7,303 matches
-
nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ Luceafăr blând al devenirii noastre, Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi Îndreaptă-ți raza care plânsu-ți-s-a Să unești maluri de la
EMINESCU RĂSTIGNIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_eminescu_rast_virgil_ciuca_1389781744.html [Corola-blog/BlogPost/363773_a_365102]
-
-i aduce Fecioarei Maria, vestea prin care Fiul lui Dumnezeu va veni în lume, ce urma sa fie bucuria întregii lumi. Bucurie avea să fie pentru ieșirea din îndelungata robie a păcatului strămoșesc, spre mântuirea și redobândirea Raiului pierdut de strămoșii noștri, Adam și Eva. Dumnezeu iși alesese „vasul" prin care Fiul Său să vină în lume, lăsându-i purtătoarei Duhului Sfânt, posibilitatea alegerii de a accepta, sau nu, rolul în planul de mântuire al oamenilor: „Duhul Sfânt Se va pogorî
SĂBĂTOAREA BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1490443986.html [Corola-blog/BlogPost/368786_a_370115]
-
însă, veridicitatea lui va fi numai prin acele încuviințări: „Fie mie după cuvântul tău!". Acest plan avea să își afle începutul mântuirii omenești, că prin încuviințarea lui, poarta mântuirii noastre avea să fie deschisă, la fel cum odinioară prin alegerea strămoșilor, Evea și Adam, avea să ni se deschidă poarta suferinței. Fecioara Maria ne aducea izbăvirea din păcat, iar bucuria avea să ia locul suferinței. Astfel, Fecioara Maria, prin consițământul dat bunăvoinței Lui Dumnezeu față de oameni, devine corabia salvatoare a omenirii
SĂBĂTOAREA BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1490443986.html [Corola-blog/BlogPost/368786_a_370115]
-
sa i-au adus faimă, fiind numit, încă din viață, cel Mare. Purta corespondență și ajuta pe toți studenții și elevii silitori, ținea legătura cu foștii săi profesori și educatori/îndrumători/formatori, purtându-le prețioasă recunoștință. Trimite, în misiune, la strămoșii noștri încercați, dascăli creștini, iubind pe sciți și goți, considerându-i „fulgerele danubiene”. Împăratul Valens (364 - 378) a dorit să-l înlăture din scaun, dar și-a dat seama că personalitatea lui întrunește toate cerințele unei mari figuri istorice. A
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453883552.html [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
și adus titlul de Teologul, sau Cuvântătorul de Dumnezeu. Gândirea sa teologică a fixat Mărturisirea de credință - partea a II - a la Sinodul al II - lea Ecumenic de la Constantinopol (anul 381). Și el, ca și Sfântul Vasile, trimite misionari la strămoșii noștri, pentru a face față popoarelor migratoare, care treceau prin foc și sabie teritoriile cucerite. În luptele interne, Sfântul Grigorie se izolează, retrăgându-se în localitatea sa natală, cedând scaunul episcopal fără nici o rezervă, căci in sufletul său clocotea arta
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453883552.html [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
aceea. Aco¬lo credincioșii vor¬besc deja într-o limbă stră¬ină - și în casă, și cu vecinii lor ș.a.m.d. - deci, ia¬tă de ce este nevoie să ne men¬ți¬-nem cre¬dința noastră moște¬ni¬tă din strămoși. Din nefericire, lumea orto¬do¬xă este destul de mică. As¬tăzi, când vorbim de un sistem pla¬¬ne¬¬tar de 6,5 - aproape 7 mi¬li¬ar¬de de oameni, ortodocși sun¬tem în jur de două sute și ce¬va
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404984520.html [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
Autoritate a culturii și civilizației milenare prin care trece axa Miracolului românesc. Bucuria Cerului și-a Pământului-Crăciunul, Puritatea sărbătorilor poftește alături de cei de azi sau de cei de mâine și Corola de Lumină a Bunilor și Străbunilor, a Moșilor și Strămoșilor, ca o permanentă Naștere-renaștere a Neamului: „Stau străbunii noștri la ferestre privind colindătorii și ascultând, cutremurați, colindele despre dulcele Prunc Iisus, Care, mic și neajutorat, culcat pe fân în stâna baciului Crăciun, binecuvântând cu mâini micuțe albastrele galaxii ieșite din
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
cu Țara Românească, Noi am ales pe Cuza în cinste să domneasca. Ne-a dăruit Unirea în zi de Ianuare, Când ne deschise calea spre România Mare. De-aceea noi pe Cuza aicea vrem să-l știm; E unul din strămoșii pe care ii iubim. Aici are mormântul ilustrul Voievod Care -a schimbat viața umilului norod. Noi vrem să-l știm în cripta,cum încă ne mai spune Dreptatea cum se face în țările române. Veniți la Ruginoasa, pomelnice-mpliniti Și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
