40,154 matches
-
votca pe un abonament la Luceafărul sau la alta revista românească, dar poștă ucraineană nu acceptă barterul și nu încasează decat valută ucraineană. În cazul acesta, putem sa reproșam oare profesorilor sau studenților că vorbesc stricat românește sau că șunt străini de tot ce se întamplă recent în cultura românească? În aceste condiții, putem să ne așteptăm oare la ceva bun în învătământul românesc din nordul Bucovinei? Cine poate garanta că în mileniul al III-lea limba română nu va fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
am prejudecată că o carte presupune construcție și coerentă tematica, oricît de subtile sau de non-conventionale acestea. După știința mea principalele lucrări ale lui Georg Simmel nu sînt încă traduse în limba română, și mă refer la studiile sale despre străin (Der Fremde), concept care a lansat un intreg mod de gîndire în sociologie. Nu știu cît de cunoscut îi e Simmel intelectualului general de la noi și nici nu îmi dau seama cît de cunoscut i-l va face acest volum-panoramă
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
veche devine cu ușurință o informație proaspătă, semnele întâmplătoare se transformă într-un șir elocvent de indicii ale crimei. Pe strada Lourcine a fost găsit cadavrul unei fete și toate indiciile par a spune că cei doi cheflii nu șunt străini de eveniment. vestea e citită într-un ziar vechi de zece ani. După ce a expus pe înțelesul tuturor datele problemei, regizorul își permite declanșarea angrenajului comic. Cei doi vor să șteargă urmele. Acțiunile lor îi încurcă și îi nedumiresc pe
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
la vreo universitate germană, și mi se păreau vrednici de milă acei dintre colegii mei maghiari care se simțeau măguliți că nemții sunt nevoiți a-și ținea lectiunile-n limba maghiară. Nu erau în stare să-și deie seama că străinii, pe care ii sâlesc să ieie parte la viața lor națională, le pocesc limba și le strică rosturile culturale." * Așadar, între 1871 și 1873, între 23 și 25 de ani, Slavici scrie, sub supravegherea lui Eminescu, Studii despre maghiari. Le
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
are probleme mult mai grave decît palmaresul mineriadelor de data recentă și cînd există riscul ca din duelurile post mineriada să nu mai conteze cine cîștigă și cine pierde, întrebarea e nu de ce, chipurile, e persecutata țara noastră de observatori străini, cum ar fi, de pildă, o agenție de rating, ci din ce motiv în lumea politică nu e luat în calcul faptul, ca propriile ei dispute pot avea aceleași efecte că o mineriada. Și aici nu e vorba numai de
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
timpul să vină noaptea plină de plăci de fier înroșit/ pe mîini ca niște șolzi/ era timpul să vină câinii și pisicile,/ arzând de vii printre alte animale./ eu eram călugărita care își distruge sexul./ au venit să mă chinuiască străinii slăbiți și rudele de sânge./ un vârtej de aer îmi lua capul și-l ducea într-un loc/ fără nici o șansă; câțiva diavoli înalți, cu nasul prea mare,/ rupeau nepăsători din pielea capului meu./ îngerii plini de sânge mă ajutau
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
Dintr-o scrisoare către Sergiu Nicolaescu, ianuarie, 1990) ...Era vorba nu atât de "scrierea" propriu-zisă a unei cărți, cât de ordonarea miilor de pagini redactate de-a lungul a trei decenii de tăcere (pe care mulți au reprosat-o autorului Străinului, Setei sau al Morții lui Ipu). Explicația acestui "exil" o va da Titus Popovici într-o mărturisire datând, de asemeni, din ianuarie 1990: " scriitorul care voiam eu să fiu nu putea publică nici o pagină de literatură care să treacă peste
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
Bucovina subjugată, să relatez despre anul 1871, cînd îndemnat de Alecu Hurmuzaki de a se înscrie candidat român la deputăție în regiunea sa (Suceava) împotriva altuia ne-român, Iraclie Porumbescu redactează un apel către alegători, în care menționează patetic: "Are străinul inima voastră ca să-l doară necazurile voastre? Are el acele trebuințe ce le aveți voi? El vă vorbește frumos și dulce, făgăduiește ce știe că vă place... Ca și cel ce vrea să prindă pasărea, de n-ar șuiera ca
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
complotului internațional împotriva românilor, pusă în circulație de Ceaușescu. Necunoscutul Nicolae Danciu Petniceanu merge și mai departe, numindu-l pe directorul revistei Dilema "țigan de mătasă ordinară" și incriminându-i, de pe poziția unui șovin bun de dus la muzeu, pe "străinii oploșiți pe la noi, care au uitat să mai plece pe la casele lor și se îmbogățesc de la o zi la alta sugând, cum suge lipitoarea, sângele din vena națională a românului". Iar I. T. Lazăr, și el un necunoscut în plan
