969 matches
-
Sofia, 51 Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
făgăduit, trebuie musai să te ții de cuvânt, altfel ți se clatină onoarea de gospodar, și el tindea să nu fie printre ultimii din localit ate. Doar la noi se mai bătea în poartă și pentru a se împrumuta o strachină de făină, ceva lapte sau miere de albine, dă, ai mei nu erau chiar ultimii, ci oameni care nu se puteau lăsa de rușine. De aceea, a făcut ce a putut tata, după ce nopți d e-a rândul s-a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
derbedei isteți, de lepre și de șmecheri. Malversațiunile cer întotdeauna o anumită mobilitate mentală. Ipocrizia, populismul, verva electorală, de asemenea. Seară de seară văd la televizor tot felul de „băieți deș tepți“ care mint, se prefac, amestecă borcanele, calcă-n străchini și dau cu bâta-n baltă. Au, cu toții, destulă inteligență câtă e necesară pentru împlinirea unui program rapid de parvenire, dar nu destulă câtă ar trebui pentru a nu se face de râs și - dacă se poate - pentru a-și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pictată înainte de ardere, ocupă un loc special în cadrul expoziției. O pondere deosebită o are ceramica de uz comun și cea pictată bi și tricrom cu motive spiralice și geometrice, reprezentată prin: vase mari de provizii, vase piriforme, vase cu suport, străchini, castroane, amforete, pahare, polonice, capace etc. În epoca eneolitică începe să fie cunoscută și metalurgia aramei, din care se confecționau obiecte de mici dimensiuni (ace, obiecte de podoabă, dar și obiecte masive (topoare de tip Vidra sau cele cu brațe
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
piesele cele mai importante amintim tezaurul de obiecte de podoabă din aur descoperit la Răcătău, încadrat în cultura Monteoru, epoca bronzului mijlociu, și care a aparținut probabil unui șef de trib. În expoziții sunt prezentate obiecte de ceramică (vase borcan, străchini, unelte și arme din bronz (topoare cu manșon, celturi, lame de cuțit, pumnale, vârfuri de lance, precum și obiecte din piatră (topoare, măciuci și cosoare etc.Ă. Prima epocă a fierului - Hallstatt (sec. XII-mijlocul sec. V î.Hr. este ilustrată prin descoperirile
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
vase-borcan ornamentate cu linii vălurite și incizateă. În expoziție sunt expuse și unele obiecte de factură bizantină, respectiv un tipar din sec. Pentru această epocă (medievalăă, în expoziții sunt prezentate următoarele materiale arheologice: ceramică de uz casnic (pahare, cupe, pocale, străchini, căni, castroane, capace, ulcioare, vase-borcană, ceramică ornamentală decorativă de interior și exterior (cahle cu motive geometrice, vegetale, figurative, reprezentări de cavaleri medievali, reprezentări heraldice - inclusiv stema Moldovei etc., smălțuite și nesmălțuite; discuri și triunghiuri ornamentaleă, obiecte de podoabă (inele, cercei
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
mică. Când a turnat-o pe fund s-a făcut praf, s-a întins pe toată masa, așa de mult s-a sfărâmat. Măicuța s-a uitat cu milă la noi. Aveam lapte la masă și ne-a pus în strachină, și în trei mișcări am mâncat totul. Pe noi nu ne interesa, nu cunoșteam binele și credeam că chiar acesta este binele. Abia reușiseră părinții să termine o căsuță cu două camere, că locuiam cu bunica, mama lui tăicuțu, înghemuiți
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu educație peste medie. Era firesc. Veneau dintr-o familie de intelectuali. Nu prea am avut de-a face cu ei. Știu doar că Țucu era mai cuminte, mai așezat, dar parcă și cam bolnăvicios, în timp ce Cocu mai călca prin străchini. Întâmplarea a făcut să mă întâlnesc cu ei peste câțiva ani. Prin 1949 sau 1950. În niște condiții mai aparte. După ce am urmat un curs intensiv, timp de un an și ceva, la Iași - școala și internatul era pe undeva
