2,423 matches
-
Fără să știi ca-n mine se ascundUn gând curat și dorul după tine, Ce ma-nsotesc în lume orișicând.... XIX. MI-E DOR, de Ana Georgescu , publicat în Ediția nr. 920 din 08 iulie 2013. Un dor răzleț de vatra strămoșeasca Se cuibareste-n pieptu-mi uneori, Si-atatea gânduri vor ca să rostească Neprețuite amintiri ce-n veci nu mor... Mi-e dor de tot ce-n urmă am lăsat: De freamătul copacilor din vale, De doinele ce-adesea pe-nserat Le îngânau
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_georgescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
precum Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae - adevărați patriarhi ai teologiei ortodoxe. Observăm și sesizăm, mai presus de toate, o aplicare riguroasă și creatoare a principiilor dogmatice, patristice, liturgice, iconologice, antropologice, aghiologice, morale și pastorale ale Bisericii noastre Ortodoxe, românești și strămoșești. Ample secțiuni ale primului volum din tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei sunt dedicate doctrinei Bisericii cu privire la frumusețe ca atribut al Divinității. Atributele divine, ca proprietăți reale ale firii dumnezeiești, pot fi constatate în creație, îndeosebi în lucrarea proniatoare și mântuitoare
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-mihail-diaconescu-prelegeri-de-estetica-ortodoxiei-editia-a-doua-editura-doxologia-a-mitropoliei-moldovei-si-bucovinei-iasi-2009/ [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Zi de zi, de-atunci, întruna, Păcăleli mai mari, mai mici, De când cârmuie minciuna Tagmelor de păcălici... Se rotesc lupii la stână Travestiți în miei și oi, Fără milă, fără frână Rup cu colții hălci din noi... Și pe strunga strămoșească Se pun ei pe ei ciobani, Să o prade, s-o hoțească Nesătui de-averi și bani... Suntem neamul lui Păcală, Mulți și proști și adormiți, Lupii lumii ne înșeală: Ruși, franțuzi, jidovi și friți. Iar din iarnă, când din
DOI PĂCĂLICI.... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1427625101.html [Corola-blog/BlogPost/377172_a_378501]
-
și spirituală a celor două țări române dând și susținând principalele dinaștii domnitoare românești: Basarabii și Mușatinii și garantând neîntrerupt până în secolul al-XIX-lea, independența și autonomia Țărilor Române, unitatea civilizației românești prin păstrarea limbii neolatine, a specificului național și credinței strămoșești, a trăsăturilor definitorii ale poporului român. În secolul al XIX-lea după valul de transformări produse în întreaga Europa de Epocă lui Napoleon I, elita politică românească are de făcut față unor mari provocări. Este perioada frământata în care au
DR. MITE MĂNEANU, ELITA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN SEC AL XIX-LEA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_elita_polit_varvara_magdalena_maneanu_1367907174.html [Corola-blog/BlogPost/353218_a_354547]
-
sute de ani/. De ce-au murit acești soldați/ Să-i plângem și s-aducem flori?/ I-au plâns și i-au jelit cumplit/ Părinții lor de mii de ori./ Ei au murit cu gând curat/ Să apere ce-i strămoșesc/ Și țări străine au ajutat/ De-aceea aici se odihnesc./ Pământ străin, cum ai primit/ Tineri ca florile de crin/ Să doarmă aici de zeci de ani/ În fața lor, eu mă închin!/ Câte soții, copii, părinți/ Au povestit cum v-
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480929705.html [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
www.youtube.com/watch?v=s1-LMeMdXes Cuvintele sunt sărace să transpună emoțiile și bucuriile sufletești ce au inundat sufletul nostru, al tuturor celor prezenți. Am simțit cu toții că deși departe de casă, trăim și gândim românește, că avem aceeași credință strămoșeasca pe care suntem datori să o transmitem copiilor și nepoților noștri. Știu că printre icoane se ascund uneori tot felul de oameni iar printre oameni tot felul de îngeri, printre toți însă, lumina sfântă și dragostea de Dumnezeu și de
SFINŢIREA BISERICII SFÂNTA MARIA DIN DACULA, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Sfintirea_bisericii_sfanta_maria_din_d_mara_circiu_1351029502.html [Corola-blog/BlogPost/346356_a_347685]
-
calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un triumf al nostru constatând, încă o dată dacă mai era cazul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA ŞAPTE ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1587 din 06 mai by http://confluente.ro/stelian_gombos_1430893231.html [Corola-blog/BlogPost/344069_a_345398]
-
documentelor de arhivă, dominante in economia cărții, fără a fi agasați de teoretizarea excesivă a autorului (fiindcă lucrarea nu o conține) - asupra a ceea ce a însemnat teroarea bolșevică întrunul din centrele de interes ale Rusiei Sovietice. Unul din acele pământuri strămoșești față de care - voi repeta mereu - noi, cei din dreapta Prutului, ne facem vinovați (măcar) de ... nedreaptă uitare. Istoricul Alexei Memei, iată, ne ajută să ne facem penitența și să ne mântuim de vina detașării de trecutul (vai, cât de apropiat!) atâ
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