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
din ultimele opt luni ale regimului antonescian. Un document util, totodată, si pentru cunoașterea ambiantei culturale și intelectuale din România acelui moment. Iar surprizele nu lipsesc. Spre exemplu, G. Călinescu se declară, ăn 1944, admirator al politicii lui Hitler față de străini ("Hitler, pe care de altfel al detest, continuă Călinescu, are totuși și câte ceva bun, de exemplu excluderea străinilor sau celor de origine străină din corpul națiunii germane; eu aș interzice și la noi ca persoanele devenite cetățeni români să nu
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
din România acelui moment. Iar surprizele nu lipsesc. Spre exemplu, G. Călinescu se declară, ăn 1944, admirator al politicii lui Hitler față de străini ("Hitler, pe care de altfel al detest, continuă Călinescu, are totuși și câte ceva bun, de exemplu excluderea străinilor sau celor de origine străină din corpul națiunii germane; eu aș interzice și la noi ca persoanele devenite cetățeni români să nu aibă drepturi politice decât cel puțin după trei generații, adică, minimum de timp ca să-și poată formă puțină
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
economie an ruină, cu un cancer greu de stăpânit al corupției, cu o impotenta lucrativa monumentala, paralizanta. Ne pierdem pe rând competențele, ca o țară bananiera; universitățile noastre creează pentru exterior, tinerii ne fug buluc peste graniță, alungați nu de străinii care le-ar lua chipurile locul, ci de românii ănsisi, care nu le recunosc meritele. Ne mai putem permite să fim o țară de risipitori? Ne mai putem ăngădui luxul de a ură autosuficient, de a proști lumea cu imaginea
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
printr-o minune și prin efort ai dobândi virtutea asta. Astfel se întâmplă că aproape totdeauna față exprimă altceva decât dorești și numai grația unei clipe izolate ți-ar putea satisface dorințele tale de "nobil" și "frumos". Acel "altceva" este "străinul" din tine și din lume. El, adversarul permanent al eului tău și-a găsit loc în însăși ființă ta venind de undeva din afara și asta pentru că tu ai rămas pe locul tău încleștat în tine. El vorbește lumii de la fereastra
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
e un evreu-german care se chinuie să își ia viața de la capăt în Nouă Lume, stingherit de incompetență să lingvistică, poticnindu-se în detaliile noii sale existente la fel de stingher și de neputincios cum se bîlbîie cu inconfundabilul sau accent de străin. În-tr-un New York terorizat de caniculă el își duce zilele tîrîș, ajutat de un student care îl învăța engleză. Pînă la un punct povestea lui este o cronică a reușitei, căci după o vară de suplicii și ezitări, Oscar izbutește să
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
bunăvoie în gură lupului? Dacă românii se comportă astfel cu propriul țiței, lăsat, nu-i așa?, moștenire de Traian și Decebal, ne putem imagina ce s-ar alege de conductele mereu odioasei străinătăți! (Va mai aduceți aminte: "Cine-au îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima câinii,/ Mânca-i-ar casă pustia/ Și neamul nemernicia". E suficient să înlocuim tradiționalul "casă" cu mai modernul "conducta" și obținem răspunsul, pe cât de prozaic, pe atât de limpede, la fumigena lansată de dl Nastase). Geografia
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
în cea de postulant pentru imigrare la Ambasada Australiei din Viena: controlul fizic, care îi exclude pe cei cu vedere slabă, cicatrici vizibile sau tatuaje, cele două ștampile fatidice aplicate pe cereri: admis/respins; inscripția keine Ausländer ce le interzice străinilor să se apropie de podiumul pe care cântă o fanfara. Curios este, remarcă naratoarea, ca în conversațiile uzuale, Europa apare că un tărâm damnat, o alteritate detestabila și totuși invidiata în secret, un loc la care expatriații visează, schizofrenic, unde
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
dedublării și coexistență devine terenul fertil al unei experiențe noi (26)". Livrescul e nu doar evident, ci chiar mărturisit, tocmai prin aluzia la Bahtin. "Trăiesc de-acum înainte," declară Todorov, "într-un spațiu singular, în același timp afară și înăuntru: străin la (la Sofia), acasă <în străinătate> (la Paris)". Jocul ghilimelelor e putin amețitor, și are un tragism pe care filozoful îl ignoră, dar care nu i-a scăpat lui Sorin Alexandrescu, într-un articol publicat în suplimentul Vineri al revistei
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
