbătorilor de iarnă. De-a lungul acestor ani, evenimentul și-a format un obicei și atrage peste un milion și jumătate de oameni, numărul vizitatorilor străini fiind în permanență creștere. Târgul organizat de Crăciun în Liege își aprinde luminile, integrându-se în familia piețelor europene de Crăciun de douăzeci și patru de ani. Este nu numai cel mai mare sat al Crăciunului din Belgia, dar și cel mai
TARGUL DE CRACIUN DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_craciun_din_belgia.html [Corola-blog/BlogPost/350800_a_352129]
-
fidelitate tradiția germanica a târgurilor de Crăciun, cel din Liege reaprinde în inima orașului vraja sărbătorilor de iarnă. De-a lungul acestor ani, evenimentul și-a format un obicei și atrage peste un milion și jumătate de oameni, numărul vizitatorilor străini fiind în permanență creștere. Începând cu ediția din 2010, sătucul face parte dintr-un proiect special de iluminat, pentru a spori magia sărbătorilor și puterea lor de a seduce. Pentru prima dată, 55 de globuri luminoase vor fi agățate în
TARGUL DE CRACIUN DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_craciun_din_belgia.html [Corola-blog/BlogPost/350800_a_352129]
-
pe străzile Barcelonei acel neaoș „băga-mi-aș!” (individul considera că cei din jur nu înțelegeau ce spune), care mi-a produs o stare de disconfort total și o nesfârșită tristețe că am auzit astfel de vorbe românești pe meleagurile străine. Biata limbă românească, în țară sau peste hotare este obligată să ducă-n cârcă și astfel de bolovani lingvistici, care o pot trage la fundul rușinii. Păcat de frumusețea ei, dacă unii dintre noi o pedepsesc cu astfel de cuvinte
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
poeme, Editura Vasiliana-98, 2013 Miresme celeste, poeme alese, Ed. Tipo Moldova, Operă Magna, Iași , 2013 Fiordurile memoriei, poeme, Editura Cetatea Doamnei, 2014 ۩ Este membru al Uniunii Scriitorilor din România-26 februarie 1999 A fost inclus în mai multe antologii românești și străine. Colaborează la diverse reviste literare din țară și din străinătate. Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacău, 2014. SONETUL ETERNEI POVEȘTI Madona, a sfintei naturi minune, Cu tors de regina nemuritoare, Atâta perfecțiune nu te doare? Cu pioșenie de
SONETUL ETERNEI POVESTI de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1424174960.html [Corola-blog/BlogPost/376075_a_377404]
-
fiind diversita¬tea de slide-uri, dar starea de grație sufletească sau poetică e în consonanță cu versurile citate deja: „12. Reperaj: scormonirea zilei din noapte/ fără a avea așteptări/ găsirea iernii în fructele coapte/ aducerea-aminte-n uitări.” Tentația absolutului nu este străină, umanul își ispitește mântuirea: „78. Reperajul vizibi¬lului-invizibil care se eschivează:/ „Lumină, domnilor, cât mai multă lumină!”/ strigă văzduhul care pentru noi vibrează/ în treisprezece frecvențe, doar la Ultima Cină.” O lectură interesantă, chiar provocatoare este această carte, o ofertă
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1473254565.html [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
a venit electricitatea, și găsesc mâncare și apa lăsate la ușă de la intrare. Nu am idee de la cine, dar este acolo. Bătrâni cu pălării verzi merg din ușă în ușă întrebând dacă toată lumea este OK. Oamenii vorbesc cu persoane complet străine intrebandu-le dacă au nevoie de ajutor. Nu văd semne de teamă. Resemnare, da, dar frică sau panică, nu. Ne spun că ne putem aștepta la replici, si achiar la alte cutremure majore, timp de încă o lună sau mai
MESAJ DIN JAPONIA de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Mesaj_din_japonia.html [Corola-blog/BlogPost/341694_a_343023]
-
Și eu am fost mai mult de un an șomer, cu diplomă de licență în buzunar. Dacă mă gândesc bine, aș putea afirmă că adevărata universitate am făcut-o în acel an..., în sala de lectură a secției de literatură străină a Bibliotecii Naționale. Ulterior, am aflat că absolut toți cititorii de la această sală aveau dosare la securitate, căci aici era literatura română. Mai erau, șomeri că și mine, Andrei Vartic, proaspăt absolvent de la matematică și Mihai Cimpoi, alungat de la Teatrul
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_basarabia_intr_un_dialog_cu_eugenia_guzun.html [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
brăzdat de razele de soare În suflet ale veșniciei șoapte Pe buze ale dragostei ninsoare. Ți-aș fi pus în păr o diademă Pictată de speranțe și cu vise dulci De-ai fi putut a mă înțelege Și pe cărări străine să n-apuci. Dar te iubesc oricum... te-aș fi iubit... Prin arderea și din cenușa vremii De ce aș conjuga la infinit? Căci la prezent sunt urmele iubirii. Cluj Napoca, 13 august 2015 Surâs de vis Surâs de vis brodat cu
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
corespondenta mea strecura de fiecare dată în voluminoasele ei plicuri galbene câte o revistă pentru copii în limba germană, conținând, între altele, felurite basme, povești, istorioare ori simple anecdote. Pentru că fiica mea nu ajunsese încă să studieze la școală limbi străine, trebuia să-mi fac timp și să-i citesc, traducând pe loc din germană în română, toate aceste minunate narațiuni, unele cunoscute deja de mine, altele nu. Așa mi s-a insinuat în cuget ideea să aștern pe hârtie aceste
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_neobisnuitei_calatorii.html [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
și cu cantul nost.... Da 'îi mulțămesc lui Dumnezeu și acucă n-or uitat copii mei vorba noastră... “ Iar pe alta foaie mai îngălbenita față citi: “Nu mai am nădejde...Nu mai am nădejde Doamne!O să mor prin locuri străine fără să mai trec Prutul! E vară lui'957 și eu tot departe de .... -Ce o fi vrut să scrie aici că nu se vede! se întreba Olia...Pare să fie vreo cinci cuvinte ....un“ c“ ...un “ m “....sigur un
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
Ce dragoste adâncă, înțelegătoare, are Dan Puric pentru țara lui! Ce frumos explică mecanismele defensive în fața adversității, carapacea, retragerea din istorie, în interesul statorniciei cu care poporul român este dotat. „Văzută din afara de un ochi străin ar semăna cu o hibernare, o lașitate, un defetism, o neputința, sau, în ultimă instanță, cu un fatalism”. Ce splendid articulează că asta ar fi o strategie imbatabila de a nu participa din toată inima la o istorie crudă și
Milena Munteanu: Suflet românesc by http://revistaderecenzii.ro/milena-munteanu-suflet-romnesc/ [Corola-blog/BlogPost/339495_a_340824]
-
Nick Warren, Adrian Eftimie și Syos au oferit momente memorabile și muzica de cea mai înaltă calitate. Peste 3500 oameni au vizitat sâmbătă seara Turbohalle și au început distracția pe muzica semnată de Adrian Eftimie, artistul român ce nu este străin de fenomenul Ministry of Sound. Puțin după miezul nopții Syos a incendiat atmosferă cu efecte pirotehnice incredibile și un stil progressive care a băgat publicul în priză. Nick Warren a adus pe scena muzică specifică Bedrock și Global Underground, cele
3500 de oameni s-au distrat la Ministry of Sound by http://www.zilesinopti.ro/articole/2555/3500-de-oameni-s-au-distrat-la-ministry-of-sound [Corola-blog/BlogPost/97234_a_98526]