cu Țara Românească,Noi am ales pe Cuza în cinste să domneasca.Ne-a dăruit Unirea în zi de Ianuare,Când ne deschise calea spre România Mare.De-aceea noi pe Cuza aicea vrem să-l știm;E unul din strămoșii pe care ii iubim.Aici are mormântul ilustrul VoievodCare -a schimbat viața umilului norod.Noi vrem să-l știm în cripta,cum încă ne mai spuneDreptatea cum se face în țările romane.Veniti la Ruginoasa, pomelnice-mplinitiSi pe străbunii noștri de-apururi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
au făcut străbunii, Ce urme au lăsat că ei au fost, Că au trăit și au avut un rost. Veniți aici, in clipe de odihnă Să dăm un sens momentelor de tihna Și să le mulțumim că ne e gazdă Strămoșilor ce plugu-au pus în brazda. Veniți aici, să vadă lumea toată Cum au meșteșugit ei prima roată, Cum au țesut ei voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
Sâmbătă pe la prânz întreaga echipă se reîntorcea acasă după o săptămână de muncă grea. Acasă aveau o singură zi, să gospodărească pentru săptămâna următoare dar și să meargă la biserică. De aceea satele de munte nu aveau cârciumi din moși strămoși. Abia pluralitatea de partide de astăzi, forțând primari venetici cu alte obiceiuri, a introdus meteahna beției. Și unii localnici au fost infestați și urlă pe străzi pentru cine știe care partid care-i cumpără votul. Este adevărat că altfel ar șoma, căci
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
colaci și mere ies la prag Bunici, colinda ca să le-o asculte, Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor... Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe... Căci au rămas în sat să privegheze, Ca doina și colindul din strămoși, Să nu se risipească-n zări străine, Cum risipitu-s-au în zări fiii frumoși... Și-i vezi pe prispe cum tăcut ascultă, ... Citește mai mult Auzi un murmur tainic în ogradă?Se-apropie de prag colindători.Ei vin să cânte iarăși
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
nuci, colaci și mere ies la pragBunici, colinda ca să le-o asculte,Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor...Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe...Căci au rămas în sat să privegheze,Ca doina și colindul din strămoși,Să nu se risipească-n zări străine,Cum risipitu-s-au în zări fiii frumoși...Și-i vezi pe prispe cum tăcut ascultă,... XXXII. PRIETENIE CU UN FULG, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016. De la o
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Din ea trăia o comună Toți bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
luare aminte peste timp autorităților care, în contemporan, lasă ca România să fie cutremurată de interesele meschine de “ghișeft” politic și lipsite de scrupule cărora le cade pradă în primul rând moștenirea lăsată nouă cu mari sacrificii de moși și strămoși și pe care ar trebui să o lăsăm în bună rânduială copiilor și nepoților noștri. Nu trebuie decât să spun Roșia Montana (sărbătorită pe 6 februarie) ca să-mi subliniez cuvintele, zonă aflată într-o situație de o similitudine șocantă cu
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
țara mai mult decât au făcut-o întemeietorii ei. • Bătrânețea este o punte între viața de dinainte și lumea de apoi. Suntem creați pentru biruință, nu pentru suferință. • Trupul se dedă desfrânării, sufletul... doar visării. • Uneori, terfelim principii care pentru strămoșii noștri au fost sfinte. Dragostea îmbătrânește ca și omul, dar se poate renaște, pe când omul nu. • Viața este o perpetuă... despărțire de oameni, lucruri și zei. • Dumnezeu dacă ne-a făcut după chipul și asemănarea lui, de ce și-a păstrat
AFORISME (18) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/harry_ross_1486544859.html [Corola-blog/BlogPost/369547_a_370876]
-
Științelor Teologice (1856), Catehismul ortodox (1857), Introducere în sfintele cărți ale Vechiului și Noului Testament (1860), Teologia pastorală (1862). ”Am dorit în viața mea dezvoltarea spre bine a instituțiilor religioase din România, ce ni le-a trimis pietatea și râvna strămoșilor noștri, pentru cultura intelectuală și morală a poporului român. Mi-a fost prețios progresul și ridicarea națiunei din decăderea ei seculară. Am iubit știința și pe oamenii devotați, și am urât ignoranța și pe apărătorii ei. Am crezut că numai
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