tuturor cetățenilor". Sînt surprinzători, de altminteri, termenii în care "vigilentul" J. Popper îl amendează pe Camil Baltazar, care se silea și el a fi "pe linie", termeni ce frizează antisemitismul "internationalist-nationalist!" (încă în 1949!): Cuvintele acestea stîngace sînt ale unui străin, ale unui om care e emigrat într-o țară nouă, pe limbă căreia nu știe încă vorbi, dar unde nici graiul ce l-a folosit atîta timp nu se potrivește". Nici adversarii de dreapta ai autorului Flautelor de matase nu
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
ădemocratieă și amorala creștină". Merită reținută confesiunea memorialistului că Maniu era intratabil, ăpedant în ce priveste îmbrăcămintea, de altfel, fără lux". Și aceea că, contrar opiniei carliste, avea ăun suflet foarte receptiv față de bucuriile și suferințele semenilor, rudeniilor, prieteni sau străini; lua parte la ele. Avea din plin impresia frumosului, se înduioșa ușor, uneori cu greu putîndu-si stăpîni lacrimile". Cînd venea la Bădăcin, primul drum era la mormintele celor dragi, apoi poposea la îndrăgită lui grădină, numită Dealul Țarinei, unde se
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
turcă, arabă, persana -, precum și în domeniul politic, diplomatic, militar, astfel că a putut sesiza primele semne ale slăbirii puterii otomane: asediul neizbutit al Vienei și cucerirea Azovului de către Rusia. Drept consecință, el a putut înțelege mai bine decât alți contemporani străini "cursul inexorabil al ădescresteriiă otomane, de care erau legate și aspirațiile către libertate ale patriei sale" (p. XXII). Așa se face că, investit domn al Moldovei în noiembrie 1710, Dimitrie Cantemir s-a îndreptat curând spre alianță secretă cu Rusia
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
singur/ și se pare că adevărul rămîne același/ oricît aș strigă eu între aceste coperți./ Înaintez prin ploaia măruntă de noiembrie/ pregătit pentru o nouă înfrîngere/ în urmă se aud doar zarurile ploii pe acoperiș./ Întors la mine găsesc un străin/ căruia îi dau uimit bună seară" (Bună seară). Alienare ce dobîndește cîteodată aspectul mirific al unor tărîmuri îndepărtate, ca un drog simbolist și post-simbolist, pe filiera Minulescu-Tonegaru, nu fără pigmentul satiric al carui echivoc vizează atît condiția existențiala, cît și
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
țară numai pînă la Budapesta. Am uitat să notez împrejurările călătoriei, scurtă, dar nu contează. Sigur este faptul că pe ziua de 1 Mai 1960, - patru ani după revoluție (notez acum) mă îndrept întîia dată către capitală europeană pe care străinii o confundă des cu București, spre disperarea românului cu vocație europeană, daca nu, si mai, universală... Astăzi, în 1999, cînd dau de notițele carnetului mic de călătorie cu data de 1 Mai 1960, - azi scriu cu cuvintele mele de acum
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
la momentul recensământului se află în țară sau în străinătate), persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie care au domiciliul (reședința permanentă) în România sau o reședința temporară (indiferent de motivul stabilirii: refugiați, solicitanți de azil, solicitanți de cetățenie română, străini sosiți pentru afaceri sau în interes personal), potrivit. Nu se vor înregistra persoanele de cetățenie străină din cadrul reprezentanțelor diplomatice și consulare sau al reprezentantelor organizațiilor internaționale și membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene
RECENSĂMÂNT: Ce se întâmplă dacă NU EŞTI ACASĂ sau eşti PLECAT DIN ŢARĂ () [Corola-journal/Journalistic/24886_a_26211]
-
ore de la începerea acestor activități, polițiștii au reușit prinderea a doi dintre evadați. Transfugii nu prezintă un pericol iminent.", a declarat Camelia Tuduce, purtător de cuvânt al IPJ Arad. 100 de politiști și zeci de jandarmi îi caută acum pe străini. Căutările au fost extinse pe întreg teritoriu al județului Arad. De asemenea, polițiștii din Ungaria au fost mobilizați în acțiunea de prindere a evadaților. La acțiunea de căutare participă un efectiv de 20 de jandarmi, dar și alte structuri. Nu
24 de migranţi au fugit dintr-un centru de transfugi din Arad () [Corola-journal/Journalistic/25034_a_26359]
-
după ce "Dracula tour challenge" a fost selectat în finala MIPFormats Talent Pitch, alături de alte cinci formate din Spania, Germania și Franța. Potrivit lui Marius Toader, formatul de televiziune "Dracula tour challenge" este un reality show - competiție, care are la bază dorința străinilor interesați să descopere adevăratul mit al lui Dracula și al Transilvaniei. El a precizat că "Dracula tour challenge" este un format creat special pentru străină
Formatul TV românesc "Miss fata de la ţară", exportat în 11 ţări, precum Suedia, Ungaria şi Ghana () [Corola-journal/Journalistic/25065_a_26390]