821 matches
-
Din această generație ar face parte, potrivit opiniei Irinei Prochorova (directoarea unei prestigioase edituri moscovite și redactor șef al unei reviste nu mai puțin ilustre) autori ca Vladimir Sorokin, Dimitri Prigov, Eduard Limonov. Scrierile unora din membrii acestei generații de strănepoți ai lui Nabokov readuc la suprafața textului o recuzită de simboluri datînd din perioada sovietică. Scoase din contextul lor generic, ele dobîndesc în plan estetic un caracter exploziv. Nu întîmplător, Vladimir Sorokin și Eduard Limonov au devenit prin romanele lor
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
se pierdeau cîteva fire albe. Stătea înghesuită între frați. Așa a început călătoria. Și ei, la fel ca pasagerii de pe vasul Pisces, ieșeau din casa lor. Amram Aburbeh s-a născut în 1892, era nepotul lui R. Jose Aburbeh și strănepotul lui Jacon Jalfon. La paisprezece ani s-a stabilit la Ierusalim cu bunicul Jose. A fost dayan în Petah Tikva. A tradus în iudeospaniolă cartea de mistică Shibje HaAri și a scris o carte despre Shujam Aruj, care s-ar
Esther Bendahan - Lasă, o să ne întoarcem () [Corola-journal/Journalistic/5028_a_6353]
-
insistență bluzele, (e tot ce mai am, oare ?); tocmai scriu penultima carte de versuri, și gulerul alb al cămășii mele se îneacă și el, în aerul gripat dintre coroana vișinului și laptop, nevasta mea nu vine săptămâna asta, stă cu strănepoții; parfumul osiilor de lemn ce trec azi prin fața casei trage perdeaua în fața zilei de mâine, în timp ce canonul s-a așezat în pereții albi ai caselor și a adormit pentru totdeauna; iarna te trimite aici să țeși pânze pentru iile bacantelor
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
Dar sentimentul supremației sociale, semeția înscrisă în genele boierimii noastre nu au măreție, manifestîndu-se în acest ultim veac al evoluției ei mai curînd ca reflex al sentimentului acru al frustrării și al conștiinței unui sfîrșit pustiitor. Urmașii, fii, nepoți și strănepoți ai lui Alexandru Cozianu (Davida, Bonifaciu Cozianu, Elvira Vorvoreanu, Ghighi Duca, Șerban Romano, Dim Cozianu), sînt posedați de demonul superbiei care le dictează gesturile, le impune limbajul, ținuta și aspectul locuinței. Rareori cîte un vlăstar al acestei stirpe boierești se
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
cota soțului supraviețuitor. Aceasta diferă în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs. Potrivit art. 1 din Legea nr. 319/1944, parte soțului supraviețuitor este: l 1/4 din moștenire, atunci când vine în concurs cu descendenții defunctului (copiii, nepoții, strănepoții etc.) l în concurs cu ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului și copiii acestora), atunci când vin împreună la moștenire, cota soțului supraviețuitor este de 1/3, iar dacă vine în concurs ori numai cu ascendenții
Agenda2004-13-04-imobiliar () [Corola-journal/Journalistic/282237_a_283566]
-
A fost odată ca niciodată o gărgăriță care trăia singură la marginea unei păduri. Rița - căci astfel o chema - locuia sub o foaie de pelin ce o apăra de ploi și de căldura soarelui. Bărbatul ei, pe nume Vântuleț, un strănepot al lui Moș-Crivăț, o părăsise luându-și lumea în cap. Un pierdevară. Se agățase de coada unei capre și ajunsese tocmai în Grecia" Într-o prea frumoasă zi de mai senină, prin pădure trecu un stol de fetițe ce se
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
putea că fenomenul să se repete și azi și că noile ăscoliă postmoderniste să nu observe că au în Ilie Purcaru un precursor strălucit și în bunica Beps o strămoașa adesea mult mai tanara și mai ăvieă decat nepoții și strănepoții ce-i calcă pe urme." * În pagina 12, e publicată o parte a unui interviu în serial cu Petru Dumitriu. (În paranteză fie spus, românul acestuia Vîrstă de aur sau Dulceața vieții - ale cărui capitole au fost publicate în 1959
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
direct celor dintr-o tânără generație care va să vie. Nu cititorilor de-acum, prea îmbătrâniți în rele pentru exigențele lui Djuvara. Ce e formidabil aici e încrederea în puterea ipotezei de a se împlini cândva. Interpret al istoriei și strănepot al fantastului documentarist Ion Ghica, autorul Amintirilor mai deocheate știe că ficțiunea, justificată numai prin speculație, rostește adesea adevăruri mai categorice decât realitatea însăși. O întreagă poveste de copilărie, despre insolitul diplomat Mihai Popovici, e asamblată din relatările altora. Când
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
n-o mai fi de-acum nici jos, nici sus?// Asuzi cît zece și mănînci puțin,/ după strîmba rînduială-a lui Lenin.// Mănînci cît dau și ești mereu flămînd.// De mori de foame pentru-acești călăi,/ crezi c-or trăi mai bine strănepoții tăi?// Așa îți spun maimarii tăi stăpîni, și rîd/ pe cînd tu-ngălbenești mereu flămînd și hîd...// ai uitat că țara nu mai e și-a ta:/ că doar ciocoiul roșu face din ea ce vrea!". Și nu ezită a
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
a oferit oaspetului său o sferă de lapislazuli pe care a fost montată o cruce din argint, pentru "Alteța Sa Regală prințul George de Cambridge", bebelușul lui Kate și William, relatează abcnews.go.com. Potrivit BBC, Regina ar fi răspuns că strănepotul său va fi încântat de darul Papei atunci când "va fi un pic mai în vârstă". La rândul său, regina i-a oferit Papei un coș cu produse horticole de pe proprietățile sale. La întâlnirea privată au participat doar Papa Francisc, Regina