în satul Potelu, la 1 decembrie 1953. Părinții mei,oameni simpli și muncitori, cinstiți ,și azi nu stau locului ci trebăluiesc cât e ziua . Au muncă în sange.Si eu ,sora mea, copiii mei, nepoata mea, de câte ori ajungem în vatra strămoșeasca, muncim fără reținere, atât de plăcere, cât și pentru a le mai ușura lor din perena povară. Pentru că în școala generală am obtinut constant premiul I, cu toate piedicile puse de diriginta care la orele de muzică și sport mă
SOFIA RADUINEA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Sofia_Raduinea.html [Corola-blog/BlogPost/347381_a_348710]
-
Seminții neroditoare pe plai, de sărăcie, Și-au topit nația în propria măreție, Ștergînd de pe hartă întinsa împărăție. Cu oasele dușmanilor în pămînt - moștenire - Și numele lor în dicționar de amintire, Eliberarea, în ochii plînși, punînd bucurie Pe plaiurile tale strămoșești, Românie, ..................................................................... La împărțirea bunurilor, pe acest pămînt, Aici a făcut Grădina Raiului Domnul Sfînt, Din sacul spart, de-un pisc din Carpați, nenumărate Bogății curgînd, golindu-i tot sacul din spate, Minunîndu-l pe Sfîntul Petru de întîmplare, Dar, în ochi
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mircea_gordan_la_rascruce_d_mircea_gordan_1371472600.html [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
care încotro, iar graurii, ei bine graurii aproape că se izbeau de pământ și nu știau cum să părăsească mai iute terenul. Tata știa că e timpul culesului! Nu mai întârzia nicio zi! Popoarele migratoare ne-au călcat frecvent vetrele strămoșești începând cu secolul al III-lea și până prin secolul al XIII-lea. De la goți, huni, gepizi, pecenegi, vandali, avari, turci, cumani, unguri, maghiari, slavi, bulgari, tătari... În clasa a IV-a dl învățător Marcu ne-a pus pe tablă o
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1430289521.html [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
La îndemnul „șefului de stat” au plecat medicii, inginerii, toți cei care simțeau că sunt nedreptățiți în propria țară! Dar nu despre asta vroiam să scriu în tableta de azi. Deși, văd că ne tot zgândără vechii migratori pe la granițele strămoșești! Ce să-i faci, obicei de migrator! Obișnuit să tot calce vetrele altora! Obiceiuri de ev mediu. De unde mi-a venit? Nu-mi puteam explica migrația internă a aleșilor noștri, accentuată în urma Ordonanței Nr. 55/2014 dovedită neconstituțională. Acum, aproape
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1430289521.html [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
fost de-acord Copiii-n lume să ne plece. Ușor ori greu au stat cu noi; Viata-ntre neamuri se petrece. Suntem legați de-acest pământ, De limba noastră românească, De tot ce-avem aici mai sfânt Și de credință strămoșeasca De ziua noastră eu doresc Să fiu mai bun și tu mai bună, Pe Domnul să-l rugăm să fim Și sănătoși, și împreună. Și, că familia în timp, Să fie cât de cât mai tare, Din când în când
DE ZIUA NOASTRA ( 24-25 MARTIE) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1490445189.html [Corola-blog/BlogPost/377447_a_378776]
-
interese) i-au promis subvenționarea editării celor zece volume de manuscrise rucărene, la care lucrase cu migală zeci de ani și care urma să fie locul tuturor „plecărilor și întoarcerilor”, legitimității ființării și năzuințelor noastre comunitare, altarului credinței și demnității strămoșești la care s-ar încolona, ca-ntr-o sfioasă și cucernică procesiune, toți urmașii noștri de-aici înainte ... I-ar fi costat cât „cheful” de-o seară la unul din barurile sau pensioanele amploaiaților ... Dar, n-au făcut-o!... A
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Doi_ani_de_la_eternitatea_profesorului_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
Carol II la 22 sept. 1939, iar trupurile lor neînsuflețite au fost expuse pe stradă. D-na Alexandrina Russo și-a lăsat copii să fugă în Regat, dar ea a rămas la Chișinău, așa cum rămâne rădăcina de stejar în pământul strămoșesc. Rușii au arestat-o în 1940 și au deportat-o în Kazahstan pentru muncă forțată, unde a murit (nu se știe cum). Aici, la acest nucleu, se discutau probleme culturale și sociale, dar și probleme politice. Pot să spun că
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină fiind de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor și rugăciunilor slujitorilor și credincioșilor acestei biserici, ce din veac au statornicit aici credința creștină - cea drept mărturisitoare și de-a pururi autentică ori strămoșească. Această lucrare - monografie, alcătuită de Părintele Vicar Administrativ al Arhiepiscopiei Timișoarei și Paroh al acestei Biserici - Dr. Ionel Popescu se bucură de binecuvântarea și recomandarea Înaltpreasfinției Sale Dr. Nicolae Corneanu - Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, potrivit căruia „ne bucurăm și
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_preot_stelian_gombos_1356689923.html [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