după trup. Scopul meu a fost să muncesc pentru marea familie duhovnicească care este Biserica și fii ei cei credincioși... Am dorit în viața mea dezvoltarea spre bine a instituțiilor religioase pe care ni le-au transmis pietatea și râvna strămoșilor noștri pentru cultura intelectuală și morală a poporului român. Mi-a fost prețios progresul și ridicarea națiunei din căderea ei seculară. Am iubit știința și pe oamenii devotați ei, și am urât ignoranța și pe apărătorii acesteia“. Sprijinul orfanilor, aprig
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
Moldovă sfântă credincioasă De peste munți, de lângă Prut De mult voiesc să vin acasă M-am tot zbătut dar n-am putut. Dulceața ta de mamă sfântă Copiii tăi dreptcredincioși M-au tot chemat să vin pe stâncă Pe vatra sfinților strămoși. Departe dus peste hotare Între români ce nu-s ai tăi Te-am tot dorit cu plâns și jale Cu stropi de lacrimi tot mai grei. Sunt buni românii tăi oriunde Și gospodari cum n-ai văzut Dar tot mai
AŞTEAPTĂ-MĂ, MOLDOVA MEA, CĂ VIN! de ION UNTARU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Asteapta_ma_moldova_mea_ca_vin_ion_untaru_1326355699.html [Corola-blog/BlogPost/361934_a_363263]
-
fac alegeri doar pentru culoare; Ne vrem cu toții a fi buni lideri Și facem rău oricât de mult doare. Dar nu este un capăt de drum! Cum nici sfârșitul omenirii! Suntem făcuți din pământ brun Și în pământ ne sunt strămoșii! Dar noi nu luptăm cum ei luptau Pentru țară, pentru noi toți! Acum vor toți ce nu mai au, Deși sunt mii și mii de porți! Lohmüller Beatrice 6 iunie 2014 http://creatieproprie.wordpress.com/ http://versurisipoezii.blogspot.ro/ Referință
CAPĂT DE DRUM de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Beatrice_lohmuller_1402067778.html [Corola-blog/BlogPost/361959_a_363288]
-
sufletului său aprins. Plinătatea vieții creștine este o permanentă dăruire de sine, jertfă care înmugurește, înflorește și rodește în taina Crucii. Puterea Crucii își trage seva din iubirea lui Hristos și din susurul de credință și tezaurul de virtuți al Strămoșilor. Petre Țuțea este expresia binecuvântată a dăruirii de sine. Petre Țuțea este unitatea de măsură apologetică a Românismului. Gândirea lui Petre Țuțea prin varietatea expresiilor, așează unitatea cugetului său creștin într-o pluralitate și diversitate de fenomen mistic ce fascinează
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
asupra satului, oamenii neavând hodină, liniște și pace sufletească văzând că puterea blestemului dăinuie peste satul și neamul lor. Tot atunci locuitorii satului s-au prins să țină post în fiecare zi de vineri de peste an, iar pentru că moșii și strămoșii să aibă liniște cerească, s-au tot gândit cum să repare groaznica greșeală? Așa stând lucrurile, au început, rugându-L pe Dumnezeu să-I ajute și să-I ierte de păcat, să construiască noul lăcaș mănăstiresc. Mănăstirea Rohița - a fost
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
fi de fapt animale preistorice pietrificate. Și, uite așa, transformarea în stană de piatră nu ar mai fi doar o acțiune de basm. Țăranii din zona Munților Buzăului obișnuiesc să aducă un bolovan la porțile gospodăriilor lor, pentru că, din moși - strămoși se știe - aceștia aduc spor și îndestulare. Paracelsus, vestitul medic alchimist, susținea, în sec.XV, că pietrele ar avea memorie, ele deținând un vast univers de cunoștințe. Ele știu totul despre originea formării Pământului și-a Cerului. Memoria lor este
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment_exceptional_al_florin_tene_1348774169.html [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
am aflat, „în trecutul nu prea îndepărtat, ardelenii așezau uneori trovanți în cimitire la căpătâiele celor dragi”. Specialiștii vor afla, cu siguranță, vârsta pietrei vii și noima cuvintelor scrise în urmă cu... - e o simplă presupunere - peste cinci milenii, de strămoșii noștri daci. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Eveniment excepțional / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 636, Anul II, 27 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment_exceptional_al_florin_tene_1348774169.html [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
Carole A. Stewart se prezintă: „Strămoșii mei au emigrat din Anglia și Italia în anii 1800. Generațiile au crescut cu o fiică, cinci nepoți și patru strănepoți. Eu și soțul meu ne-am pensionat din cariere în domeniul sănătății mentale. Ca membru fondator al Societății Poeților
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de CAROLE A STEWART în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carole_a_stewart_1491742828.html [Corola-blog/BlogPost/373974_a_375303]