Papa Francisc, cadou special pentru Regina Elisabeta a II-a by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54481_a_55806]
-
să-i comunice dacă țăranii au arat moșia. Dat fiind destinul tragic al semnatarului scrisorii care , cum spuneam, a murit la numai câteva ore după expedierea ei, se poate spune că documentul are și o semnificație testamentară. Felul în care strănepotul se raportează la acest text merită însă din plin reprodus. Scrie Nicolae Șt. Noica: "...Iacovache Noica vădește preocupare și grijă față de tot și toate câte sunt ale lui - de la lecțiile copiilor, la potrivirea sării pentru brânză din luna curentă și
Ispitele istoriei mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6996_a_8321]
-
o face să vibreze în întregime. Dacă soarta ar voi ca în noianul vremurilor viitoare întreaga operă poetică a lui Eminescu să se piardă, după cum lucrul s-a întîmplat cu atîtea opere ale Antichității, și numai Luceafărul să se păstreze, strănepoții noștri ar putea culege din ea imaginea esențială a poetului." (T. Vianu, Poezia lui Eminescu, 1930) Să încercăm a supune aceluiași test literatura lui Caragiale. O catastrofă nucleară, să zicem, i-ar distruge toată opera, cruțînd numai două texte: O
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
german reprezentat de căderea Zidului Berlinului. Este, în primul rând, istoria unei familii, începând cu Wilhelm și Charlotte, membri din ilegalitate ai Partidului Comunist German, continuând cu fiul, Kurt, și soția acestuia, rusoaica Irina, apoi cu Alexander, nepotul, și Markus, strănepotul, adolescent în 2001, ultimul an din cronologia romanului. Fragmentele epice sunt dispuse în funcție de memoria afectivă a eroilor, și nu cronologic, anii fiind marcați explicit, pentru că în absența bornelor temporale cititorului i-ar fi fost greu să se descurce prin materia
Un exercițiu stilistic magistral by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3209_a_4534]
-
din cinci fragmente epice presărate în carte, printre alte bucăți din trecut sau din viitor, scrise din perspective diferite: a Irinei, a Nadejdei Ivanovna, mama Irinei, adusă mai curând fără voia ei în Germania de Est, a lui Wilhelm, a strănepotului, Markus, și a lui Kurt. În asta constă, după părerea mea, marele merit al cărții. Privind realitatea prin ochii personajelor sale, Eugen Ruge schimbă semnificativ stilul narativ al fiecărui fragment, efectele obținute fiind cu adevărat remarcabile. La începutul romanului, de
Un exercițiu stilistic magistral by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3209_a_4534]
-
puteai să lași mâna jos, asta pricepuse repede. Obielele nu aduceau nimic, papucii de rafie câte ceva, dar îndată ce apăreau pe undeva pantofi, se cerea atenție mare”. Autorul merge chiar mai departe, până la a reda același eveniment, întâlnirea dintre Wilhelm și strănepotul său, cu ocazia aniversării, mai întâi din perspectiva unuia, apoi din a celuilalt. Dacă Wilhelm înregistrează rece, sec, cele ce se petrec în fața lui, exact ca un spectator, simulând, cabotin, un ramolisment la care încă nu ajunsese (la toate urările
Un exercițiu stilistic magistral by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3209_a_4534]
-
rece, sec, cele ce se petrec în fața lui, exact ca un spectator, simulând, cabotin, un ramolisment la care încă nu ajunsese (la toate urările de „la mulți ani” răspunde impasibil: „du zarzavatul la cimitir”, spre stupoarea generală), momentul, văzut de strănepot, e de o savoare nebună: „De cum intră în încăpere, îi veni iar în minte Muzeul de Științe ale Naturii, atât de mult semăna totul cu o expoziție, oarecum preistorică, și așa și mirosea (...) o reuniune de dinozauri cu cafea și
Un exercițiu stilistic magistral by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3209_a_4534]
-
o expoziție, oarecum preistorică, și așa și mirosea (...) o reuniune de dinozauri cu cafea și prăjituri, se gândi Markus. Doar unul dintre ei stătea deoparte (...) : un dinozaur căruia nu prea îi ieșise revenirea la viață. (...) - Markus, îi spuse străbunica pterodactilului. Strănepotul tău. (...) Pterodactilul ținea capul înclinat, nasulcioc se roti”. Nu e doar cinismul unui adolescent contemporan aici, ci și privirea pe care oamenii vremurilor noi o aruncă trecutului. Întreagă această galerie de personaje ale lui Ruge și în special Kurt, savantul
Un exercițiu stilistic magistral by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3209_a_4534]
-
30 de persoane. Revista People a explicat rapiditatea organizaării funeraliilor prin faptul că actrița se convertise la iudaism, relatează France Presse. Liz Taylor, care a fost căsătorită de opt ori, a lăsat în urmă patru copii, 10 nepoți și patru strănepoți. Ea a murit miercuri la Los Angeles, la vârsta de 79 de ani. Elizabeth Taylor fusese spitalizată în urmă cu șase săptămâni din cauza unei insuficiențe cardiace și pulmonare, probleme de sănătate cu care se confrunta de circa 10 ani. Actrița
Elizabeth Taylor a fost înmormântată în cadrul unei ceremonii private () [Corola-journal/Journalistic/70461_a_71786]
-
după fiecare accident de avion. A marcat și accidentul de avion numărul cinci, după ce se încheiase al Doilea Război Mondial. Făcea un exercițiu de pregătire. Cei doi au un băiat, Malcolm, și o fiică, Veronica. Au șase nepoți și un strănepot.