rămase de la Părinții Iustin Pârvu și Gheorghe Calciu, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că amândoi vorbesc frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lor preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat naționale și patriotice, de cea mai bună calitate - pe care și-a asumat-o în viața sa duhovnicească la modul plenar, din convingere și din
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII? de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486456613.html [Corola-blog/BlogPost/384831_a_386160]
-
cu spirit, suflet și simțământ românesc, cu școală autentică, cu carte românească de învățătură, cu biblioteci și cu studii înalte, încheiate, în aceste locuri, fapt ce nu poate fi uitat de și în istoria sau geografia acestor locuri (ale Ardealulului strămoșesc și Transilvaniei străbune) - marcate de prezența și activitatea dumneavoastră atât de bogată și de prodigioasă și care s-a desfășurat, și încă se desfășoară, pe parcursul atâtor ani; rugăciuni cărora mă alătur și eu, dorindu-vă, încă odată să ne trăiți
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO by http://confluente.ro/O_scurta_scrisoare_deschisa_adresata_stelian_gombos_1343735317.html [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
obiceiuri, tradiții și datini diferite. Nu știam când voi mai revedea aceste meleaguri de un pitoresc aparte și voi mai auzi șoaptele când dulci când amare ale bătrânilor cu privirea împăiejenită de trecerea anilor și greutățile vieții. Am părăsit glia strămoșească cu un gust amar al despărțirii, în schimb am luat cu mine cultura și istoria unei țări pe care s-o proliferez peste hotare, iar actualul gustul amar al despărțirii speram să se transforme pe viitor în gustul dulce al
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1400132509.html [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
iunie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-ntinsul și cuprinsul zării Am înălțat drapelul țării, Cu tot ce-i sfânt și românesc, Îl port și -n piept, și mă mândresc. Purtat la brâu ca cingătoare, Pentru români e sărbătoare, Patriotismu' -i strămoșesc, Pe plaiul nostru românesc. A fluturat pe front, în lupte, În lupte duse cu dușmanul, Încrâncenate, ne- ntrerupte, Cu Baiazid și cu Sultanul. Pe steagul țării, tricolorul, De când e neamul și poporul, S-a scris istorie, unire Din moși, strămoși
DRAPELUL de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1435440892.html [Corola-blog/BlogPost/376444_a_377773]
-
mai veche sărbătoare creștină, sărbătorită încă din epoca apostolică. După credința noastră creștină, în această zi - Vinerea Patimilor - a avut loc moartea lui Iisus care a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Acestei zile i-am dedicat poemul: Vinerea Mare a Patimilor lui Hristos./ Se-aude toaca./ Credincioșii se-ndreaptă spre biserici./ Încep slujbele religioase./ Îngerii coboară blând din cer,/ întind aripile deasupra capetelor noastre./ Își pregătesc glasurile,/ Preoții-nalță rugăciuni./ Se-aud
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Tristete_si_speranta_vavila_popovici_1333908334.html [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... În încheierea acestui material In memoriam sau Pro Memoria, voi susține, deci, cu toată tăria că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493020892.html [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
vremea când înfruntam Puterea. Voi căuta-ntr-un mâine din veacul nou născut Să deslușesc destinul unui Argonaut, Să afl u cum plutește la margine de lume Speranța pe o mare cu apele în spume. Acum caut cărarea spre glia strămoșească Spre asfi nțit s-ascult iar limba românească, Încerc să pun o fl oare, un stejar, într-un crâng Unde s-aude-n noapte cum stelele se frâng. DE CE? De ce te rogi zadarnic la o sfântă fecioară Când țara ta ajuns-a
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_chemarea_la_judecata_virgil_ciuca_1342944735.html [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
Părintele Stăniloae: Fiecare în jurul lui să facă ceva: întâi să se creeze o solidaritate creștină ortodoxă a tineretului, să se pornească cu scrisul și în vorbire, în altare. (Atitudini, nr. 10- Martie 2010, pag.15 ). Ortodoxia care este Legea noastră strămoșească ne cere această nouă încreștinare. Iisus Hristos este permanența Noului Model, ce nu poate fi depășit niciodată. El e veșnic Nou, și în această noutate continuă, Îi descoperim dumnezeirea, bunătatea, sfințenia, omenia, suferința, răbdarea, jertfa, credința, dăruirea, iertarea, biruința, dragostea
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sun_gheorghe_constantin_nistoroiu_1351762471.html [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
înviat din morți!... Uraaaa!... Înainteee!... Astăzi vom zdrobi vrăjmașul!... Înainteeee!... Vodă și Paloș ajung unul lângă altul. Continuă să lupte. VODĂ:Unde mi-ai fost, Paloș?... Peste tot te-am căutat!... PALOȘ:Unde să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ strămoșesc pe care străbunicul l-a apărat cu propria-i viață! VODĂ: Ce vorbe-s astea, Paloș? PALOȘ: (continuă să lovească cu paloșul) Măria Ta, ai datoria sacră să continui dorința Marelui Voievod, neatârnarea neamului și a ținuturilor natale! VODĂ: După
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]