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mănâncă turte cu julfă. Și părintelui îi place foarte mult să mănânce turte cu julfă, și mâine e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu numai atât, dar avem de bătut și o strachină de grâu și una de grăunțe de porumb nemțesc, cum se zice, ca să iasă fiertura mai dulce, să le placă mai mult celor ce vor veni la șezătoare, că așa am înțeles de la Lențâca, că va fi în seara aceasta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ca toți să ajungă la ea, de pe cele trei laturi ale camerei, a patra fiind puse scaune și o scândură groasă care să dea rezistență, peste care s-a pus două lăicere pentru a se sta mai comod. Se pun străchini și farfurii adânci cu linguri de lemn pentru fiecare persoană, în străchini punându-se fiertura pregătită. Nici unul din cei invitați nu a refuzat fiertura, cu atât mai mult cu cât urma servirea și cu turte tradiționale, unse cu julfă, precum și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a patra fiind puse scaune și o scândură groasă care să dea rezistență, peste care s-a pus două lăicere pentru a se sta mai comod. Se pun străchini și farfurii adânci cu linguri de lemn pentru fiecare persoană, în străchini punându-se fiertura pregătită. Nici unul din cei invitați nu a refuzat fiertura, cu atât mai mult cu cât urma servirea și cu turte tradiționale, unse cu julfă, precum și prăjiturile și vinul Nohan cu o aromă deosebită, de degustat, apoi băut
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nu putea fi prea bogată, mama mare oferea nepoților tot ce avea mai bun, iar bunicul rămânea flămând pentru că i se „argumenta” că „nepoții trebuie să crească, dar tu nu mai ai de crescut”. Chiar și borșul cu fasole, în strachina lui bunicu era mai limpede, mai fără boabe de fasole. Avea bunica un vas mare de lut în care „umplea” borș amestecând tărâțele de grâu și de porumb cu făcălețul. La băut borș proaspăt , borș crud, toți aveam dreptul. În
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și Iordana. Am văzut-o speriată când a murit tata. Postea după vechea rânduială creștinească. Deși postea, nu ne obliga pe noi copiii să postim așa cum postea ea. La soroacele obișnuite să se facă pomenirea morților, făcea colivă, cumpăra străchini și linguri de lemn și căni de lut, pe care le „împărțea”, cu lumânare aprinsă, pline cu mânăcare de post, aproape la tot satul. În noaptea Învierii, se scula din timp, sau nu dormea deloc, (locuiam departe de biserică), punea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. Îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de amenințarea cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lui, nu-l atrăgea; trebuia să-i dau demâncare în căruță, ca să nu rămâie flămând. Dealtfel, se bucura de un apetit fără păreche. Eu n-am avut fericirea să-l văd vreodată sătul, dispus a-și întoarce capul de la o strachină. Mânca pănă la ghiftuire. Era așa de fără fund, încât întru una din zile și-a mâncat bandajul ce-i pusesem la un picior rănit. Ei, și cu toate aceste, când îi dădeam drumul în prelargul câmpiei, uita tot; ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
stradă bicisnicul trup. Sub mii de subterfugii pe care sunt meșter în a le inventa, părăsesc totuși destul de des biblioteca borgesiană, pentru câte un flecușteț de viață trăită. I-l datorez în special lui Nestor, un pumi cu ochii cât strachina, doctorului Argus cu care mai stau la un pahar de cognac, dealului din apropiere pe care pe vreme bună îl escaladez însoțit de Estera, fetiță mea, autoturismului franțuzesc (dar de la copii) care mă poartă într-o jumătate de ora în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
atunci s-ar putea întâmpla, când ne e lumea mai dragă, să ne apară defunctul în stare de strigoi, îmbrăcat în alb. De va fi să se întâmple acum, în postul Sfintei Marii, va trebui să facem polocanie, să spălăm străchinile și lingurile și să le urcăm în podul Palatului Victoria, ca aceia care vin, să nu se înfrupte, să mănânce de post, meniuri de criză, și, când va fi să spele și ei putina, să folosească un detergent obișnuit. Cum