Povestea bărbatului care s-a prăbușit de patru ori cu avionul by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/55486_a_56811]
-
au luat ca reședință Palais-Royal. Două dintre fiicele lor, Charlotte Aglaé d'Orléans, mai târziu Ducesă de Modena și Louise Diane d'Orléans, mai târziu Prințesă Conti, s-au născut aici. După moartea lui Ludovic al XIV-lea în 1715, strănepotul său în vârstă de cinci ani l-a succedat. Ducele de Orléans a devenit regent pentru tânărul Ludovic al XV-lea și a stabilit guvernul țării la Palais-Royal în timp ce micul rege locuia la Palatul Tuileries. După sfârșitul regenței, viața socială
Palais-Royal () [Corola-website/Science/324796_a_326125]
-
de a educa, de a impune adevăruri. Ia partea bună a vieții, profită de clipa prezentă, născocește fără să clipească „adevărul adevărat”. Trăiește mult, se bucură de viață până în ultimul moment. Când i se aduce să-l cunoască pe ultimul „strănepot”, care abia gângurește, el spune „Ce să zic, nu-i prea vorbăreț.” De el se simte mai atrasă naratoarea, cu el seamănă mai mult. Pe Janusz Korczak îl respectă, îl admiră, pe Triplu B îl înțelege și-l iubește. Ce
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
mai plachează, iată, asupra viului. Filmul se poate derula, până la urmă, oricum. Ultima lectură însă, act pur de narcisism, face apel la memoria afectivă a celei dintâi, revelându-i, o dată în plus, întregul lirism: Când a fost sărbătorită de nepoți, strănepoți și de cele două fete care încă mai trăiau, Ioana a reținut pentru totdeauna doar gustul fisticului din prăjituri, pe care îl identifica mereu cu culoarea verde, și nu oricare verde, ci nuanța brotăceilor din tufișurile grădinii sale. O pajiște
Anonimatul celebrității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7101_a_8426]
-
al luării în stăpînire a unei case, prin stricarea rostului ei. Duduca Mamuca, primul, și pesemne cel mai răsunător succes de scandal, se-ntîmplă într-o odaie cu un pat. Nuvelele lui Eminescu, oricît ar călători prin timp și printre străbuni/ strănepoți ai personajelor cu care au pornit, păstrează, întotdeauna, un perete pe care se proiectează o umbră, sau o alcătuire privată, despărțită de ochii lumii, care împrumută funcțiile unei case - insula lui Euthanasius. De altfel, rolul casei în "clasicismul" junimist este
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
dintre care la Atheneu au fost prezentate 30 de titluri. Ele au realizat un itinerar sonor desfășurat pe 6 secole de istorie, care are începuturile la 1063 pe timpul când Valencia era ocupată de musulmani și până la canonizarea lui Francisc Borgia - strănepotul vestitului Papă - în 1671. Sunt înglobate astfel teme variate din folklorul arab-andaluz ( Mowachah Billadi ), al Anonimilor otomani ( Taksim, Makam, Lamento maur ), Anónimo sefardi ( Oracion en ladino ), cântece extrase din Cançoner de Montecassino, Cancioniero Musical de Palacio ( Móxica ) Messer Fra Pietro
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
am mers la restaurant cu bunicii lui Yuehan (nora noastră) după tata. I-am întâlnit în apartamentul lor din centrul vechi al orașului și am mers împreună la un local foarte aglomerat și cam mirositor (tabac), din apropiere. La plecarea strănepoților, bătrânul (a cărui sănătate este precară) s-a ridicat în picioare și i-a condus cu privirea (degetul mare indicand-No.1 ) până au dispărut, în depărtare. Mă întreb ce gândea atunci străbunicul - Este,poate ultima dată când îi mai văd
Editura Destine Literare by JULIA DEACONU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_267]