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care a fost a preotului Antohi). Olăritul n-a mai fost practicat de localnici, fie că nu era rentabil, fie că era concurat de meșteri olari mai pricepuți ca cei din Răchitoasa 59, care veneau cu carele încărcate cu oale, străchini, căni, pe care le schimbau pe cereale. Se opreau la răspânătii și își strigau marfa: oale-e-e, hai la oale! Și lumea venea (femeile) cu traista plină de boabe. Rar se dădea și pe bani. Apoi n-au mai venit nici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
știuleți se ținea în podul casei, asemenea fasolea, sămânța de cânepă, de in, de bostan etc. Din tindă, în partea stângă, pe ușă intram în casă. La răsărit era o mică bancă pe care stătea cofa cu apă și 2-3 străchini și în urmă un pat de lemn, portativ. Aici erau două ferestre, iar deasupra ferestrelor trei icoane. Pe patul portativ dormea tata singur. În fundul camerei din stânga era o masă de lemn, la apusă un pat mai lat, lângă perete vis-a-visă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un lădoi din lemn în care mama ținea rufele noastre de purtat, spălate curat. O masă mică rotundă, cu trei picioare pentru pusă ceaunul și mestecat mămăliga.... un ceaun mare pentru fiert apa la spălatul rufelor, un ciubăr mare. Vase: străchini de lut, oale pentru fiert mâncare, linguri de lemn și alte mărunțișuri.” X. 5 Câteva considerații despre sport, în general și despre fotbal, în special. Un alt mod de manifestare a spiritului de competiție Preocuparea pentru educația fizică și sport
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la întâlnire, pentru că voiam să intrăm toți odată la dictatorul Rusiei. N-am să uit niciodată dezordinea indescriptibilă din încăperile unei case cândva aristocrate. Echipamente militare, oale mari în care se pregătea supa pentru Gărzile Roșii și pentru Comisarii Poporului, străchini de lemn murdare de grăsime, alături de tunuri, mitraliere și puști. Traversasem mai multe săli când, deodată, în fundul unui coridor, sub arcada unei uși, a apărut un om de statură mică, cu un cap voluminos, cu ochi oblici de tătar: era
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Pe pământ cât mai trăiesc Scapă-mă Sfânta Treime Să fiu veșnic lângă Tine Blând copil ascultător Și supus poruncilor! Amin. Amintiri de acasă 17.09.2007 Mi-aduc aminte din trecut Că zece frați eu am avut Mâncam din strachină de lut Purtam hăinuțe de suman Cămașa de cânepă aveam Pe atunci Cuvântul era mai Sfânt Credință tare pe pământ În sat când clopotul se auzea Fiorul Sfânt ne cuprindea De sărbători toți ne adunam Sus la Biserica din deal
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vorbeau cu dragoste. Bieții oameni erau într-o stare de jale: slabi morți, murdari, desculți, curgeau zdrențele după ei. S-au găsit pentru cei mai goi câteva cămăși, izmene, ciorapi, flanele și chiar pantofi. Fiecare a primit, pe lângă pâinea, pe lângă strachina lui, și un ștergar. Maicele au promis să le mai facă ciorapi de lână, flanele și chiar rufe. În zilele următoare, Lia a scos din cuferele ei îmbrăcăminte și livrele aduse din casa d-nei Stolojan și le-a făcut haine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Închipui cum se duce piatră la fund, cum se sperie peștii, pe urmé se Întorc, se apropie de piatré și se uité. Se duse pîné la mal sé caute o broascé. 36 Împinse poartă cu piciorul, trase un picior la strachina cîinelui, feri ligheanul din ușé și, féré sé-și mai scoaté ghiozdanul, se duse la oglindé. Își feri jachetă și se mésuré cu privirea. Era un pionier adevérat. Dacé s-ar mai piepténa oleacé și nu s-ar ști cine este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de la-nceput pân-la sfârșit și pin toate episoadele, ar fi foarte interesantă... Uite la Irimie: un pepelea a fost tată-său, un pepelea străbu [nu]- său, e același Pepelea care nainte c-o mie de ani făcea glose asupra unei strachine cu linte; uite la Veniamin: un năuc în vecii vecilor, și cu același năuc ne-om întîlni peste o mie de ani poate-n locul unde a stat odată această cafenea... va fi un lac aici și noi vom [fi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]